3,559 matches
-
tractat de autovehicule. Din punct de vedere al construcției, ea poate fi: - remorca cu proțap articulat - vehicul tractat cu cel puțin două axe, la care cel puțin o axă este directoare, iar timoneria direcției este comandata prin proțap care este articulat la sașiul remorcii, permițând deplasarea dispozitivului de cuplare în plan vertical fără să preia sarcini verticale; remorcile având mecanism de direcție cu axa rotitoare (bracabila) pot fi tractate de autovehicule utilitare, autoremorchere sau tractoare, iar cele dotate cu axa fixă
REGLEMENTĂRI din 18 decembrie 2001 privind condiţiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141378_a_142707]
-
vehicule care nu sunt concepute pentru a transporta pasageri în picioare; vehiculele din această clasă nu pot transporta pasageri în picioare. Observații Un autobuz sau autocar articulat este un vehicul compus din două sau mai multe tronsoane rigide, care se articulează între ele; compartimentele de pasageri, situate în fiecare dintre tronsoanele rigide, comunica între ele, permițând liberă circulație a pasagerilor; tronsoanele rigide sunt legate între ele în mod permanent, astfel încât să nu poată fi detașate decât printr-o operațiune necesitând mijloace
REGLEMENTĂRI din 18 decembrie 2001 privind condiţiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141378_a_142707]
-
cu o masă totală maximă autorizată de pește 7,5 tone. CONDIȚII privind echiparea vehiculelor rutiere cu plăci de identificare reflectorizant-fluorescente Autovehiculele pentru transport de marfuri cu o masă totală maximă autorizată de pește 7,5 tone (cu exceptia autotractoarelor), autobuzele articulate pentru transport interurban, precum și combinațiile de vehicule care includ (semi)remorci cu o masă totală maximă autorizată de până la 10 tone și cu o lungime mai mare de 8 m sau (semi)remorci cu o masă totală maximă autorizată mai
REGLEMENTĂRI ŞI NORME TEHNICE ÎN TRANSPORTURILE RUTIERE din 15 mai 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144039_a_145368]
-
iar marginea să inferioară trebuie să fie paralelă la sol. Condiții privind echiparea vehiculelor rutiere cu marcaje reflectorizante pentru contur Pentru autovehiculele pentru transport de marfuri cu o masă totală maximă autorizată de pește 7,5 tone (cu exceptia autotractoarelor), autobuzele articulate pentru transport interurban, precum și pentru combinațiile de vehicule care includ (semi)remorci cu o masă totală maximă autorizată de până la 10 tone și cu o lungime mai mare de 8 m sau (semi)remorci cu o masă totală maximă autorizată
REGLEMENTĂRI ŞI NORME TEHNICE ÎN TRANSPORTURILE RUTIERE din 15 mai 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144039_a_145368]
-
cu o masă totală maximă autorizată de pește 7,5 tone. CONDIȚII privind echiparea vehiculelor rutiere cu plăci de identificare reflectorizant-fluorescente Autovehiculele pentru transport de marfuri cu o masă totală maximă autorizată de pește 7,5 tone (cu exceptia autotractoarelor), autobuzele articulate pentru transport interurban, precum și combinațiile de vehicule care includ (semi)remorci cu o masă totală maximă autorizată de până la 10 tone și cu o lungime mai mare de 8 m sau (semi)remorci cu o masă totală maximă autorizată mai
ORDIN nr. 756 din 15 mai 2002 privind înlocuirea anexei "Reglementări privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnica periodică - RNTR 1" la Ordinul ministrului tranSporturilor nr. 353/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144038_a_145367]
-
iar marginea să inferioară trebuie să fie paralelă la sol. Condiții privind echiparea vehiculelor rutiere cu marcaje reflectorizante pentru contur Pentru autovehiculele pentru transport de marfuri cu o masă totală maximă autorizată de pește 7,5 tone (cu exceptia autotractoarelor), autobuzele articulate pentru transport interurban, precum și pentru combinațiile de vehicule care includ (semi)remorci cu o masă totală maximă autorizată de până la 10 tone și cu o lungime mai mare de 8 m sau (semi)remorci cu o masă totală maximă autorizată
ORDIN nr. 756 din 15 mai 2002 privind înlocuirea anexei "Reglementări privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnica periodică - RNTR 1" la Ordinul ministrului tranSporturilor nr. 353/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144038_a_145367]
-
de dezvoltare socială planificată. PNAinc este conceput a avea următoarele funcții: - un instrument de conștientizare colectivă a problemelor societății românești și a direcțiilor construcției sociale, al dezvoltării culturii acțiunii antisaracie și de promovare a unei societăți incluzive; - promovarea unui concept articulat de politica socială, cristalizat într-un număr de principii fundamentale; - un plan de acțiune globală, multisectoriala (pe principalele sectoare ale vieții sociale) și multinivelara (nivel național, județean, local) de prevenire/absorbție a sărăciei și excluziunii sociale și de promovare a
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
cluburi școlare și sportive ● Promovarea unei politici speciale de suport pentru familiile monoparentale Familiile monoparentale reprezintă aproximativ 10% din familiile cu copii din România, fără a fi însă susținute de vreo formă specială de suport. În țările occidentale există politici articulate de suport pentru aceste familii. Obiectivul 2: Scăderea riscului de abandon, inclusiv prin asigurarea dreptului copilului de a fi născut într-o familie care îl dorește ● Asigurarea accesului la mijloacele moderne de planificare familială, cu o atenție specială pentru grupurile
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
protecție socială, asupra accesului la servicii sociale, dar și asupra calității acestora și, în general, asupra echitații protecției sociale. 16. Acoperirea insuficientă cantitativ și calitativ a nevoilor cu servicii/beneficii sociale O serie de nevoi - mai puțin manifeste sau mai articulate în spațiul public - nu au fost adresate prin măsuri și programe sociale. Din categoria acestor nevoi fac parte în special cele asociate grupurilor sociale foarte sărace, aflate într-un proces rapid de excluziune și marginalizare socială. Unele nevoi de suport
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
mult de 9 persoane, inclusiv conducătorul, pe scaune și, după caz, al bagajelor acestora; poate avea unul sau două niveluri - autobuz cu etaj; poate fi solo sau articulat; autobuzul articulat constă din două sau mai multe tronsoane rigide, care se articulează între ele; compartimentele de pasageri situate în fiecare dintre tronsoanele rigide comunica între ele în permanență, permițând liberă circulație a pasagerilor; tronsoanele rigide sunt legate între ele în mod permanent, astfel încât să nu poată fi detașate decât printr-o operațiune
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
semnale sonore, pentru o mai bună discriminare a fonemelor și cuvintelor. În procesul demutizării ne preocupă în mod succint principalele componente ale ei: latura fonetică, vocabularul și structura gramaticală, aspecte care se află într-un raport de interdependentă. Natura fonetică, articulară impune educarea sau controlul respirației, modelarea vocii, timbrul, forța, emiterea și îmbinarea corectă a fonemelor în cuvinte, în ritm mediu și cu însușirea elementelor prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele 26
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
restructurarea pozitivă a întregii personalități a copilului logopat. Latura psihică în terapia dislaliei În orice atitudine umană se manifestă o componentă psihică; aceasta se observă și în timpul articulației. Psihologul german Kainz dă ca exemplu grăitor cuvântul „liniște” („Ruhe”) care se articulează diferit, în funcție de pronunția sa liniștită sau, dimpotrivă, dacă cuvântul are o tonalitate severă, imperativă. La dislalicii noștri avem de a face, adesea, cu atitudini psihice neadecvate, ca sentimente de inferioritate, lipsă de încredere în sine, nesiguranță, timiditate, sfială sau cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alte câteva. Mai numeroase sunt substantivele provenite din adjective: frumoaso, urâto, netrebnico, ticăloaso etc., marcate de conotații stilistice. Majoritatea substantivelor feminine se caracterizează prin omonimia vocativului cu nominativul și acuzativul nearticulat: mamă, bunică, doamnă, femeie, nevastă, cumnată sau, mai rar, articulat cu articolul hotărât: doamna. Observații: Dezinența -o apare, în limbajul familiar, și la unele substantive masculine, proprii sau comune, terminate la singular în -a, -ă sau -ea: Tomo! Mirceo! prâsleo! Opoziția cazuală la nivel dezinențial prezintă această desfășurare: Masculin Singular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
genitiv și intră în structura pronumelor posesive și a pronumelor ordinale. masculin feminin singular al: (prieten) al studentului a: (prietenă) a studentului plural ai: (prieteni) ai studentului ale: (prietene) ale studentului 3. articolul demonstrativ (adjectival) Se situează între un substantiv articulat cu articol hotărât și un adjectiv: masculin feminin singular cel: (codrul) cel (verde) cea: (pădurea) cea (verde) plural cei: (codrii) cei (verzi) cele: (pădurile) cele (verzi) 4. articolul nehotărât Precede substantivul. masculin feminin singular un: un student o: o studentă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sub aspect semantic, unitatea de înțeles transmis prin aceste enunțuri se realizează în interiorul unui context, lingvistic sau nelingvistic, mai larg și, adesea, eterogen. Din acest punct de vedere, se pot identifica două categorii de enunțuri situaționale: • enunțuri-fragment; enunțuri care se articulează, în realizarea unității semantice, cu alte enunțuri lingvistice. Această categorie de enunțuri caracterizează stilul conversației și implică permanent subînțelegeri: „- A fost pe aici!... Când? $a fost pe aici$$ - Adineaori...” (I.L. Caragiale) $a fost pe aici$$ • enunțuri eliptice; enunțuri care se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Fox, 74) • enunțuri interogative subiective (exclamative): „Ce naiba să fi pățit tovarășul meu? mă întrebam eu nedumerit din când în când.” (C. Hogaș) Sub aspect structural, enunțurile interogative totale sunt mai ales enunțuri autonome (sintetice sau analitice): „Ei? reuși el să articuleze înghițind în sec.” (C. Țoiu), „-Da?... Eu n-am fost astăzi la minister...” (I.L. Caragiale), „- E vorba de lepră, domnule ziarist, nu de pelagră. N-ați auzit de existența ei la noi? Nu știați că într-un sat din apropierea Ismailului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plan logico-semantic: element cunoscut, anterior: „Viori sunt femeile, tremur în palmă răsfrânt.” (L. Blaga) Același rol de marcă distinctivă dețin împreună articolul și topica, în enunțurile cu predicat sintetic: subiectul, substantiv articulat, precede verbul predicat, complementul direct, substantiv nearticulat sau articulat cu articol hotărât, urmează verbul predicat: „Durerea fizică (S) nu poate produce dureri morale (C.D.), dar durerea morală (S) produce uneori dureri fizice (C.D.).” (M. Sadoveanu), „Bunul simț (S) poate înlocui câteodată inteligența (C.D.), dar inteligența (S) nu poate să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
timp îi condiționează constituirea (sau împlinirea). Poziția lor e diferită în dezvoltarea propozițională a fiecăreia din cele două funcții. În dezvoltarea propozițională a numelui predicativ, component al realizării funcției de predicat, elementele relaționale nu sunt expresia unei relații subiect-predicat ci articulează sintactic un verb copulativ și un nume predicativ complex. Elementul de relație marchează realizarea propozițională a numelui predicativ, dar nu și o relație de dependență. Verbul copulativ nu se poate constitui singur în regent, datorită insuficienței sale semantice și, derivând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
săi sintactici și cu anticiparea sau reluarea complementului direct prin forma scurtă a pronumelui personal. Când lipsește pronumele personal (de anticipare sau reluare), morfemul pe nu intervine: „Am văzut portarul (un portar) dar „L-am văzut pe portar.” Când este articulat cu articol hotărât și are un determinant sintactic, substantivul-complement direct primește morfemul pe, chiar dacă nu este anticipat printr-un pronume personal: „Am chemat copiii la masă.”, dar „Am chemat pe copiii Danei la masă.” Dacă substantivul este determinat, la distanță
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul expresiei poziția sa de regent al pronumelui. În enunțul: „Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă/ Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă.” (M. Eminescu, I, 92), pronumele mi (și-nlănțuindu-mi) funcționează ca atribut pentru substantivul-regent gâtul, articulat cu articol hotărât iar pronumele îmi (întindeai) este complement indirect pentru verbul regent întindeai, determinat în același timp de complementul direct o gură. Funcționarea indirectă, ca marcă distinctivă, a articulării hotărâte a substantivului este asigurată de conținutul semantic al termenilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dintr-un infinitiv lung, funcția de atribut se realizează ca atribut de complinire: „Tu nici nu știi a ta apropiere Cum inima-mi de-adânc o liniștește Ca răsărirea stelei în tăcere.” (M. Eminescu, I, 120) Când substantivul regent se articulează cu articol hotărât, funcția atributivă se realizează ca atribut de identificare: „Atât poezia de mișcare ceremonială cât și cea onirică se întemeiază pe sentimentul unui univers metafizic care apasă asupra lumii plane, modificându-i sensul.” (G.Călinescu, U.P., 76
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Se pare cum că alte valuri Cobor mereu pe-același vad, Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad.” (M. Eminescu, I, 204) iar când atributul se realizează prin adjectivul pronominal tot, substantivul e totdeauna articulat: „Toate turmele pământului au aureole sfinte / peste capetele lor.” (L. Blaga, 96) Când regentul este nearticulat sau articulat cu articol nehotărât (cu excepția situațiilor de mai sus), funcția se realizează ca atribut calificativ: „E-o noapte udă, grea, te-neci afară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ci-n veci aceleași frunze cad.” (M. Eminescu, I, 204) iar când atributul se realizează prin adjectivul pronominal tot, substantivul e totdeauna articulat: „Toate turmele pământului au aureole sfinte / peste capetele lor.” (L. Blaga, 96) Când regentul este nearticulat sau articulat cu articol nehotărât (cu excepția situațiilor de mai sus), funcția se realizează ca atribut calificativ: „E-o noapte udă, grea, te-neci afară.” (G. Bacovia, 94) Dintre elementele relaționale, adverbul întrebuințat prepozițional cât marchează realizarea atributului ca atribut calificativ: „Arde-n
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
târziu. Libertatea privind ordinea termenilor în desfășurarea acestor relații, în schimb, este relativă. În relația de coordonare adversativă, schimbarea ordinii termenilor depinde de poziția conținutului lor semantic în raportul dintre enunțul lingvistic și realitatea extralingvistică. Când conținutul lor semantic se articulează în simultaneitate, schimbarea ordinii termenilor nu are consecințe asupra planului semantic al relației de coordonare ci poate doar introduce conotații stilistice: Vremea e frumoasă dar rece/ rece dar frumoasă. E bogată dar urâtă./ urâtă dar bogată. Când conținutul lor semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simultaneitate, schimbarea ordinii termenilor nu are consecințe asupra planului semantic al relației de coordonare ci poate doar introduce conotații stilistice: Vremea e frumoasă dar rece/ rece dar frumoasă. E bogată dar urâtă./ urâtă dar bogată. Când conținutul lor semantic se articulează în succesivitate, schimbarea ordinii termenilor poate duce la schimbări importante în planul semantic al relației de coordonare: El a intrat în casă dar nu a găsit pe nimeni./ El n-a găsit pe nimeni dar a intrat în casă. sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]