2,386 matches
-
cu afirmarea statului "gaullist", preocupat să iasă din incapacitatea guvernamentală care caracterizase regimul precedent. La începutul celei de-a V-a Republici, statul republican părea să aibă mai multă încredere ca oricând în capacitatea sa de a acționa asupra societății. Articularea politicii locuințelor cu dezvoltarea urbanismului operațional marchează, în 1958, avântul procesului de planificare urbană. Noi proceduri de urbanizare sunt create cu scopul de a atenua efectele speculațiilor funciare asupra construcțiilor în Zonele destinate urbanizării prioritare (ZUP) și în zonele Renovărilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Demersul prospectiv reduce influența oamenilor politici asupra definirii orientărilor programatice ale țării, sporind-o pe cea a experților asociați planificării. Curentul modernist nu mai valorifică Planul de dragul Planului. El nu militează în favoarea ștergerii politicii în fața tehnicii, desigur, dar pune problema articulării lor atunci când sunt de identificat și rezolvat probleme. " Ce se va întâmpla oare cu idealul democratic la ora planificării? În momentul în care statul este chemat să-și asume responsabilități copleșitoare, atât de complexe și atât de numeroase, este înțelept
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a instaura mijloacele unei educații permanente într-o lume în permanentă schimbare, revendicarea sportivilor de a dispune de un nivel decent de dotări, ambiția de a lărgi accesul la cultură pentru toate păturile sociale; toate aceste preocupări converg spre articularea formelor noi de dotare și de animație. Diferențele între acțiunea culturală, educația culturală, animația socioculturală și acțiunea socială se estompează. Se observă subliniază H. Théry și M. Garrigou-Lagrange că sunt din ce în ce mai dificil de disociat activitățile cu caracter social (care acoperă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
exemplu, ilustrează clar slăbiciunile acestor reglări politice. Astfel, specialiștii urbanului deplâng redusa convergență a politicilor din domeniul transporturilor și a politicilor de amenajare urbană care au ca obiectiv afișat reducerea dependenței orașului de automobil 349. Absența, sau mai curând modesta articulare între politicile de transport și cele de urbanism stă la originea unei serii de disfuncții, dintre care cea mai periculoasă are ca rezultat reducerea la zero a beneficiilor potențiale ale anumitor decizii prin înlocuirea lor cu alte decizii luate mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
egoismului la toate nivelurile. Misterul care o înconjoară este un mod probabil stângaci. dar eficace de a o retrage din dezbaterea publică"3. Căutarea unei guvernări aflate la înălțimea problemelor provocate de dezvoltarea metropolitană a orașelor pune cu acuitate problema articulării satisfăcătoare între republică (producerea binelui comun) și democrație (exercitarea puterii împărtășite de către un număr cât mai mare), fiind știut că acești doi poli nu pot exista decât în tensiune. Pentru cartierele sensibile, răspunsul nu constă în copierea soluțiilor americane. În
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
precum: „Jocul silabelor”, „Spune mai departe”, „Completează cuvântul”, „Unde se găsește cuvântul”, „De-a cuvintele” sau „Schimbă prima silabă” pot fi folosite în activitatea la clasă, pentru a contribui la formarea și consolidarea la elevi a abilității și deprinderilor de articulare corectă a sunetelor, de pronunție corectă a cuvintelor folosite în comunicare, în conformitate cu cerințele programei. Prin jocul didactic “ Repetă ce spun eu!“ se urmărește formarea deprinderilor de a pronunța corect silaba și cuvintele care se deosebesc printr-un sunet, în general
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
distrusă în 146 înaintea erei creștine. Cu toate acestea, încă din 122, orașul punic a fost reconstruit sub numele de Colonia Junonia și plasat sub protecția Iunonei, identificată cu Tanit (sau Tinnit), marea zeiță cartagineză. Odată cu căderea Cartaginei, situată la articularea celor două Mediterane, cea occidentală și cea orientală, centrul de putere din Mediterană s-a deplasat către Occident, iar galerele romane vor naviga de acum de-a lungul vechilor coaste punice 48. Victoria navală a Romei a fost cea a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
omul se simte nehotărât, vocea depinde de viteza de vorbire, de ritm lent sau rapid, de volum cu modificare discretă sau cu un ton convingător, ori cu un timbru plăcut sau neplăcut, cu atenție la vocale sau la consoane la articulare sau melodică, un ritm modificat regulat ori sacadat, depinde de tipul de persoană și acompaniază mâna. Utilizarea limbajului corpului depinde de relația mâinii cu obiectele (creioane, ochelari, mâini), ceea ce demonstrează o lipsă de activitate ori un conflict de ordin psihic
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
întrucât, tradus în cuvinte, își pierde valoarea semnelor sincretice și își pierde valoarea simbolică, ezoterică, care cere o interpretare; drept limbă naturală, limbajul mâinii cere neapărat o viziune asupra lumii. Corelarea dintre expresie și conținut se petrece într-o dublă articulare în care apar regulile de interpretare ale relațiilor dintre privitor și semne; ca limbă, aparent perfectă, limbajul mâinii cere o interpretare în tradiția cărților de chiromanție și una de relație, în tradiția literară; caracteristic limbajului mâinii este tocmai ipostaza secretă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
referențiale și explorează totodată motive și teme predilecte, precum năzuința soteriologică, nuntirea cosmică, mitul cristic și cel mioritic. În general, în prozele scurte și în majoritatea romanelor se pot remarca micromotive recurente, aparent obscure sau opace, cu rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de autor „fantome tematice”, pot fi clasate într-un bestiar (vultur, leu, pește, oaie, miel, pasăre fabuloasă reunind trăsături de papagal, păun, tucan și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mileniului al III-lea, regiunea siriană găzduiește culturi caracterizate de o dihotomie fundamentală Între sedentari care cultivă pământul și seminomazi care practică transhumanța. Cu timpul, nucleele de locuire capătă o importanță tot mai mare și concentrarea urbană crescândă comportă o articulare socială progresivă, precum și o specializare a muncii, coordonate de un centru administrativ care este În general un palat regal. Tocmai acest tip de model socio-economic este cel În care, așa cum arată comparația istorico-religioasă, apar religiile politeiste, cu un univers divin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
deja Întinată de dorința de promovare socială a claselor mai puțin Înstărite. Cu toate acestea, vechimea acestor Întreceri cultuale, Întemeiate de eroi a căror moarte era celebrată În acest fel, importanța pe care o căpătau ele pentru familiile nobiliare și articularea În clase a vârstelor participanților par să trimită la un trecut Îndepărtat În care ele fuseseră un fel de mare rit de trecere sau de inițiere care trebuia să confirme intrarea tinerilor aristocrați În societatea adulților. Era, așadar, vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lizibile mesajele zeilor. Apoi, dacă toți zeii puteau trimite „semne” prin care Își arătau În mod Încifrat voința, numai lui Apollo Îi reveneau inventarea artei de a le interpreta și puterea de a dărui această artă. Clasificarea mesajelor comporta o articulare a tehnicilor divinatorii, care puteau fi oniromantice, dacă erau legate de interpretarea viselor, ornitomantice, În schimb, dacă aveau drept obiect zborul păsărilor, cleromantice, dacă se Întemeiau pe „sorții” (kleroi) aruncați cu zarurile sau din pozițiile luate de niște bețișoare lăsate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Luceafărul eminescian este referința afișată și de fapt antifrastică a cărții. În afară de asta, țesătura intertextuală, atâta câtă există, se alimentează mai mult din stereotipiile civilizației europene moderne și ale culturii de masă, decât din marile texte. În lipsa oricărei concepții privind articularea între registre și rosturile ei, căci istoria vagă a naratorului selenar, nemuritor și rece, și a iubirilor sale terestre nu reușește să coaguleze ansamblul, plonjonul în cotidian și trivial, speculația doctă, digresiunea eseistică se succed într-un ansamblu în mod
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
ideile care au Însuflețit cele două direcții de creație ale cărturarului, filosofului și poetului prindeau contur din anii tinereții sale, cuprins de idealuri spirituale. Poezia și filosofia lui Lucian Blaga trebuie privite „ca niște coloane ale edificiului interior care dovedesc articularea organică a filosofului și liricului În același trunchi viguros al personalității creatoare.” Două fraze poetice, de o perfectă rotunjime, sugerează un univers sensibil de o mare subtilitate. O concepție filosofică bazată pe intuiție este exprimată Într-un limbaj poetic de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
parte. Politica regonală în sine presupune numai repartizarea fondurilor într-o manieră cât mai adecvată nevoilor reale ale regiunilor. Statul și regiunea din interiorul statului se condiționează reciproc, iar principiul subsidiarității, înscris în Tratatul de la Maastricht, servește ca bază de articulare a puterilor și competențelor în interiorul fiecărui stat. Europa unită se întemeiază, astfel, atât pe statele ce o compun, cât și pe componentele regionale și descentralizate ale acestor state. Un alt principiu este acela al „dezvoltării durabile” (înțeleasă ca o responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în care asemuiește națiunea unei "comunități imaginate", a stăruit asupra relației intrinseci existente între cuvântul tipărit și emergența conștiinței naționale. "Capitalismul de tipar" sau, mai aproape de sensul termenului englezesc, "capitalismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este sintagma în care Anderson închide tripla relația dintre i) tehnologie (tipar); ii) sistem economic (piața capitalistă a cărților) și iii) sentimente de apartenență grupală și credințe politice (conștiința națională și naționalism). În conjuncție cu alți factori (religioși: Reforma; economici: articulare sistemului capitalist de producție; sociali: destrămarea raporturilor feudale și apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul scris produs cu ajutorul tehnologiei tiparului și diseminat prin intermediul presei scrise a jucat un rol instrumental în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alcătuite din întregi corpusuri de cunoaștere care creează obiectul în numele căruia vorbesc. Mai exact, între formațiunile discursive și realitatea socială există o relație dialectică: realitatea socială stimulează constituirea unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiune, sistemul educațional și memoria colectivă. Premisa teoretică pe care se fundamentează întreaga analiză este că regimul politic, prin intermediul sistemului de învățământ public de stat pe care îl organizează, promovează o anumită concepție asupra națiunii care are efecte semnificative în articularea identității colective în special prin construirea unei anumite imagini despre trecut. Între regimul politic, sistemul educațional public de masă, identitatea națională și memoria colectivă, există așadar numeroase fire ideologice și conexiuni instrumentale, în sensul în care statul utilizează educația publică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]