13,008 matches
-
Vârfurile de săgeți și de sulițe, precum și topoarele din piatră erau folosite ca arme și la vânătoare. Curtea Domnească de la Bacăuă. Cum este și firesc, expozițiile încep cu hărți ale județului Bacău pe care sunt reprezentate, pe perioade istorice, descoperirile arheologice din această zonă a țării, dar și o hartă a României și Republicii Moldova prin care se încearcă încadrarea descoperirilor din jud. Bacău într-un cadru geografic mai larg. În vitrine, expunerea începe cu prezentarea celor mai vechi mărturii arheologice, aparținând
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
descoperirile arheologice din această zonă a țării, dar și o hartă a României și Republicii Moldova prin care se încearcă încadrarea descoperirilor din jud. Bacău într-un cadru geografic mai larg. În vitrine, expunerea începe cu prezentarea celor mai vechi mărturii arheologice, aparținând paleoliticului superior (35000 10000 î.Hr. provenind din așezările de la Buda Blăgești și Lespezi Gârleni. Este cazul unor unelte din gresie, silex și menilit (lame, străpungătoare, vârfuri de tip „La Gravette”, gratoare etc.Ă, precum și oasele unor animale pe care
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
300 piese semifinite sau lingouri și centuri din fier, fiind considerat cel mai mare depozit de acest fel din sud-estul Europei. Perioada de maximă înflorire a civilizației geto-dace (sec. I î.Hr.-I d.Hr este amplu ilustrată de bogatele materiale arheologice descoperite de-a lungul timpului în așezările fortificate de tip dava de la Brad (Zargidava și Răcătău (Tamasidava, ambele menționate în harta geografului Ptolemeu. Materialul arheologic expus provine îndeosebi de pe șantierul arheologic de la Răcătău (așa apare în literatura de specialitate, deși
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
a civilizației geto-dace (sec. I î.Hr.-I d.Hr este amplu ilustrată de bogatele materiale arheologice descoperite de-a lungul timpului în așezările fortificate de tip dava de la Brad (Zargidava și Răcătău (Tamasidava, ambele menționate în harta geografului Ptolemeu. Materialul arheologic expus provine îndeosebi de pe șantierul arheologic de la Răcătău (așa apare în literatura de specialitate, deși situl se află pe teritoriul com. Pînceștiă și este reprezentat de: ceramică lucrată cu mâna (vase borcan, cești sau cățui folosite ca opaițe, căței de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
-I d.Hr este amplu ilustrată de bogatele materiale arheologice descoperite de-a lungul timpului în așezările fortificate de tip dava de la Brad (Zargidava și Răcătău (Tamasidava, ambele menționate în harta geografului Ptolemeu. Materialul arheologic expus provine îndeosebi de pe șantierul arheologic de la Răcătău (așa apare în literatura de specialitate, deși situl se află pe teritoriul com. Pînceștiă și este reprezentat de: ceramică lucrată cu mâna (vase borcan, cești sau cățui folosite ca opaițe, căței de vatrăă; vase de cult (vase de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
pe teritoriul județului: dacice (de la Răcoasaă, grecești (Viișoara-Onești, Grozești Oituz și romane (Răcătău, Ardeoani, Pâncești, Itești, Scorțeni, Tamași, Măgirești, Traian, Blăgești etc. În epoca corespunzătoare stăpânirii unei părți a Daciei, în regiunea est-carpatică sunt atestate triburile carpilor (sec. II-III Cercetările arheologice efectuate în județul Bacău au dus la descoperirea a numeroase așezări și necropole carpice în localitățile Măgura, Cârligi Filipești, Mărgineni, Săucești, Dămienești etc., reprezentate în cele două expoziții permanente prin: fructiere, capace, castroane, urne funerare (unele dintre ele păstrând resturi
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
vase de provizii de mari dimensiuni, fragmente de vase-borcan ornamentate cu linii vălurite și incizateă. În expoziție sunt expuse și unele obiecte de factură bizantină, respectiv un tipar din sec. Pentru această epocă (medievalăă, în expoziții sunt prezentate următoarele materiale arheologice: ceramică de uz casnic (pahare, cupe, pocale, străchini, căni, castroane, capace, ulcioare, vase-borcană, ceramică ornamentală decorativă de interior și exterior (cahle cu motive geometrice, vegetale, figurative, reprezentări de cavaleri medievali, reprezentări heraldice - inclusiv stema Moldovei etc., smălțuite și nesmălțuite; discuri
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
jud. Neamț. Edificatoare pentru această perioadă sunt descoperirile monetare, între care amintim tezaurul de monede bizantine descoperit la Cleja, format din 38 de monede de bronz și o monedă de argint. Epoca medievală este bine reprezentată în expoziții prin cercetările arheologice întreprinse în așezările urbane de la Bacău, Tg. Trotuș și Adjudul Vechi. Primele două sunt menționate pentru prima dată în privilegiul comercial dat de Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408, negustorilor lioveni. În expoziția „Tezaur arheologic...” se află o copie
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
în expoziții prin cercetările arheologice întreprinse în așezările urbane de la Bacău, Tg. Trotuș și Adjudul Vechi. Primele două sunt menționate pentru prima dată în privilegiul comercial dat de Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408, negustorilor lioveni. În expoziția „Tezaur arheologic...” se află o copie a Tetraevanghelului dăruit, la 23 aprilie 1491, de către Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, în calitate de ctitor al Bisericii Precista din Bacău. Acest tetraevanghel a fost realizat (scris și „înfrumusețat” de caligraful Teodor Mărișescu. Originalul, aflat în
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
brățări din aramă, toate piesele fiind depozitate într-un vas de tip askos. Tezaurul a aparținut, probabil, conducătorului local de trib sau chiar întregii comunități. Macheta a fost realizată cu ajutorul informațiilor oferite de dr. Vasile Ursachi, care a condus cercetările arheologice de la Brad. • Reconstituirea didactică a unei secțiuni arhheologice, pentru a oferi vizitatorului o imagine a stratigrafiei unui șantier arheologic și a modului în care sunt descoperite artefactele în cadrul cercetărilor**. * Aceste patru reconstituiri și machete se află în expoziția de la etajul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de trib sau chiar întregii comunități. Macheta a fost realizată cu ajutorul informațiilor oferite de dr. Vasile Ursachi, care a condus cercetările arheologice de la Brad. • Reconstituirea didactică a unei secțiuni arhheologice, pentru a oferi vizitatorului o imagine a stratigrafiei unui șantier arheologic și a modului în care sunt descoperite artefactele în cadrul cercetărilor**. * Aceste patru reconstituiri și machete se află în expoziția de la etajul I din corpul A al sediului din Bacău, str. 9 Mai, nr. 7, intitulată „Civilizația materială și spirituală din
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
grădiniță, școală, facultate și până în ultimii ani de activitate, obiecte personale primite în timpul vizitelor efectuate peste hotare în calitate de director general la Direcția Muzeelor, diploma de „Cetățean de onoare al Municipiului Bacău” și „Cheia” orașului, acordate post-mortem în mai 2001, piese arheologice de pe unele șantiere unde a lucrat etc. Obiectele din această sală expozițională provin din donația făcută de d-na Eugenia Antonescu***, soția lui Iulian Antonescu care de altfel a contribuit împreună cu personalul de specialitate de la Bacău la realizarea expoziției. Ca
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
donația făcută de d-na Eugenia Antonescu***, soția lui Iulian Antonescu care de altfel a contribuit împreună cu personalul de specialitate de la Bacău la realizarea expoziției. Ca o răsplată a muncii desfășurate în domeniul cercetării istorice, precum și al dezvoltării unei bogate arheologice sunt prezentate în cadrul expoziției intitulată „Tezaur arheologic și istoric din zona centrală și sud vestică a Moldovei”, aflată la etajul II al corpului A. *** Doamna Eugenia Antonescu a fost unul dintre primii angajați ai muzeisticii băcăune, activând în timp atât
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
soția lui Iulian Antonescu care de altfel a contribuit împreună cu personalul de specialitate de la Bacău la realizarea expoziției. Ca o răsplată a muncii desfășurate în domeniul cercetării istorice, precum și al dezvoltării unei bogate arheologice sunt prezentate în cadrul expoziției intitulată „Tezaur arheologic și istoric din zona centrală și sud vestică a Moldovei”, aflată la etajul II al corpului A. *** Doamna Eugenia Antonescu a fost unul dintre primii angajați ai muzeisticii băcăune, activând în timp atât în cadrul muzeelor din Bacău (în funcție de modul de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
romane din epoca clasică a civilizației geto dace Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Sanctuarul geto-dac de la Brad; Macheta dava-ei de la Brad; Obiecte de podoabă și harnașament din tumulul nr. 5 de la Răcătău; Reconstituirea didactică a unei secțiuni arheologice Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Epoca geto-dacă (sec. I î.Hr.-I p.Hr.; Epoca geto-dacă și carpică; Reconstituirea Curții Domnești din Bacău; Vase din epoca medievală Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Panoplii cu arme
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Doris MIRONESCU) / 233 Abstract / 243 Résumé / 247 Capitolul 1 Memoria, istoria, uitarea. De la romanul vieții la romanul literaturii Am parcurs până aici la pas literatura de tinerețe a lui Lovinescu, reconstituind-o chiar "din interior", ca pe un prețios vestigiu arheologic (o amforă, poate), pentru a urmări cu atenție complicata geneză a formei romanești (romanul-melodramă), în strânsă corelație cu procesul cristalizării sistemului teoretic și a personalității criticului modernist. Valoarea estetică stricto sensu nu ne-a interesat deocamdată, aceasta fiind de găsit
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să o facă prin intermediul acestei cărți, dar mai ales răsfoind filele de istorie locală ale Văii Dăneștilor din județul Vaslui. Atunci o să observați că acest iubitor de „humă istorică” care nu mai e printre noi a scos din uitare vestigii arheologice și mărturii istorice inestimabile care fac din această parte de țară una extrem de cunoscută și de bogată în valori ale trecutului. Așadar, avem de-a face cu un pasionat om de cultură, care și-a dedicat întreaga viață idealului de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
bogată în valori ale trecutului. Așadar, avem de-a face cu un pasionat om de cultură, care și-a dedicat întreaga viață idealului de cunoaștere a trecutului istoric, a tradițiilor și obiceiurilor populare. A fost un excelent colecționar al obiectelor arheologice și etnografice. Fiecare dintre noi am urmat drumuri diferite în viață, dar oriunde a mers învățătorul COSTACHE BURAGA a luat cu el câte ceva, de la fiecare, neuitând să-și iubească semenii. El a știut să adulmece frumusețea vieții, deslușindu-i cele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ele. Din toate acestea, a rămas prizonierul propriei pasiuni, dar în timp a devenit ceea ce a gândit cu adevărat! Peregrin prin străvechea istorie a Depresiunii colinare VASLUI DĂNEȘTI, învățătorul a adus la lumină cele mai valoroase antichități, continuând tradiția cercetărilor arheologice și istorice făcute de strămoșii săi. De la acești înaintași a învățat meserie și a înțeles că ei sunt modul prin care Dumnezeu îl are în grijă. I-a prețuit și i-a cinstit deopotrivă, la rându-i fiind onorat de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ieșeană Junimea, în 1977, în colecția Humanitas. Cu părul albit de dorința cunoașterii a tot ceea ce era simplu, natural și de demult în zona DĂNEȘTILOR, colecționarul COSTACHE BURAGA și-a desăvârșit cercetarea prin descoperirea a noi așezări, necropole și puncte arheologice, așa încât putem spune că munca sa nu a fost în zadar și cu siguranță a îmbogățit Repertoriul arheologic al județului Vaslui. Astfel, numeroasele vestigii arheologice pe care le-a descoperit și le-a valorificat științific stau drept mărturie a îndelungatului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
natural și de demult în zona DĂNEȘTILOR, colecționarul COSTACHE BURAGA și-a desăvârșit cercetarea prin descoperirea a noi așezări, necropole și puncte arheologice, așa încât putem spune că munca sa nu a fost în zadar și cu siguranță a îmbogățit Repertoriul arheologic al județului Vaslui. Astfel, numeroasele vestigii arheologice pe care le-a descoperit și le-a valorificat științific stau drept mărturie a îndelungatului drum pe care istoria și l-a croit în acest ținut vasluian de legendă, marcându-i existența cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
colecționarul COSTACHE BURAGA și-a desăvârșit cercetarea prin descoperirea a noi așezări, necropole și puncte arheologice, așa încât putem spune că munca sa nu a fost în zadar și cu siguranță a îmbogățit Repertoriul arheologic al județului Vaslui. Astfel, numeroasele vestigii arheologice pe care le-a descoperit și le-a valorificat științific stau drept mărturie a îndelungatului drum pe care istoria și l-a croit în acest ținut vasluian de legendă, marcându-i existența cu importantele sale evenimente. Particularitatea acestor antichități denotă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
bronzului, acest pasionat cercetător punând în evidență așezări și necropole atipice, obiecte de lut ars și din os, sceptre din piatră și topoare din bronz. Toate aceste mărturii denotă un tărâm civilizator, plăsmuitor de viață și eternitate, cu un patrimoniu arheologic bogat și variat. Totodată, prin munca asiduă a lui COSTACHE BURAGA, aceste locuri s-au îmbogățit și cu dovezi incontestabile despre civilizația daco-romană și cea românească în contactul acestora cu populațiile străine, cu argumente solide despre dialogul cultural dintre autohtoni
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
colecționar se mândrea cu această casă-muzeu, rodul muncii epuizante a întregii sale familii. Amprentele trecutului au căpătat o dăinuire dăneșteană! Străvechile exponate din ceramică, os, metal și lemn, adunate în casa părintească, constituie rodul cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de familia învățătorului COSTACHE BURAGA. De multe ori, pentru copiii familiei, solurile de tot felul au reprezentat cărțile și tăbliile de studiu, iar sapa și hârlețul cu care scormoneau pământul erau uneltele ce au redat cunoașterii “huma istoriei dăneștene
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
colecția lui COSTACHE BURAGA de la DĂNEȘTI a fost adusă la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare“ din Vaslui. Directorii acestei prestigioase instituții de cultură, profesorii Constantin Popescu și Ioan Mancaș, precum și muzeograful Doina Rotaru, s-au zbătut foarte mult pentru ca obiectele arheologice și etnografice să fie păstrate la loc cuvenit și să poată fi văzute de un public mai larg. După ce au fost restaurate, o parte dintre ele au fost expuse în Sala ”Arta” a muzeului vasluian, cu ocazia celei de-a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]