5,079 matches
-
de laur, zeamă de lemnie, lemnul Domnului, cu mlădițe de măr dulce, mentă neagră uscată și măcinată, cu pelin amestecat cu smântână proaspătă, din pământ de la prun negru. Alifii din lapte dulce și sămânță de cânepă pisată, din fasole negre arse, pisate și amestecate cu smântână sau din lemn uscat (de tei, mai ales), râșnit și amestecat cu spumă de lapte nefiert. Se mai ung beșicuțele cu untdelemn, ceară curată și ou fierte cu flori de tei, cu rășină albă, miere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
acră și frunze de măr dulce. PECINGINE (favus, curul găinii) Este o boală de piele contagioasă, manifestată prin erupții circulare, mâncărimi și lățirea eczemei, care este tratată de către medicina populară astfel: Alifie din ceară, tămâie și ulei, din fasole negre arse, pisate și amestecate cu smântână sau cu ulei; din piatră vânătă arsă și pisată, din piatră acră și coadă de bostan amestecate cu spumă de lapte, cu smântână sau cu osânză; din coajă de mesteacăn, fasole albă fiartă și făcăluită
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
boală de piele contagioasă, manifestată prin erupții circulare, mâncărimi și lățirea eczemei, care este tratată de către medicina populară astfel: Alifie din ceară, tămâie și ulei, din fasole negre arse, pisate și amestecate cu smântână sau cu ulei; din piatră vânătă arsă și pisată, din piatră acră și coadă de bostan amestecate cu spumă de lapte, cu smântână sau cu osânză; din coajă de mesteacăn, fasole albă fiartă și făcăluită, coadă de dovleac alb și spumă de lapte dulce. Spălări cu leșie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
răchită. Se aplică pe zonele afectate de frig și ger, varză zdrobită amestecată cu seu de lumânare sau cu ulei de in, varză unsă cu untură de vulpe și fasole fiartă făcăluită, fiere de porc și rădăcină de spânz, sare arsă stinsă În apă fierbinte amestecată cu varză acră sau verde. În caz de simplă obrinteală, se folosesc: Legători cu sfeclă rasă și prăjită În untdelemn, cu semințe de mei pisate și oțet, cu făină de porumb amestecată cu chișleag. Băi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fapt de vânt, "foc viu", focușor, soare sec), copiilor sugari li se fac băi cu fierturi de mușețel. VORBIRE ÎN TIMPUL SOMNULUI (lipitură) Bolnavul de "lipitură" sare din somn, bâiguie. În Muntenia, i se dă să mănânce fudulii de cal negru, arse și pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. În Moldova, se afumă bolnavul cu planta avrămeasă și se scaldă cu fiertură de drețe, zburătoare și fulgoace. Se afumă bolnavul cu planta pana zburătorului sau cu părul lupului. ENUREZIS ("pipi" În pat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
aprinderea rachiului): Se toarnă pe gâtul "adormitului" zeamă de balegă de cal proaspătă. Se bea lapte dulce de vacă, chișleag, zeamă de ceapă, cenușă amestecată cu apă caldă, moare de varză, oțet diluat. Se fac inhalații cu fum de cârpă arsă. Se bea ceai din rădăcină de podbal, multă apă rece, lapte cu sămânță de cânepă, albuș de ou proaspăt, după care "turmentatului" i se freacă burta cu un făcăleț, ca să vomite. Se masează palma, zona de la baza degetului mare sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rug tinere, să se sfărâme și zeama lor să se mestece (amestece) cu miere, să pice (picure) În ureche. Alta: unt de vacă amestecat cu miere se incălzește și se pică (picure) În ureche. Când doare gura: trandafir uscat și ars, să-l faci făină și să presari dinții. De putrezimea dinților (carii dentare): șofran făcut ca făina, să presari dinții; mestecat cu miere, unge dinții. Dintr-un manuscris de la Începutul secolului al XVIII-lea, nedatat. Pentru gura omului : trandafir să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau femeia bătută: să ia 6 dramuri vin fiert alb sau cu lapte dulce. Pentru orice bubă rea la om ce nu se poate vindeca, nici vindeca: coajă de stridie să ardă bine și să o piseze și piatră acră arsă, să le amestece cu cretă și să ungă la bube. Pentru răceală multă: să jupoaie cea după deasupra de la lemnul de soc, să o lepede să rămână verdeața și pe aceea să răzuie cu cuțitul și cu mălai de mai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Buboaie (abcese): ca să se spargă, să pui frunze de nalbă mare, fierte cu miere și ceapă, iar după ce se deschid se spală cu ceai de păpădie. Contra Înțepăturilor de insecte: se pune vată Înmuiată În ceai de gențiană și smirnă arsă. De răceală la șale: se pun ventuze pe șale, după ce se freacă (masează) pielea cu spirt și untdelemn. Greață (vomă): se freacă mult și tare mâna la Încheietură. Degerături: se bagă mâna În apă fierbinte sau se Înfășoară mâna cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
19 milioane de bărbați. Motivul acestei „inversări demografice” este că băieții mor în număr mai mare decât fetele și aceasta la toate vârstele. Băieții se îneacă de exemplu în proporție de patru ori mai mare decât fetele. La o fată arsă sau rănită găsim patru băieți (Rosen și Peterson, 1990). Cercetătorii cred că rata mortalității și a rănilor accidentale poate fi pusă pe seama nivelului de activitate, de asumare a riscului și de angajare în busculade și competiții superior la bărbați. În
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
-lea, cu apariția de vezicule (beșici); 3) gradul al III-lea în care se produce necroza pielei; 4) gradul al IV-lea, când se ajunge la necroza mai întinsă și mai în profunzime a pielei. Gravitatea depinde de suprafața tegumentelor arse și gradul arsurii, de vârstă, de starea generală a organismului, de infecții, de apariția complicațiilor hepato renale, dar în foarte mare măsură de primul tratament aplicat. Primul ajutor constă din îndepărtarea hainelor ce ard ungând toată pielea arsă cu miere
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
anul 1963 am participat la toate expozițiile organizate de Filiala a UAP din Iași, cu lucrări de sculptură, ceramică neagră și policromă, abordând o gamă largă de teme, portrete și compoziții în tehnici diferite de lucru, modelând în lut, gresie arsă, sculptură în piatră și lemn. Cele mai reprezentative lucrări au fost achiziționate de către muzeele de artă din București, Iași, Vaslui, Galați, Botoșani și colecționari particulari. Am realizat trei expoziții personale. Prima cu ceramică neagră în Iași în anul 1966, a
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
alte cuvinte Enea ar fi... strămoșul romanilor. Când a ajuns în Latium, spune legenda, Enea a luat-o în căsătorie pe Lavinia, fiica regelui Latinus. în onoarea ei, a construit orașul Lavinium. Fiul lui Enea, Ascaniu, ar fi întemeiat orașul Ars Longa. Aici s-au născut gemenii Romulus și Remus. Tot romanii considerau că Roma a fost fondată de Romulus, unul dintre gemenii zeului războiului, Marte. Privind celebra lupoaică alăptându-i pe cei doi gemeni (devenit apoi simbol al latinității, și
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
fost decorat cu două caneluri orizontale, paralele. Buza vasului ușor îngroșată și teșită oblic, puțin evazată. Gura vasului este puțin mai mare decât diametrul fundului, care este drept și ușor profilat. În interior s-au descoperit multe fragmente de oase arse. Nici un alt inventar. În cadrul necropolei I din perioada sec. II-III d. Chr. a fost notat cu nr. 56. Mormântul XVI (Pl. 6/2; 12/4). Incinerat, în urnă. A fost descoperit întâmplător, într-o carieră de exploatarea lutului, care se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trei morminte în urne și de al patrulea semnalat de către un cetățean care exploata lutul din carieră, în zona unde s-a găsit cel de al treilea mormânt de incinerație (M. XVI), dar care, a aruncat vasul unde erau „oase arse”, astfel ni s-ar fi oferit posibilitatea să constatăm că în acest cimitir de înhumație populația folosea și incinerația, care, după cum s-a putut constata, era doar în urne funerare, unde se puneau doar rămășițele osteologice incinerate. La niciunul din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în groapă, 6 mărgele din sticlă roșie mată, dreptunghiulare în secțiune sau ovale, unele deformate de foc, mai multe fragmente de oase calcinate, pământ cenușos și câteva fragmente de amforă albicioasă. În urnă s-au descoperit încă 10 mărgele, oase arse și pământ amestecat cu cenușă (Pl. 15/6; Pl. 28/6). Oasele calcinate erau destul de puține. Mormântul nr. 8 (Pl. 16/1). Mormânt de înhumație, deranjat de lucrările agricole, fiind descoperit la adâncimea de 0,15 m. Se păstrează doar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în groapă, descoperit la adâncimea de 0,32 m. Diametrul gropii este de 0,35 m și adâncimea de la nivelul la care a fost prinsă în plan este de 0,13 m. Conținea foarte puține oase calcinate, cenușă și pământ ars. Nu a avut niciun inventar. Mormântul nr. 39. Incinerat în groapă, descoperit la adâncimea de 0,35 m. Diametrul gropii este de 0,30 m și adâncimea de la nivelul la care a fost prinsă în plan de 0,11 m.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inventar. Mormântul nr. 39. Incinerat în groapă, descoperit la adâncimea de 0,35 m. Diametrul gropii este de 0,30 m și adâncimea de la nivelul la care a fost prinsă în plan de 0,11 m. În interior, puține oase arse și pământ cenușiu. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 40. Incinerat în groapă, prins la adâncimea de 0,30 m. Groapa rotundă cu un diametru de 0,35 m. În interiorul gropii foarte puține oase calcinate, cenușă și pământ ars. Nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
oase arse și pământ cenușiu. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 40. Incinerat în groapă, prins la adâncimea de 0,30 m. Groapa rotundă cu un diametru de 0,35 m. În interiorul gropii foarte puține oase calcinate, cenușă și pământ ars. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 41 (Pl. 18/9; 31/1). Înhumat în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Se păstrează destul de bine mai ales oasele craniului, ale bustului și oasele picioarelor. A fost deranjat, probabil, de crotovine, mai
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cinci bucăți (Pl. 18/13; 31/3). Nu a mai avut alt inventar. Mormântul nr. 43 (Pl. 19/1; 31/4). Incinerat în groapă, prins la adâncimea de 0,50 m. Groapa rotundă conținea destul de puține oase, cenușă și pământ ars. În interiorul gropii, care nu depășea 0,15 m adâncime de la nivelul la care a fost prinsă. S-a descoperit un fragment de capac - strachină lucrată la roată de culoare cenușie. Nu a avut nici un alt inventar. Mormântul nr. 44 (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
groapă. A fost prins la adâncimea de 0,47 m de la suprafața actuală a solului și ajungea la adâncimea de 0,65 m. Groapa are formă circulară cu un diametru de 0,40 m. În interior sunt foarte puține oase arse, cenușă și pământ ars. De asemenea, printre oase s-au descoperit mai multe fragmente ceramice din pastă cenușie, lucrate la roată. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 46 (Pl. 19/3; 33/1). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la adâncimea de 0,47 m de la suprafața actuală a solului și ajungea la adâncimea de 0,65 m. Groapa are formă circulară cu un diametru de 0,40 m. În interior sunt foarte puține oase arse, cenușă și pământ ars. De asemenea, printre oase s-au descoperit mai multe fragmente ceramice din pastă cenușie, lucrate la roată. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 46 (Pl. 19/3; 33/1). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,20 m de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la suprafața solului, fiind distrus în mare parte de lucrările agricole. Se mai păstrează doar o mică parte din zona inferioară a urnei. Aparține unui vas-borcan, cărămiziu, lucrat la mână (Pl. 32/2). În interior se mai păstrau câteva oase arse, cenușă și pământ ars. Fundul urnei se află la adâncimea de 0,35 m de la suprafața solului. Groapa în care a fost așezată urna era rotundă, puțin mai largă decât diametrul maxim al ei. Nu a avut inventar. Mormântul nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
distrus în mare parte de lucrările agricole. Se mai păstrează doar o mică parte din zona inferioară a urnei. Aparține unui vas-borcan, cărămiziu, lucrat la mână (Pl. 32/2). În interior se mai păstrau câteva oase arse, cenușă și pământ ars. Fundul urnei se află la adâncimea de 0,35 m de la suprafața solului. Groapa în care a fost așezată urna era rotundă, puțin mai largă decât diametrul maxim al ei. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 47 (Pl. 19/7
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cană cenușie lucrată la roată și un fragment de fructieră roșie, care, probabil, au servit drept capac. În urnă și în groapa în care a fost așezată urna, care era ceva mai mare decât recipientul, s-au descoperit puține oase arse, cenușă și pământ ars. Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 55 (Pl. 20/10; 35/4). Incinerat în groapă. A fost prinsă la adâncimea de 0,40 m. Diametrul gropii era de 0,27 m și adâncimea păstrată de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]