13,013 matches
-
către etajele subpământene ale romanticei, un foarte tânăr ambasador, să încercuiască inima luminoasă și îngropată a lui Friedrich von Hardenberg, cu o nouă alianță. Sunt zece ani de atunci. Muzicile acestor nunți thuringiene le-am auzit, curgând misterios, în marele Arbor al Aurului, în derivațiile regnului celui mai obscur. Vă aduceți aminte cum toți am tremurat, cum în apele înseratelor armonii ce se vestiră, dizolvarăm ceara și spălarăm ultragiul a 20 de ani de aspre chiote semănătorești. Fii ai unor părinți
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
al pietrelor ilustrului Leagăn armau nemăsurat ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici. Și filamentele umbrelor, și figura docilelor raze, și toată aparenta inimă a locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orlogerii, durând necunoscut: la turle, pe arbori, pe aburi. Sub revolta continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfă lumină, Veghea sa tencuia, prin lespezi. Lor prins, asociat, înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt prin sălbateca, mătăsoasa și preoțeasca surpare a părului) cunoștea neîmpărțit ființa
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Tomuș: „Structurată astfel, poezia picturală din această frumoasă carte numește și înfățișează elementele și dimensiunile fundamentale ale lumii: pământul, cerul și marea, întunericul și lumina, aștrii tutelari: luna, soarele și stelele; stihiile eterne: vântul, ploaia, curcubeul, apoi, păsările, peștii, spicele, arborii, iarba, omul (bărbatul și femeia) și celelalte. Reprezentarea este nu atât picturală, cât iconică, înțelegând prin aceasta că, sub conturul fizic, versul surprinde sufletul tainic, forma fiind nu înfățișarea propriu-zisă, cât mai ales semnul, hieroglifa cu care alfabetul esențial al
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
nesimțire, Și-n pădurile de brazi. Plai oltean din vremi trecute Cu recolte și păduri Ai ajuns pe neștiute Să fi i răvășit de furi. DESTIN DE TOAMNĂ Privesc jocul de culori al toamnei pustii De speranțe și vise Printre arbori rătăcesc fantome stranii La tăcere proscrise. Anotimpul plin de nostalgii și tristeți Preludiul noului an A decis să salveze din noianul de vieți Doar pe un zeu pământean - --------------------------------------- Virgil CIUCĂ Flushing, New York, SUA 1 august 2013 ---------------------------------------- CIUCĂ Virgiliu, poet și
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
Bonciu Constantin “ Semnele Timpului“, de Elisabeta Iosif “Cartea cerurilor mele “, de Ion Lucian Colita Să vi și mâine“, de Iulian Patca “ Șoapte cu aripi de înger“, de Catinca Neacșu și Costel Neacșu “ Locuiam într-o lacrima suspendată“, de Ion Untaru “Arborii din Muntele Genezei “, de Stela Ianovici Costan “ Visuri abrupte“, de Ioan Hentea “ Armuri de vis“, de Emilia Tudose Interviuri “De vorbă cu stelele “, de George Rocă Eseu “ Pragul de jos“, de Dumitru Velea “ 1001 cugetări“, de Ilie Bucur Critică literară
LISTA CU NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGI SCRIITORILOR PE ANUL 2011 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361381_a_362710]
-
Acasă > Cultural > Artistic > SIMFONIE SENZORIALĂ - MICRO STIHURI Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului SIMFONIE SENZORIALĂ *Lumini strecurate prin pălăriuța - ros de nu-mă-uita. *Îmbrățișând un stejar. Oricum mai tandru decât iubitul. În preajma arborilor datoriile par suportabile. Uitată pe-o bancă pălăria de frunze - soare indecis. Vechea agenda doldora de haiku. Gânduri înghesuite. Arareori vei află un om care să te treacă puntea. Pe ritmuri clasice își ascute cuțitul de-o piatră. *Toamnă - simfonia
MICRO STIHURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361404_a_362733]
-
lui Florin Constantin Stratulat (Un pui de toamnă). Deși clasată ca o poezie de dragoste (Dacă te-am pierdut, îmi cer iertare), versurile lui Ion Vanghele compun un peisaj al apusului, cu o casă albă sub razele lunii ce-nlănțuie arborii "cu hamuri de-agint", un peisaj static, încremenit, ce va prinde viață odată cu venirea primăverii (probabil, revenirea iubitei), când mugurii prunului vor da în floare. Elemente de pastel se resimt și în versurile lui Carașca Tănase (Elegie de iarnă) în care
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
vadă Fiecare pas pe care îl fac Nu strivește nici fluturi, nici petale Pentru că fluturii sînt blînzi și moi Iar petalele plutesc pe un cer de zăpadă Și nici o clipă nu privesc înapoi Mă oglindesc doar în ferestrele zilei Că arborii ce noaptea sînt cu mult mai grei Încremeniți în propria lor eternă nemișcare Cînd eram tînăr credeam că viața Nu are nici o valoare Zilele se scurgeau printre picioarele iubitelor mele Iar eu zburdam că un bondar din floare în floare
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
drapelul libertății Să fi e călcat în picioare De hoardele dezlănțuite Ce poartă haine militare Nu vreau guverne globaliste Ce ne conduc fără onoare Detest țările anarhiste Ce-au fost născute din teroare URAGANUL SANDY Vine uraganul - zgomot de șenile Arborii pădurii se zbat în neștire Negurile nopții țipă și recheamă Pasărea furtunii orfană de mamă Cerul nu se vede, nu se văd nici nori, Uraganul Sandy e la trecători Nicio vietate nu ar îndrăzni Să-l privească-n față, mai
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
timpului Contemplu tăcut răsărit și apus Omagiu pios pentru cuvântul nespus Mai scriu o carte, mai ascult o povață La trecut adaug sorbituri de viață DESTIN DE TOAMNĂ Privesc jocul de culori al toamnei pustii De speranțe și vise Printre arbori rătăcesc fantome stranii La tăcere proscrise. Anotimpul plin de nostalgii și tristeți Preludiul noului an A decis să salveze din noianul de vieți Doar pe un zeu pământean - Pe nenăscutul oștean NEBUNIA TOAMNEI Invadate de culori nebune Câmpurile par chilimuri
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
are cea mai mare înălțime dintre toți munții Japoniei, de 3778 de metri. Floarea Cărbune, nu întâmplător amintește și de râurile aceste țări care sunt destul de scurte, însă cu un mare potențial energetic: nici de vegetația extrem de variată compusă din arbori de canfor, magnolia, palmieri, arborle împărătesei, cedrul japonez, pinul umbrelă, pinul roșu și chiparoșii care cuprind întreaga Japonie. În istoria și civilizația sa, Japonia - poporul japonez, a avut o mare influență din cultura și civilizația chineză. Se știe că în
JAPONIA -MISTER ŞI FASCINAŢIE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363957_a_365286]
-
o parte și alta, începând de la apa rece a vijeliosului râu și până la hotarul cerului de un albastru rece. Verdele brazilor, galbenul, ruginiul sau pe alocuri un roșu aprins al foioaselor, cenușiul stâncilor ce-și scot pe alocuri frunțile printre arbori și albastru cerului creează o imagine ireală, de basm. Turiști din toate colțurile țării dar și din străinătate adoră Apusenii atât pentru frumusețea lor cât și pentru numeroasele peșteri, dintre care cele mai vizitate sunt Scărișoara, unde se află al
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
cald și le sărut, Le opresc să-mi spună povestirea dulce, Clipa ce se naște în clipa ce se duce: Două mâini întinse în prispa de la casă, De bătrâni cuminți, ce știu să pătimească, Mâini cu noduri groase, ca de arbori vechi, Mâini uitate în poală, gemene, perechi - Două cuiburi goale, împletite în grabă - Singuratici, vorba, lacomi, să o soarbă, Să oprească timpul lung, de pătimit, Căutând la locul celuia iubit, Tot scrutând cărarea celuia iubit, Tot scrutând cărarea celui așteptat
ALTE MÂINI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364035_a_365364]
-
împodobi cu ea o sală de clasă. Afin: E prea comun. O s-o leg de copac. Elevul 2: Cum? Afin: Cu o picătură de foc și una de ceară. O să pun un sigiliu între pețiol și trunchi. Leg frunza de arbor printr-o picătură. Elevul 3: Te ajut eu. (Elevul 3 ridică frunza și o duce lui Afin. Acesta scoate o brichetă și o lumânare de ceară. După ce lumânarea și-a lăsat flacăra să se bucure de libertate Afin a unit
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
de soare și ploi. Iarna își aruncă haina-i albă peste natura înghețată. Toamna, regina culorilor, își țese flori din frunze și le presară peste întreaga natură. Îmi pare că dealul și-a împodobit mantia cu buchete de flori multicolore. Arborii par vase ce susțin mii de flori a căror cromatică atinge perfecțiunea. Atâta culoare, atâta strălucire și frumusețe oferă natura în toamna vieții. Fiecare mlădiță ajunsă la final de drum încercă să trăiască cu adevărat măcar ultima fărâmă a existenței
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
abandonat cimitirul, concitadinii se obișnuiseră cu starea în care îi aduseseră copiii dornici pe-atunci, de a folosi iarna, aleea principală dintre morminte drept derdeluș, descolmpletându-le treptat coroanele, ciuntindu-le vârfurile și zdrelindu-le tulpinile în așa fel, încât bieții arbori ajunseseră zdrențuiți ca niște cerșetori la uși închise. Chiar dacă atunci când patronului i se aprobase construirea supermarketului, cimitirul nu mai arăta la suprafață, a cimitir. Dar el, acolo, în adâncuri, nu era și nici azi nu e cu nimic mai prejos
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
România, ca aceștia să fie cunoscuți și apreciați cu tot ce au fost înzestrați, cum dealtfel este poporul român. Japonia, este o țară cu râuri foarte scurte dar cu un potențial energetic remarcabil; cu o vegetație extrem de variată compusă din arbori de canfor, magnolii, palmieri, arborele împărătesei, cedrul japonez, pinul umbrelă, pinul roșu și chiparoșii ce cuprind întreaga țară. În istoria sa, poporul japonez a avut o mare influență din cultura și civilizația chineză. În domeniul culturii, acesta este un mare
CONCURSUL ,,ART & LIFE ,, 2015 DIN JAPONIA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362915_a_364244]
-
FETIȚELOR Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului FETIȚELOR eu am iubit fetiță cu jind că pe-un noroc că pe un vârf de munte sădit din loc în loc cu falnici arbori mandre piscuri întinse spre înălțimi din care ape limpezi se scurg în vai blajin ......................................................................... iubirea-i că o torța ce arde stinsa în vânt e însăși forță vieții ce vine din adânc e darul ce împarte ce-i bun și
FETITELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362961_a_364290]
-
03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului EXT. : Exterior INT. : Interior EXT / ÎN PĂDURE / NOAPTE Un cavaler călare pe armăsarul său înaintează la pas pe drumul din pădure. Este lună plină, iar prin luminișuri razele sale aruncă umbre sinistre în dosul arborilor seculari. Din depărtări cântecul huhurezului se aude straniu în liniștea pădurii, acompaniat parcă de jocul copitelor prin frunze. După câteva minute o pâclă ca un nor acoperă strălucirea lunii. De la poalele munților din apropiere răzbate un cântec melodios. Bărbatul strunește
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
pași mărunți de elfi căzând din cer înmiresmați în aurite lacre. Ofelia și-a sădit visele peste aceste zăpezi luminoase, prințul ei, ostatic absurd, și-a adunat de pe jos oasele. foșnetul inimii ei, aripi de lebădă, scăldate-n brume sepulcrale, arborii vârstei de aur cântâ prin șoldurile sale. codrii și munții subțiri, spintecați de cântec de liră, dau glas sfintei lor iubiri pe când cerbii toți muriră. iară se trezesc amurguri de pe drumuri, de pe ape, cu Orpheu cântând din liră, cântul lor
ULTIMA OFELIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363068_a_364397]
-
minimală, educația, ordinea publică, armata, Statul național, (teritorialitatea), toate aflate într-o stare de deteriorare fizică sau spirituală, ori de metastază sau distrugere. Într-un discurs demn, dens și ramificat în realitate, domnul academician atrage atenția că au căzut masiv arborii munților, că se prăbușesc monumentele și cad crucile eroilor naționali, că este culcată la pământ crucea spirituală a națiunii, demnitatea ei. În substrat, discursul domnului academician atrage atenția că prin acțiuni și discursuri aclamativ-recitative, odioase și ponegritoare de țară, de la
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
o Ars poetică, „țintind “, pare-se, holopoemul de dincolo de imperios-barbianul „cântec încăpător, precum/foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare “: Îmi învățam cuvintele să iubească, /le arătam inima/și nu mă lăsam până când silabele lor/nu începeau să bată. Le arătam arborii/și pe cele care nu voiau să foșnească/le spânzuram fără milă, de ramuri. Până la urmă, cuvintele/au început să semene cu mine/și cu lumea. Apoi/m-am luat pe mine însumi, /m- am sprijinit de cele două maluri
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
sus și lipește-mi ochii de lună sau de ceva mult mai frumos ,mult mai înalt ,cum ar fi de exemplu ,pe o dragoste ce stă să apună și lasă frunze să zboare atăt cat mai au speranțe de-ntors pe arbori ce-n vise mi-au fost . Vino iubito pe sus ,urcă-mă iubito, în cer și lipește-mi ochii de soare ,să simtă și ei că-i frumos cănd iubirea te doare. Vino iubito cum poți și lipește-mi ochii
ULTIMA CHEMARE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362293_a_363622]
-
Diaconescu. Domnul Al.Florin Țene a recitat poezia, creație proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
Părăsește omule, orașul, urcă pe umerii muntelui și cercetează-i înălțimile; vei fi răsplătit cu priveliști hibernale neasemuite! Copii și adulți, chiar și bunici ca și mine, se bucură de aerul împrospătat de fulgii de nea așternuți peste toată natura. Arborii maiestuoși înconjoară pârtia Buscat unde și-au dat întâlnire temerarii, cei care se-avântă cu elan printre obstacolele care le testează vigilența. Se fac pregătiri pentru concurs. Telescaunele poartă pe rând concurenții. Și ca un iureș pornesc din vârful pantei
PE SCHIURI, IARNA-I UN MIRACOL de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 () [Corola-blog/BlogPost/362444_a_363773]