2,388 matches
-
integritatea lor corporală. În consecință, asasinarea celor 14, se încadrează din punct de vedere juridic în categoria crimă politică cu premeditare, cu circumstanțe agravante prin funcțiile oficiale ale atentatorilor. La care se adugă și profanarea de cadavre. Așa a încadrat asasinatul Comisia specială de anchetă criminală înființată prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, dispunând și arestarea complicilor la asasinat. Prin modul în care a fost plănuit și executat de către
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
care se adugă și profanarea de cadavre. Așa a încadrat asasinatul Comisia specială de anchetă criminală înființată prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, dispunând și arestarea complicilor la asasinat. Prin modul în care a fost plănuit și executat de către autoritățile statului, în speță, tocmai de persoanele puse să apere legea, acest asasinat se încadrează la categoria "terorism de stat". Odată ce Căpitanul a fost condamnat, Armand Călinescu, împreună cu prefectul Poliției
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, dispunând și arestarea complicilor la asasinat. Prin modul în care a fost plănuit și executat de către autoritățile statului, în speță, tocmai de persoanele puse să apere legea, acest asasinat se încadrează la categoria "terorism de stat". Odată ce Căpitanul a fost condamnat, Armand Călinescu, împreună cu prefectul Poliției Capitalei, Gen. Gabriel Marinescu (zis Gavrilă), au trecut la etapa următoare, asasinarea Căpitanului. O notă din jurnalul său, din data de 1 martie
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Comisiei speciale de anchetă criminală, înființate prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, având drept misiune "instruirea principalilor vinovați de prigoana contra legionarilor", a furnizat o descriere amănunțită a asasinatului: Depoziția maiorului Iosif Dinulescu, cel ce comanda jandarmii din mașina în care se găsea Corneliu Zelea Codreanu, conturează precis responsabilitățile la nivel înalt pentru acest asasinat: Asasinatul a fost confirmat oficial la Radio, la ora 13, în 30 noiembrie 1938
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
misiune "instruirea principalilor vinovați de prigoana contra legionarilor", a furnizat o descriere amănunțită a asasinatului: Depoziția maiorului Iosif Dinulescu, cel ce comanda jandarmii din mașina în care se găsea Corneliu Zelea Codreanu, conturează precis responsabilitățile la nivel înalt pentru acest asasinat: Asasinatul a fost confirmat oficial la Radio, la ora 13, în 30 noiembrie 1938, printr-un comunicat al Parchetului Militar: După comunicatul oficial al Parchetului Miltar din data de 30 noiembrie 1938, atmosfera printre legionari era extrem de incertă, multora nu
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
instruirea principalilor vinovați de prigoana contra legionarilor", a furnizat o descriere amănunțită a asasinatului: Depoziția maiorului Iosif Dinulescu, cel ce comanda jandarmii din mașina în care se găsea Corneliu Zelea Codreanu, conturează precis responsabilitățile la nivel înalt pentru acest asasinat: Asasinatul a fost confirmat oficial la Radio, la ora 13, în 30 noiembrie 1938, printr-un comunicat al Parchetului Militar: După comunicatul oficial al Parchetului Miltar din data de 30 noiembrie 1938, atmosfera printre legionari era extrem de incertă, multora nu le
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Nicadorii și Decemvirii, considerați simboluri ale sacrificiului de sine, intrați încă de atunci în mitologia legionară, a reprezentat "rezolvarea" unei probleme politice. O confirmă și depoziția maiorului Dinulescu din Jandarmerie, făcută în fața Comisiei speciale de anchetă criminală, în 1940. În urma asasinatului, atât în rândul legionarilor, cât și a celorlalți opozanți ai dictaturii regale s-a instalat teama de noi asasinate. În consecință, în cursul lunii decembrie 1938, s-a înregistrat un val de adeziuni la politica noului regim, cu deosebire în
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
dezmințită de cercetările ulterioare. La fel și presa centrală din Paris, saluta asasinarea Căpitanului, ca și masacrele ulterioare : Paris-Soir, Dimanche, 18 februarie 1939. De-a lungul timpului, au fost emise mai multe ipoteze asupra motivației autorităților de a comite acest asasinat fără precedent în istoria României. Prima ipoteză a fost emisă chiar de către legionari. Imediat după anunțul oficial din 30 noiembrie 1938, la nivelul conducerii legionare, atât cei din primul eșalon, aflați în închisori, cât și la nivelul eșalonului doi, al
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
aflați în închisori, cât și la nivelul eșalonului doi, al liderilor locali, aflați în libertate, s-au purtat discuții asupra responsabilității pentru asasinarea liderului suprem. În principal, acuzațiile s-au îndreptat asupra "Comandamentului de prigoană", cel care în perioada de dinaintea asasinatului organizase un număr de atentate vizând destabilizarea regimului. Pentru mulți lideri locali radicali, era evident încă din august 1938, că liderul suprem nu avea cum să mai scape cu viață, considerând că doar prin acțiuni violente pot răsturna dictatura regală
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Horia Sima, necunoscut de autorități, care apare abia în februarie în evidențele Siguranței, fiind dat în consemn la frontieră. Pretextul invocat neoficial de autorități, la care face aluzie și Carol al II-lea în memoriile sale, a fost tentativa de asasinat asupra Rectorului Universității din Cluj, Florian Ștefănescu-Goangă, din data de 28 noiembrie 1938. Deși o parte din atentatori erau legionari, chestiune dovedită abia în februarie 1939, atentatul asupra rectorului a fost folosit drept pretext pentru suprimarea lui Corneliu Zelea Codreanu
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
El îl acuză pe Sima de îndepărtare de la linia impusă de Căpitan, afirmând că totul s-ar datora colaborării acestuia cu Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații. În opinia autorului, Horia Sima ar fi fost implicat în tentativa de asasinat comisă de către Mihai Stelescu, de asemenea, că ar fi trădat în 1938 un număr de lideri legionari, asasinați ulterior, că ar fi plănuit și pus în practică asasinarea lui Armand Călinescu, împreună cu Carol al II-lea și cu Moruzov, etc
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
colaborării acestuia cu Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații. În opinia autorului, Horia Sima ar fi fost implicat în tentativa de asasinat comisă de către Mihai Stelescu, de asemenea, că ar fi trădat în 1938 un număr de lideri legionari, asasinați ulterior, că ar fi plănuit și pus în practică asasinarea lui Armand Călinescu, împreună cu Carol al II-lea și cu Moruzov, etc... Acuzațiile preotului Ștefan Palaghiță, au fost ulterior reluate în parte de către dr. Șerban Milcoveanu Aceleași teorii despre Horia
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
martori, ancheta derulându-se efectiv până în data de 26 noiembrie 1940, prin decretul 3009 din 8 decembrie 1940, comisia fiind desființată. În urma acestor anchete, comisia a emis inițial un număr de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, dar și de următoarele, respectiv: generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei, generalul Ion Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei, generalul Gheorghe Argeșanu, fost comandant al Corpului II de Armată, Radu Pascu, fost președinte
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
1871 - 27 noiembrie 1940) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. Acesta a avut un sfârșit tragic, fiind ridicat de către legionari de la vila sa din Sinaia și asasinat. Lucrarea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2270, . Bustul este situat în sectorul 1, în fața Institutului de istorie „Nicolae Iorga” de pe Bulevardul Aviatorilor nr. 1. Nicolae Iorga
Bustul lui Nicolae Iorga din București () [Corola-website/Science/332646_a_333975]
-
în zilele următoare. Au fost asasinate 252 de persoane, dintre care 105 membri marcanți ai Mișcării Legionare, plus încă 1,2,3 sau 4 legionari aleși la întâmplare în fiecare județ, în total încă 147 de persoane. Cele 252 de asasinate au fost executate de jandarmi, din ordinul lui Carol al II-lea, ca represalii pentru asasinarea primului ministru Armând Călinescu, în data de 21 septembrie 1939, de către o echipă de legionari condusă de avocatul Dumitru (Miti) Dumitrescu. Odată cu instaurarea "dictaturii
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
declarații de desolidarizare", astfel că în final, câteva sute din membrii cei mai radicali ai mișcării vor fi internați în închisori sau lagăre de detenție. Din acel moment, soarta acestora va depinde de evoluția evenimentelor interne și internaționale. Au urmat asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, în urma cărora, Corneliu Zelea Codreanu, cei trei asasini ai lui I.G. Ducă, numiți Nicadori, și cei zece asasini ai lui Mihai Stelescu, numiți Decemviri, au fost strangulați de jandarmi lângă Tâncăbești. În acest fel, Carol
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
parlamentari legionari, rezultați din alegerile din decembrie 1937, ultimele alegeri libere din România interbelică. Penitenciarul Râmnicu Sărat Spitalul Militar Brașov Lagărul de la Vaslui Lagărul de la Miercurea Ciuc București - Echipa Miti Dumitrescu Închisoarea Văcărești - Crematoriul "Cenușă" În momentul comiterii celor 252 de asasinate, 95 + 1 (Victor Dragomirescu) dintre victime se găseau în custodia autorităților statului, din care 19 fuseseră condamnate definitiv în urma unor procese, (prințul Alexandru Cantacuzino, ing. Gheorghe Clime, Mihail Polihroniade, etc...), restul erau în stare de arest sau cu domiciliu obligatoriu
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
mandat de arestare. În consecință, asasinarea celor 105, se încadrează din punct de vedere juridic în categoria crimă politică cu premeditare, cu circumstanțe agravante prin funcțiile oficiale ale atentatorilor. La care se adugă și profanarea de cadavre. Așa a încadrat asasinatul Comisia specială de anchetă criminală înființată prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, dispunând și arestarea complicilor la asasinat. Restul de 147, marea majoritate au fost executați sumar, de
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
care se adugă și profanarea de cadavre. Așa a încadrat asasinatul Comisia specială de anchetă criminală înființată prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, dispunând și arestarea complicilor la asasinat. Restul de 147, marea majoritate au fost executați sumar, de multe ori la bunul plac al autorităților, așa cum a fost cazul minorului Florea Găman din Slatina. Cadavrele au fost aruncate pe marginea drumului, cu inscripția "Trădător de țară" atârnata de
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
țară" atârnata de gât. În majoritatea cazurilor, cadavrele nu au fost returnate familiilor, ele fiind îngropate pe ascuns. Prin modul în care a fost plănuit și executat de către autoritățile statului, în speță, tocmai de persoanele puse să apere legea, acest asasinat se încadrează la categoria "terorism de stat". Prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a anchetă și instrumentă
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
martori, ancheta derulându-se efectiv până în data de 26 noiembrie 1940, prin decretul 3009 din 8 decembrie 1940, comisia fiind desființată. În urma acestor anchete, comisia a emis inițial un numar de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, dar și de următoarele, respectiv: generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei, generalul Ion Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei, generalul Gheorghe Argeșanu, fost comandant al Corpului ÎI de Armată, Radu Păscu, fost președinte
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
bigamie, proces câștigat de general.Adversar ireductibil al activităților ilegale ale lui Moruzov, instigate de Carol al II-lea, Antonescu strângea de peste un deceniu dovezi asupra conspirațiilor acestuia în cadrul SSI. Căzut în "dizgrația" camarilei, gen. Gabriel Marinescu, principalul autor al asasinatelor se "spovedește" în fața lui Constantin Argetoianu, care, conștiincios, notează totul în însemnările sale : Constantin Argetoianu e siderat de mărturisirile fostului prefect: Academicianul, Radu R. Rosetti, în memoriile sale nepublicate încă, păstrate în Biblioteca Academiei Române, consemnează în 23 septembrie 1939: și
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
politice, în urma căreia 19 lideri legionari au fost achitați de condamnările pronunțate în urma procesului din iulie 1938, sentința fiind definitivă. Multe din rămășițele pământești ale celor 252 persoane asasinate în 21/22 septembrie nu au fost găsite, mulți din cei asasinați fiind îngropați în secret. Cele care au putut fi identificate, cele ale liderilor legionari din primul eșalon, dar și ale altor legionari asasinați în timpul dictaturii regale au fost recuperate și înmormântate în Cimitirul Legionar din Predeal.(cimitirul Mănăstirii "Sf. Nicolae
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
ce i-au invadat căminul. Alte surse menționează că " ’Uthman a fost omorât după 12 ani din cauza nemulțumirilor extinse datorită manierei sale de a conduce. Clanul sau Omeyyad a fost implicat în revoltă pentru uciderea fiului lui ’Abu Bakr” Acest asasinat a dus la alegrea unui nou calif. Cel de-al patrulea calif, ‘Ali, nu a fost recunoscut de către guvernatorul Siriei, Muʿăwiya, iar cei doi au ajuns să se confrunte și să poarte negocieri în privința califatului. Stabilindu-și armatele la , ‘Ali
Muawiya () [Corola-website/Science/333587_a_334916]
-
suspect a fost arestat de Scotland Yard, despre care a spus, de asemenea, că a fost agent dublu. Mai târziu s-a aflat că Mossad-ul a avut doi agenți dubli cu sediul la Londra și care au avut legăură cu asasinatul. Prin refuzul de a transmite informații relevante pentru omologii lor britanici, Mossad și-a atras nemulțumirea Marii Britanii, care s-a răzbunat prin expulzarea a trei diplomați israelieni, dintre care unul a fost un atașat la ambasadă identificat ca legătură pentru
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]