4,707 matches
-
un real folos în dezvoltarea metodelor de descriere a fost Comisia internațională de ampelografie (1872-1882), care elaborează formularul internațional de descriere a soiurilor, cu ajutorul căruia urma să unifice toate metodele de descriere a soiurilor de viță de vie din Europa apuseană. Cea mai complexă schemă ampelografică elaborată de OIV, cuprinde opt capitole care se referă la denumirea soiului, origine și istoric, descrierea botanică, fenofazele de vegetație, caracteristici și însușiri culturale, importanța economică și răspândirea geografică. Această schemă ampelografică a facilitat o
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dregătoriilor laice dar și celor bisericești, spoliind resursele Principatelor, alimentând prin robirea populației visteria sultanului, a țarului sau împăratului. Dominația austro-habsburgică spre deosebire de cea turcească își afișa superioritatea prin stabilitatea instituțiilor sale, performanțele economice, nivelul de civilizație. Cu aceste valențe expansionismul apusean echivala cu o eliberare. Dincolo de aparențe aveau loc mutații mult mai profunde. Răpirea Bucovinei în 1775, stăpânirea Transilvaniei și ocupația temporară la sud de Carpați nu aducea nimic bun pentru populația românească majoritară. Bucovina a fost inclusă în administrația Galiției
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
fruntea ei pe Învățatul grec Sevastos Kyminitis, urmat de Marcu Porfiropol. În 1707, domnitorul a trecut la o nouă reorganizare a ei, cu ajutorul câtorva cărturari ai vremii astfel Academia era organizată ca o Facultate de Litere și Filosofie din cadrul Universităților apusene. Pentru această școală superioară, domnitorul a clădit un local nou, a Înzestrat acest lăcaș de cultură cu baza materială necesară, cu dascăli plătiți și cele necesare traiului. Învățatul Alexandru Helladius scria că ,,În această instituție, se predau Învățături filosofice și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
a Înzestrat acest lăcaș de cultură cu baza materială necesară, cu dascăli plătiți și cele necesare traiului. Învățatul Alexandru Helladius scria că ,,În această instituție, se predau Învățături filosofice și filologice la nivelul unei facultăți de arte liberale din universitățile apusene și ea Își merită numele de Academie.” Disciplinele ce se predau erau: logica, istoria, fizica, matematica, retorica, poetica, astronomia, psihologia, metafizica, greaca și latina, iar mai târziu franceza și italiana. Deși cursurile se țineau În limbile greacă și latină, În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
loc însă în absența lui, toate cu mare pompă, pe cheltuiala mamei sale și a tatălui vitreg. Primele servicii militare le-a făcut începând din anul 25 î. Hr. în provincii. Provinciile Imperiului Roman Cele mai importante provincii romane erau: provinciile apusene, provinciile răsăritene și provinciile din Orient. Caesar încredințase moștenitorilor puterii sale, extinderea teritoriului roman pe versanții nordici ai Alpilor, și pe malul drept al Rinului. Dar Augustus nu era un om al războiului și era conștient de dificultatea de a
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
funcționăresc imperial nou înființat. Câteva provincii erau administrate de procuratori aleși din rândurile cavalerilor. În apus, astfel de provincii erau Raetia și Noricum, iar în Orient Iudeia, după anul 6 d. Hr.. O administrație specială avea Egiptul. Din rândul provinciilor apusene fac parte: Sicilia, Sardinia, Corsica, Africa, Numidia, Mauritania, Spania, Gallia, Germania și provinciile danubiene. Sicilia, Sardinia și Corsica, erau primele provincii romane. Sicilia reprezenta grânarul Italiei. Din Sicilia se aducea miere, iar din Corsica ceară. Alături de aceastea se aducea pietre
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
ale celei municipale din provincii sunt răsplătite cu admiterea în Senat. Pe plan extern, este promovată o ploitică de pace, conflictele sunt evitate printr-un abil joc al diplomației și al relațiilor clientelare. Este inițiată cucerirea Britanniei care devine hotarul apusean al Imperiului. Toate aceste realizări din viața socialpolitică și economică au multiple implicații în viața culturală. Prosperitatea economică favorizează accesul mai larg la cultură atât în Italia cât și în provincii. Din provincii se ridică mari oameni de cultură. Literatura
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
ce comunicau Între ei, Însă exista ceva ce Îi Întărea și Îi făcea să fie și mai mari susținători ai credinței lor. Chiar dacă știm că aceste chinuri au avut ca scop aflarea sumelor de bani depuse de domnitor În băncile apusene, nu putem să nu ne gândim la o luptă mult mai ascunsă și anume o luptă asupra comorilor sufletelor lor, În care era ascunsă comoara unui popor Întreg, credința creștină. Constantin Brâncoveanu Împreună cu fiii săi au fost puși În fața unei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
de foarte lungă durată, și care au trecut totuși peste această barieră psihologică. Democrația de tip european trebuie instaurată, îmi spuneam, și în România. Oricât de dificilă a fost și continuă să fie această acțiune. A fugi într-o democrație apuseană era și este ușor. Sau relativ ușor. A o realiza în țară este infinit mai greu. Făceam parte din acea categorie, restrânsă sau nu, de români care gândeau încă liber, adică normal, chiar și în condiții extrem de dificile. Din care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de la capăt? I se părea că singură comunitatea spirituală, religioasă, poate justifica comunitatea politică de destin, și țara unde vedea el posibilă realizarea deplină a naționalismului socialist era mai ales Răsăritul și Sud-estul european, și mai ales România, unde scindarea apuseană a individului de grup este încă superficială și unde se poate înfăptui o comunitate spirituală deplină, pe plan religios, a societății politice, poporul fiind în întregime ortodox (p. 142). Că Mircea Vulcănescu nu asimilase deloc acest fundamentalism multilateral dezvoltat o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
lumina constituie nota sa specifică și imanentă, conținutul esențial, trăsătura dominantă. Europa, pentru toți iluminiștii noștri, trăiește într-un veac luminat. Sub această dimensiune temporală este ea cunoscută încă de la primele contacte și la fel va rămâne în continuare. Orientarea apuseană a culturii române extinde luminile veacului asupra întregului său conținut. Europa, lumină și progres devin în felul acesta noțiuni nu numai solidare dar și sinonime. A fi neeuropean echivalează cu a fi neluminat, spirit retrograd, dușman al progresului, nepatriot etc.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fecund pentru toți fanarioții. În 1744, C. Mavrocordat, devenit domn în țara Românească, trimite doisprezece fii de boieri la Veneția, pentru învățătură. Este primul lot de bursieri români în străinătate, chemați acasă după trei ani, în urma unor intrigi politice. La universitățile apusene este educată întreaga intelectualitate greacă, începând mai ales din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Devenise o adevărată tradiție care, atunci când împrejurările o permit, constituie un bun exemplu și pentru boierimea română. Cu prilejul deschiderii cursurilor Academiei grecești
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
chintesența criticii adaptării foarte rapide a formelor civilizației moderne, occidentale, burgheze, peste un fond propriu, de structură încă tardiv feudală. Teoria este expresia unei anumite rezistențe, ideologice și practice, inevitabile, față de imitația mecanică, nefiltrată, a instituțiilor, moravurilor, culturii și ideilor apusene. Rezistență tipică forțelor interne boierești, conservatoare, dar și cercurilor burgheze moderate, îndeosebi intelectuale. Această reacțiune, cunoscută și studiată în linii mari, este mult anterioară Junimei, care n-a ieșit din goluri. Ea precede, fie și într-o formă incipientă, cu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
anterioară Junimei, care n-a ieșit din goluri. Ea precede, fie și într-o formă incipientă, cu cel puțin două decenii, chiar și momentul 1848. Mișcare constituită cu primele valuri de occidentalizare, determinată de cele dintâi importuri masive de forme apusene în țara noastră. Într-o măsură, aceste idei au fost atinse, în limbajul său, încă din 1909, de G. Ibrăileanu, în Spiritul critic în cultura românească. Critica imitației este urmărită aici la câțiva autori moldoveni, pre-maiorescieni (Asachi, Negruzzi, Al. Russo
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
civilizație etc.) se regăsesc și la: C. Conachi, la pașoptiștii C. Negri, Mihail și Alecu Kogălniceanu, Ion Ionescu de la Brad, D. Rallet, ștefan Scarlat Dăscălescu, B.p. Hasdeu ș.a. și mai semnificativ este faptul că exact aceeași critică a imitației formelor apusene, și deci a formelor fără fond, este făcută în aceeași perioadă și de o serie de scriitori, publiciști și oameni de cultură munteni, ca: paris Mumuleanu, Heliade Rădulescu, Gr. pleșoianu, C. Bălăcescu, C. Caragiale, Cezar Bolliac, Ion Ghica ș.a. Texte
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aceeași perioadă și de o serie de scriitori, publiciști și oameni de cultură munteni, ca: paris Mumuleanu, Heliade Rădulescu, Gr. pleșoianu, C. Bălăcescu, C. Caragiale, Cezar Bolliac, Ion Ghica ș.a. Texte exprimând o opoziție identică la invazia culturii și civilizației apusene, pot fi culese și din alți autori, mai obscuri, încă din 1820-1826, printr-o participare la un curent ideologic larg, care ar merita un studiu monografic special. În acest cadru ne mulțumim să dăm doar câteva sugestii și indicații, de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1818), că nici o instituție politică nu este admisibilă, nici posibilă, nici durabilă, decât aceea care nici nu depășește, nici nu întrece starea actuală a societății. În ultimă analiză, ideologii noștri, atât de reticenți la imitații și adoptări de instituții străine, apusene evoluționiști și reformiști în politică n-au altă optică, nici alt mod de a gândi, nici alt limbaj. Ar fi, de asemenea, de adăugat, că rădăcinile acestei poziții vin și ele în aceeași ideologie iluministă a secolului al XVIII-lea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din Craiova, datată 11 februarie 1838, critică în termeni violenți maimuțăria lucrurilor străine, prea iubirea asupra tuturor lucrurilor străine și deosebit franțuzești. pe mine, Ion Maiorescu, nu mă va înșela forma din afară, niciodată (s.n.). pentru el, moravurile și cultura apuseană, ideile noi, progresiste, sunt deci simple forme, forme din afară, goale. Adică așa cum va spune peste trei decenii și Titu Maiorescu. prin tonul său, acest articol, publicat de Gh. Bariț în Foaia sa, a surprins, provocând o adevărată polemică, răsfrântă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
articole a lui Alexandru paleologu L'Occident est à l'Est (EST, București, 2001), într-o limbă franceză apprEtee, chiar guindee. Foarte critică pentru ceea ce autorul numește la suffisance occidentale, pătrunsă în același timp de un mare scepticism față de Europa apuseană pentru că valorile sale spirituale nu mai sunt prețuite în Occident, care s-ar fi mutat, cu valori cu tot, în... Est. Apare și sofismul conform căruia platon, Aristotel și alți filozofi și autori ai Antichității ar fi de fapt... balcanici
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
șerpuită sau în spirală. TREI PĂZEȘTE- joc oltenesc care se dansează la nuntă mai mult de către bărbați. Dansatorii așezați în semicerc sau în linie, ținându-se de brâu, execută mișcări diverse în timp allegro. ȚARINA- joc de perechi din munții Apuseni, alcătuit din două părți: o plimbare a perechilor și învîrtirea. ȚĂRĂNEASCA- joc răspândit în Moldova de nord. Se desfășoară în grupuri mai mici sau mai mari. Ținuta este cu brațele încrucișate la spate, iar tempoul esta rapid, cu pași accentuați
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
anul 1963, iar primele mele tablouri redau ceea ce se petrece în natură. Încă de la început am dorit să fiu cât mai aproape de adevăr, tablourile mele să reflecte cât mai bine, cât mai autentic natura din această minunată vale a Munților Apuseni.” Născut în cătunul Nicodinești, satul Brusturi, comuna Hălmagiu, jud. Arad. Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
prevedea menținerea statu-quo-ului teritorial între Germania și Belgia, pe de o parte, și între Germania și Franța, pe de altă parte. Participanții la conferință au refuzat sa facă același lucru și cu privire la granițele care priveau direct Cehoslovacia și Polonia. Diplomația apuseană a sugerat statelor din Mica Înțelegere, ideea creării unui “Locarno balcanic”. După îndelungi consultări și discuții, reprezentanții Micii Antante, la Conferința de la Bled din 17 aprilie 1926 au ajuns la concluzia că un asemenea pact nu poate fi realizat. Mica
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
oricât de vagă). Pe de altă parte, absența din imaginarul istoriografic al culturii noastre medievale a unor mituri cosmogonice, precum cele orientale, aparent denotă o lipsă de fantezie sau chiar o deficiență mitologică. Altfel decât cronicile rusești și cronicile slavilor apuseni, cele din secolul XVI, cu tradiție în a îngloba nuclee de legendă, scrierile românești omit până spre 1650 povestirile orale, nedepășind "stilul inscripțional". O excepție ar putea fi considerată legenda fraților eponimi, păstrată în Cronica moldo-rusă (Cronicile slavo-române 158-59). Această
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din sudul Dunării. La fel va fi, ceva mai târziu - în prima jumătate a secolului I - și dincolo, în vest, între Dunăre și Tisa, ba chiar și mai departe spre munții Ardealului vestic, unde aceiași sarmați vor slăbi pe dacii apuseni.”9 Pentru cea de a doua jumătate a secolului I, după ce analizează critic succesiunea evenimentelor politico-militare de la Dunărea Mijlocie și de Jos, constând în principal din raiduri dacosarmate împotriva provinciilor dunărene ale Imperiului și respectiv din reacțiile Romei la acestea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Prin inserția în real a fantasticului, experiența traumatizantă a personajului principal introduce o notă de insolit. Altă construcție epică, de asemenea cu subiect minier, Nepoții lui Horia, un mic roman, rezistă lecturii doar fragmentar. Rețin atenția câțiva băieși din Munții Apuseni și moții ciubărari cu nume ciudate (Azuț, Avisalon, Ion Greul), pe cât de vânjoși, pe atât de curați sufletește. Ciobanul care și-a pierdut oile (1954), narând, mai mult sau mai puțin convingător, evoluția unui cioban care își găsește oile, la
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]