3,711 matches
-
sau material plastic și puse pe două trepieduri, un soare și o lună, cam necizelate ca factură, dar acoperite cu staniol sau cu foițe de metal, bineînțeles de aur și de argint, și de un oarecare efect, pentru că fiecare dintre aștrii luminători era direct Însuflețit de flăcările unui trepied cu jăratic. Deasupra baldachinului atârna din tavan o stea uriașă, scânteind de pietre prețioase sau fabricate din sticlă. Tavanul era Îmbrăcat În damasc albastru-deschis, presărat cu stele mari, argintii. În fața tronului, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o reacție instinctivă la apropierea necunoscutului. Tambuchiul alunecă pe-o parte. Valuri de praf și vapori se-nvolburau în fața oamenilor. Zorile aruncau pe planetă luciri portocalii. Nu era galbenul familiar și reconfortant al lui Sol, dar Dallas nădăjduia că pe măsură ce astrul va urca la zenit lucrurile se vor aranja. Le furniza destulă lumină pentru a vedea prin aerul dens care transporta o puzderie de particule. Trecură pe platforma ascensorului situată între trenurile de aterizaj. Kane apăsă pe buton și platforma începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
a Israelului și, de asemenea, era cultura celor învingători. Cu toate acestea, Gn 1 proclamă superioritatea Dumnezeului lui Israel asupra tuturor divinităților Mesopotamiei (și ale celorlalte națiuni). Ba mai mult, aceste divinități sunt în realitate „creaturi” ale Dumnezeului lui Israel. Aștrii, de exemplu, sunt creați de Dumnezeu în ziua a patra a creației (Gn 1,14-19). Divinitățile mesopotamiene erau identificate cu aștrii (zeul Șamaș era soarele, zeul Sin era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii marini - care apar
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
divinităților Mesopotamiei (și ale celorlalte națiuni). Ba mai mult, aceste divinități sunt în realitate „creaturi” ale Dumnezeului lui Israel. Aștrii, de exemplu, sunt creați de Dumnezeu în ziua a patra a creației (Gn 1,14-19). Divinitățile mesopotamiene erau identificate cu aștrii (zeul Șamaș era soarele, zeul Sin era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii marini - care apar în unele mituri mesopotamiene ale creației - sunt creați de Dumnezeu în ziua a cincea (Gn 1,21). Concluzia raționamentului este limpede
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii marini - care apar în unele mituri mesopotamiene ale creației - sunt creați de Dumnezeu în ziua a cincea (Gn 1,21). Concluzia raționamentului este limpede: dacă Dumnezeul lui Israel a creat aștrii și exista înainte de ei, religia lui Israel nu are motiv să invidieze religia Mesopotamiei care venera acești aștri. Faptul este foarte cunoscut, dar merită subliniat că credința lui Israel a supraviețuit încercărilor exilului datorită acestui efort de reflecție teologică. Al
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
creației - sunt creați de Dumnezeu în ziua a cincea (Gn 1,21). Concluzia raționamentului este limpede: dacă Dumnezeul lui Israel a creat aștrii și exista înainte de ei, religia lui Israel nu are motiv să invidieze religia Mesopotamiei care venera acești aștri. Faptul este foarte cunoscut, dar merită subliniat că credința lui Israel a supraviețuit încercărilor exilului datorită acestui efort de reflecție teologică. Al treilea aspect Distrugerea Samariei în anul 721 î.C. și apoi cea a Ierusalimului în anul 586 î
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
șaptea. În prima zi, Dumnezeu creează ritmul primordial al timpului, adică alternanța dintre zi (lumină) și noapte (întuneric) (Gn 1,3-5). În a patra, ziua centrală a săptămânii, Dumnezeu instalează „marele orologiu” al universului pentru a bate ritmul anului, ceasul aștrilor care făcea posibilă stabilirea calendarului (1,14-19). Precum știm, calendarul este una dintre descoperirile cele mai importante ale Mesopotamiei. Gn 1 reia și interpretează aceste date pentru a spune că Dumnezeul lui Israel este Domnul timpului și al istoriei. În
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pulsațiile exterioare ale subiectului, abis ce se relevă în străfulgerări celui care respinge demonizarea sinelui evitând alunecarea propriei introspecții în falsități orgolioase, transcendența ca imperiu izbăvitor ce se deschide, prin ferestrele forate în imanent, spre tragedia suferințelor umane, transcendența drept astru al sacralității templului iată patru ipostaze ale transcendenței raportate la tensiunile spiritului uman care resimte nu doar nostalgia energiilor transcendente, dar și chemarea ancestrală pe care aceste energii o proiectează spre paradigma ființei omenești. Răspunzând unei astfel de chemări survenite
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ontice fiind decisivă. În schimb, aura individualității spre care el și-a focalizat revărsările de adorație erotică și dragoste cutremurată este investită cu prea-plinul unei lumini selenare. Un asemenea contrast nocturn dintre un fundal de beznă și o strălucire de astru orbește privirea imprudentă a celui îndrăgostit. Aici survine întâlnirea inedită dintre excesul de lumină și cel al întunericului. Cele două se împletesc și își potențează reciproc efectele. Plutind în lipsa de contur și certitudine a beznei învăluitoare, cel captiv rezonanțelor erosului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de privirea umană proiectată în exterioritatea mundanului cotidian dar, mai există și un alt ne-omenesc ce poate și trebuie să fie atins doar prin vârtejul divinului din om. Această experiență misticul și-o asumă constant înțelegând transcendența asemeni unui astru solar în jurul căruia gravitează elementele imanentului. Astfel, deși ascuns, focarul stelar al spiritualității luminează mundaneitatea și ne-omenscul ateului. Dacă fascicolul său s-ar stinge meta-timpul unui colaps universal ar fi inaugurat. Misticul propune ființei proprii ca scop al ascendențelor sale
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
invizibil lanț care-l ține captiv într-o neputință mecanică zbuciumată. Intensitatea efortului său muribund determină clipe când acele mâini ce absentează descomplectând și sluțind întregul par a se reîntoarce în familiaritatea funcționalității lor, par a crește din nou sub astrul dorinței de normalitate. Bustul uman lipsit de mâini se așează pe talgerul înțelegerii profunde contrabalansând normalitatea pe care și-o dorește ființa umană incomplectă. Acest bust relevă fragilul ce ne poartă, porțelanul ușor de zdrobit care se dovedește a fi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
transcendență? Ce conexiune pulsează teluric între paradigma care reunește ritualul, creația religioasă picturală și sculpturală, relicvele sacre, proiectul concretizat arhitectural și prezența divină ce se lasă surprinsă cutremurător? Într-un mod metaforic se poate spune că ritualul reprezintă inima templului, astrul spiritual ce-l luminează și definește pulsativ, reperul primordial fără de care credincioșii devin simpli vizitatori ai unui muzeu unde experiența religioasă nu este trăită ci doar prezentată. Or, menirea actului ritualic este tocmai respingerea oricărei tendințe de expunere, de expoziție
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
leagă... O lumină aurie încinge cerul și conturează cu negru acoperișurile cu țiglă roșie de vis-à vis : ce imperceptibil se modifică aerul dulce de afară, ce infinite nuanțe capătă ! Oare și junele amic să aibă o secretă înțelegere cu mersul aștrilor, cu natura ? Pentru că iată-l de atâta vreme postat lângă ușa dinspre terasă, strecurând mereu o privire afară, ca să vadă ce ? Peronul ? Strada ? Grădina ? — ...Așa că toată bine cunoscuta mea iubire pentru poporul de jos nu are să mă orbească într atât
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
omenesc demn. După câteva ore de somn, Duminică ne întâmpină cu raze calde de soare, șsi aruncândune în hainele de sărbătoare,după cum spune o tradiție mai nouă, toți pleacă în livadă unde întind paturi și stau să îi mângâie razele astrului ceresc. Cu familia sau prietenii ,aceste zile sunt unele dintre cele mai minunate petrecute alături de cei dragi....
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
atacă, e bine ca muniția să nu fie toată la un loc), vagonul-magazie e la mijloc (chiar și inima unui soldat se află tot În stomac)... mă rog, și așa mai departe. — Ia să vedem noi ce ne mai rezervă astrele, Îl aud pe Ovi, care scoate din sîn un număr din Libertatea și apoi aprinde lumina din tavanul mașinii (horoscopul fiind distracția favorită a soldatului român). — Auzi, dar sigur nu vezi măcar un băț de chibrit pe-aici? Îl Întreb
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ca o vâlvătaie pârjolitoare, o conflagrație catastrofică pe cerul înserării, trimițând jeturi prelungi de flăcări. Și pe măsură ce ardea cu raze ascuțite ca niște suliți de foc năucitoare, în miezul uriașei stele incandescente începu să crească un cerc negru, făcând ca astrul să semene cu o orbitoare floarea-soarelui. George își spuse: „Am să privesc numai partea neagră din mijloc și atunci n-am să pățesc nimic“. Dar în timp ce o privea, partea neagră începu să se lățească vertiginos, acoperind orbita soarelui sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nașterii, munca sa obositoare și dependența de soțul nu întotdeauna înțelegător. Dar în primul capitol al Genezei, capitolul „sacerdotal” (adică nivelul cel mai recent din Pentateuh, cu siguranță posterior lui Deutero-Isaia), dimensiunea creației este universală: cuprinde cerul și pământul, lumina, astrele, apa, natura și animalele, împreună cu haosul înlăturat din cele create; creația este unită cu providența care rânduiește „firmamentul” (considerat ca un fel de semisferă protectoare) ce protejează creația însăși de eventualele atacuri pe care haosul, alungat în afara cosmosului, le-ar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pe la spate, l-a atacat. Pentru fiecare cuvântul care a cântat pentru el și-a înghețat. Paul Celan (Argumentum e Silentio) Puterea numirii! Se știe din vechime, "Dumnezeu a spus". Și făcând astfel, creează ceea ce numește: lumină, cer, apă, pământ, astre etc. (Facerea 1, 3-24). De aici provine această structură antropologică, un lucru nu există decât când a fost "spus" ceea ce este, uneori chiar atunci când s-a spus ceea ce ar trebui să fie. În seara uneia dintre plimbările meditative în valea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
arc/ fragment de cerc, exprimă dialectica imperfectului și a perfectului, a terestrului și a cerescului într-o formă ce provoacă o ruptură de ritm, simbolizând aspirația spre o lume superioară. Sportivul stă sub semnul simbolului centrul, al cerului și al aștrilor, al roții și al lumii morților și al celor vii trimite spre aur și spre soare. De aici răsplata supremă o reprezintă cupa, șampania, cununa, medalia de aur. Problema solidarității nu epuizează aspectele legate de modalitățile de relaționare socială într-
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sensibile a omului nu trebuie ignorate, deși virtutea este recunoscută ca fiind superioară și cea mai nobilă în cadrul structurii umane, în fizică (Rep. VI, 17) urmându-l pe Platon și pythagoreici, așează contrariile la baza sistemului planetar (mișcările contrare ale astrelor) și armoniei divine ce se naște din mișcările sferelor. Lucius Annaeus Seneca, personalitate marcantă care a avut o contribuție originală în aria stoicismului, nu a fost preocupat de logică, considerând-o între artele liberale (artes liberales) i-a acordat o
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1: ; ). Este compusă din mișcarea corpului și mișcarea sufletului: primul se mișcă rectiliniu, al doilea încearcă să îl rețină. Materia astrelor este focul (ex illis sempiternis ignibus, I, 14, 4; Plot. II, 2), ajuns în ultima regiune a cerului, trebuie să se miște circular, tinzând mereu să se miște în linie dreaptă, dar neavând spațiu pentru a se înălța, alunecă în jurul
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sferei (Macrob. Comm. I, 17, 10 ideo vero caeli motus necessario volubilis est quia cum semper moveri necesse sit, ultra autem locus nullus sit quo se tendat accesio, continuatione perpetuae in se reditionis agitur; Plot. I, 2, 1). Sufletul transmite astrelor mișcarea circulară care este naturală, spontană și eternă (Comm. I, 17, 8 igitur et caeleste corpus, quod mundi anima futurum sibi immortalitatis particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et stare nescit, quia nec ipsa stat
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
1 hinc Plato postquam et Pythagoricae succesione doctrinae et ingenii proprii divina profunditate cognovit nullam esse posse sine his numeris iugabilem competentiam, in Timaeo suo mundi animam per istorum numerorum contextionem ineffabili providentia dei fabricatoris instituit). Armonia care reglează mișcarea astrelor nu poate fi îndepărtată de ordinea care este suverană în simplitatea raporturilor, în intervalele fundamentale ale muzicii. Muzica sferelor depinde, pe de o parte de ordine și de mișcările raționale ale astrelor, pe de alta de natura muzicii, de vreme ce este
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
providentia dei fabricatoris instituit). Armonia care reglează mișcarea astrelor nu poate fi îndepărtată de ordinea care este suverană în simplitatea raporturilor, în intervalele fundamentale ale muzicii. Muzica sferelor depinde, pe de o parte de ordine și de mișcările raționale ale astrelor, pe de alta de natura muzicii, de vreme ce este produsă de șocul corpurilor supuse unor mișcări raționale (Comm. II, 1, 7 in caelo autem constat nihil fortuitum, nihil tumultuarium provenire, sed universa illic divinis legibus et stata ratione procedere, quia et
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
că doar depărtarea lor este cauza duratei mai scurte sau mai lungi a revoluțiilor lor (I, 21, 6), atunci muzica sferelor ar fi produsă de mișcarea diurnă a sferei celeste. Probabil Macrobius considera că viteza angulară este identică pentru toate astrele, iar viteza absolută a fiecărei planete este proporțională cu distanța sa în raport cu centrul mișcării, adică Pământul. Constanța acestei viteze este un fapt demonstrat de experiență, prin urmare nu există nicio contradicție, întrucât se referă la două mișcări diferite. Acest concert
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]