14,210 matches
-
numai cea din martie 1979 în legătură cu 19 trandafiri 6. Evident, ideea lui Eliade că „psihoza colectivă” a românilor de a părăsi țara devastată de comunism ar justifica interzicerea plecărilor, până la recucerirea libertății, poate de naștere la controverse, deși o lectură atentă, în context istoric, nu lasă nici o îndoială asupra patriotismului profund al autorului. Oricum, așa gândea Eliade atunci, și pentru a face opera lui nuanțat inteligibilă e bine să cunoaștem cât mai exact felul cum gândea el, în desfășurarea dramatică a
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
buna tradiție a realismului de la început de secol XX, urmărind ascensiunea unei familii burgheze din Barcelona, când orașul intră în era modernizării, când convențiile sociale încă reglează relații, ierarhii, când părinții sunt cei ce hotărăsc căsătoriile, iar copiii au doici atente care se ocupă de creșterea lor. Autoarea a creat personaje interesante, originale, demontând ca în joacă tipologiile știute din asemenea tip de proză. Rodolfo Lax are o ascensiune socială spectaculoasă, iese din sărăcie și ajunge unul dintre marii constructori și
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
în campanie electorală, pe Valea Buzăului, Cezar Preda le-a spus oamenilor că își pune toată speranța în Monica Macovei pentru "salvarea" României. "Astăzi, când ne pregătim să trimitem România în Parlamentul European, nădăjduiesc că dumneavoastră, dragi buzoieni, veți fi atenți și implicați, veți merge la vot și veți ști să alegeți ce este mai bun pentru noi toți. Lupta împotriva corupției care ne macină pe toți are ca port-drapel pe Monica Macovei, reprezentanta unui PDL curat și care are un
Cezar Preda: Macovei a învățat din greșelile de până acum by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30249_a_31574]
-
mână și bine țintit. Și chiar dacă ar fi prezumțios să-l rezervăm pe primul literaturii și pe al doilea științelor, cele două feluri de a citi sunt adevărate, deși rareori în stare, așa zicând, pură. În fond, lectura poate fi atentă/distrată, focalizată/ împrăștiată sau de plăcere/interesată. Și asta, indiferent de natura textului. Sigur că un text din fizică pretinde o atenție și o focalizare mare, însă nu neapărat și plăcerea lecturii, spre deosebire de un roman, unde plăcerea lecturii e un
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3027_a_4352]
-
dar și cu lecturi fundamentale, bine digerate. Două teme par să fie obsedante pentru tânărul poet: cea a „sincerității” brutale (al adevărului rostit fără precauții diplomatice) și cea a „singurătății în iubire”. Flaviu George Predescu își invită lectorii la o atentă scrutare a sinelui, dar și la deloc facila posibilitate de a medita împreună asupra unor valori fundamentale, cum ar fi libertatea sau sexualitatea. În ciuda apartenenței sale la lumea discipolilor lui Orfeu, poetul nu face deloc figura unui visător. Dimpotrivă, Predescu
Un eseist neliniștit by Ion Cristofor () [Corola-journal/Journalistic/3030_a_4355]
-
aproape de Rusia. Ne dă o putere mai mare în fața Rusiei. Despre referedumul din Ucraina și Putin care zice că a retras trupele de la graniță: Aș spune că trebuie să ne gândim și să evaluăm mișcările președintelui rus. Trebuie să fim atenți, trebuie să fim independenți, să nu lăsăm Rusia să impună granițele, arată Antena 3.
Ponta, în direct la CNN. Ce a spus în fața întregii lumi by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30339_a_31664]
-
sursele. Unii dintre ei traduc din elină și latină, ca Victor Eftimiu, Dan Botta și Nicolae Ionel, alții au o cultură clasică solidă. Aluziile livrești, reluarea cadrului, a personajelor, a argumentelor și chiar a replicilor originale dovedesc, adesea, o lectură atentă a textelor vechi. O confruntare a pieselor noi cu cele care le-au servit drept punct de pornire poate evidenția numeroase similitudini, dar și destule diferențieri. Câteodată, în funcție de subiect, dramaturgii români își îndreaptă atenția spre opere din alte genuri literare
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
dat publicității caseta care nu este pentru că este un om cinstit. Atunci, dl. Patapievici, care tocmai a făcut public conținutul felațional al casetei, contrar opțiunii lui Traian Băsescu, ce fel de om este? Și când a ales să facă "dezvăluirea" atentul observator al felației, felosoful dl. Patapievici, sub formă de apropo, fără să i se pună vreo întrebare? Taman pe 6 decembrie, într-un ziar spaniol, când în Spania votează mii de români. Unde lucrează felosoful dl. Patapievici? Surprinzător, nu în
De ce nu trebuia decorat Patapievici. Explicații CTP, 2009 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32442_a_33767]
-
pe baza resurselor sale, nu cu ajutorul vreunui partid, cu atat mai puțin cu ajutorul PNL-ului. Cel mai probabil se va <<sifona>> față de imaginea imaculata și frumoasă pe care o avea până acum. Așa-i în politica! Lumea nu este foarte atentă la el, doar presă și politica îl au în vizor. Are o imagine mai bună decât Sorin Frunzăverde, dar acest lucru nu înseamnă mare lucru. Rămâne de văzut cum va rezolva o problemă în care în care aceasta va apărea
Bulai: Este o mișcare decisivă în cariera lui Klaus Iohannis () [Corola-journal/Journalistic/32542_a_33867]
-
câine maidanez alocăm fonduri mai mari decât pentru îngrijirea unui copil! Dumnezeule, pe ce lume-sublume trăim! Despre trecutul pe care l-am păstrat în ceață În RAMURI citim totdeauna cu interes paginile de jurnal ale lui Gabriel Dimisianu, un martor atent și credibil, căci a dovedit, în atâtea rânduri, măsură și decență. Iată ce nota la 24 iulie 2005: „Am scris un articol în apărarea lui Doinaș, a lui Buzura, a lui E. Uricaru, adică a scriitorilor acuzați de la o vreme
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
care le datorăm colegilor noștrii, Ioan D. Popa și Simona Predescu. Muzeul Theodor Aman va găzdui acest neprețuit dar, iar publicul este așteptat să descopere în detaliul recuperat câteva foarte interesante studii de istorie urbană, surprinse cu delicatețe de ochiul atent al maestrului Aman", a declarat Adrian Majuru, manager (director) Muzeul Municipiului București. Despre "Portretul doamnei Fălcoianu" Portretul doamnei Fălcoianu, ca act de creație, are o poveste care se întinde de-a lungul mai multor ani. Este evident că acest portret
Eveniment inedit în Capitală: Vindecări Miraculoase by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32626_a_33951]
-
texte mai puțin cunoscute ale lui C. Dobrogeanu- Gherea, care, fără a mai vorbi de valoarea lor, contribuie la modificarea profilului criticului de la Contemporanul. În acest sens, arată Ion Vitner, „Gherea nu stabilește, cum se poate vedea la o lectură atentă, o contradicție absolută între tendenționism și teoria artei pentru artă”, deoarece „antagonism ireductibil există între tendenționism și tezism, pe de o parte, și între teoria artei pentru artă și formalism, pe de altă parte”. Pe aceeași linie se situează sublinierea
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
magic generativ al povestirilor. Dar, bineînțeles, miza majoră rămîne aceea de a contracara, cu argumente estetice, vălul gros de inerții ce bruiază receptarea acestui valoros scriitor și spectaculos personaj, mai ales după 1989, de multe ori în absența unor lecturi atente sau suficiente. Un scriitor nedrept abandonat, celebrat formal și analizat fragmentar, un scriitor, în ciuda aparențelor, „puțin citit, puțin cunoscut, în opera căruia s-au aruncat pînă acum doar cîteva sonde și asupra căruia încep să se fixeze, sufocante ca o
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia istoricului, comparatistului, istoricului literar, prozatorului, traducătorului și memorialistului Alexandru Ciorănescu (1911-1999), elaborată de doamna Lilica Voicu- Brey1, este lacunară, imprecisă în unele descrieri analitice și, adesea, derutantă chiar și pentru specialiști. O cercetare atentă a unei astfel de lucrări, care ar fi trebuit să fie un excelent instrument de lucru, demonstrează, fără echivoc, că autoarea nu a consultat o bună parte din cărțile, studiile istorice și articolele pe care Alexandru Ciorănescu le-a publicat
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
voi ajunge cu bine la capăt. Chiar fără ei, ar fi fost o ingratitudine de care nu mă simt capabil să mă arăt nemulțumit, mai ales înaintea domniei voastre, la care am găsit totdeauna ascultare și sprijin. După o mai atentă cercetare a materialului de la Simancas am constatat că rapoartele de la Constantinopol, dacă există, nu sunt depozitate acolo, și arhivarii de aici n-au știut să mă lămurească dacă ele se află sau nu la Madrid. În orice caz, secțiunile de
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
Anca Murgoci Presa tabloidă spune despre soția lui Klaus Iohannis că este poate cea mai frumoasă soție de politician din România. La evenimentele la care merge, Carmen Iohannis atrage toate privirile datorită felului în care arată. Este cochetă și foarte atentă la vestimentația pe care o alege, dovadă și imaginile de mai sus. Klaus Iohannis și Carmen Iohannis s-au căsătorit în anul 1989. Ea este profesoară de limba engleză la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din Sibiu. Cei doi, care nu
Cum arată Carmen Iohannis. "E cea mai frumoasă soție de politician" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29679_a_31004]
-
Bratu Iulian CRIN ANTONESCU a anunțat, sâmbătă, că RENUNȚĂ să candideze la ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2014. Anunțul liberalului a fost neașteptat și surprinzător, însă, o analiză mai atentă ar putea releva multe dintre motivele care ar fi stat în spatele deciziei luate de CRIN ANTONESCU. Jurnalistul Val Vâlcu opinează că, în condițiile propulsării lui Klaus Iohannis în fruntea PNL, Crin Antonescu nu mai putea acționa decât cel mult ca
De Ce a RENUNȚAT ANTONESCU să candideze la PREȘEDINȚIE by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29869_a_31194]
-
volumul se apropie pe cât de mult se poate de intenția ultimă a autorului său. Specialistul poate urmări, așadar, sinuozitățile unor texte care, fără să fie explicit politice, „beneficiau” (trist beneficiu!) de condiția echivocă a autorului lor, aflat, cum spuneam, sub atenta supraveghere a organelor de Securitate. De o particulară relevanță istoricoliterară este prefața lui George Ardeleanu, care operează o încadrare a lui Dinu Pillat atât în contextul noii critici postbelice, ieșite de sub „mantaua” lui Călinescu și reduse la tăcere de represiunea
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
în PDL", a explicat Vasile Blaga într-un interviu acordat gandul.info. Nici gând ca PNL să-și schimbe denumirea, răspunde Mircea Ionescu Quintus la ipoteza expusă de Blaga. "Nu se pune problema în vreun fel și vom fi foarte atenți la condițiile de fuzionare să se atingă cineva de trecutul, de prezentul și de viitorul acestui partid", a declarat Quintus la RFI. Întrebat dacă una dintre condițiile fuziunii cu PDL va fi ca numele PNL să nu dispară, seniorul liberal
Fricțiuni PNL - PDL. Quintus: Am și eu cuvânt de spus! by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29914_a_31239]
-
n.r.) rămâne să dovedească că este un astfel de liberal. (...) Trebuie să vedem și programul cu care se vine. Trebuie să vedem și către ce se îndreaptă PNL. Este un nou drum pentru PNL și trebuie să fim cu toții foarte atenți ce anume alegem. Până acum, în politica ultimilor ani, ne-am jurat de foarte multe ori și nu prea ne-am ținut de jurăminte. Cred că înainte de acest nou drum ar trebui să mergem cu toții la biserică. Partidul va hotărî
Iohannis, PUS LA ZID: Rămâne să dovedească faptul că e liberal by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29966_a_31291]
-
portret autentic al unui poet inclasabil. Remarcabilă este și activitatea sa de îndrumător literar al tinerilor săi confrați pe care i-a descoperit și publicat în revistele din Iași, precum Viața Românească, Însemnări literare și, desigur, Însemnări ieșene. După lectura atentă a manuscriselor încredințate de Alice Călugăru, Lucia Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie sau proză. Un fapt cu totul revelator îl
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
dăm seama că suntem locuiți în momentele cele mai dificile ale existenței noastre. M.L.C. îl simțim așa, într-adevăr, dar el nu este fermecător nici când este fermecător! întotdeauna există un subtext, un supratext muzical. Doar unei urechi mai puțin atente, sau mai puțin plină de știința vieții, sau cu sufletul mai puțin întreg i se pare doar fermecător o dată, sau doar foarte solemn altă dată. Spuneați că "ne locuiește." Da, el "ne locuiește" pentru că s-a lăsat mai întâi "locuit
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
colorat, eseu, Ed. Cartea Românească, București. Marți, 30 aprilie 2002, la ora 18, în sala de festivități a Fundației Culturale Române (gazdă generoasă și discretă a manifestării), în fața unei asistențe formate din personalități ale culturii române, ziariști și studenți, sub atenta supraveghere a aparatelor de fotografiat și a camerelor video, a avut loc decernarea premiilor pentru debut ale "României literare". A fost nu numai o premiere, ci și o premieră, gala aflându-se la prima ediție (ceea ce înseamnă că și "România
Premiile "României literare" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/15248_a_16573]
-
evoce silueta blondă, (cam convențională) ochelarii albăstrii, gesturile de balerină (cam artificiale) și dacă încerca să-și justifice admirația față de ea, nu găsea altceva de spus decît că avea "charme". - Ți s-a desfăcut sandaua - l-a anunțat Cristina privind atentă în jos. Pați a tresărit vinovat și apoi i-a întins Cristinei o sacoșă de doc albastru cu șnur și curele de piele maron și sprijinind piciorul pe o piatră s-a apucat metodic să-și încheie sandaua. - N-ai
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
minute cu capul între mâini: - Ce să mai fie și bătaia asta a lui Dumnezeu? Se vede că l-am bârfit. Deodată și-l ridică, luminat de o idee: - Mai toarnă, Hisafto, câte un pahar, și mie, și finului. Băură atenți o înghițitură... - Ce zici, finule? - Ce să zic, nașule? - Cum, nu zici nimic? făcu popa, zâmbind ironic, superior. Rău, finule, rău că nu zici nimic. Nu-ți dă prin gând? - Nu. - Rău, rău. Află, finule, că s-a întors Dumnezeu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]