7,010 matches
-
care gândim”. Cu alte cuvinte, eliberarea puterii atomului ne pune în fața unor probleme fără precedent, a căror soluție nu poate fi găsită decât cu mijloace complet noi. În ciuda acestui fapt, ambele tabere continuă să gândească și să acționeze ca și cum revoluția atomică din 1945 nu ar fi avut loc. Existența armelor nucleare a alterat fundamental relația tradițională dintre scopurile politice și violența fizică. Până în 1945, o mare putere - de exemplu, Statele Unite - putea face o alegere rațională între violență și nonviolență pentru atingerea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
efect colateral și funcția sa ar fi fost aceeași cu a unei imense bombe convenționale. După cum spunea un fost șef de stat-major al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, generalul Curtis LeMay, bomba nucleară este „doar o altă bombă”. Comisia pentru Energie Atomică a Statelor Unite nu a acordat atenția cuvenită acestei idei în lucrarea The Effects of Nuclear Weapons, publicată în 1962. Comisia a afirmat că nu există o bombă cu hidrogen „curată” și că mai toate tipurile de bombe cu hidrogen erau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
eșecul altor planuri de a uni națiunile Europei într-o unitate funcțională, precum este cel al Comunităților Europene. Comunitățile Europene Comunitățile Europene constau în Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, Comunitatea Economică Europeană (Piața Comună) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euroatom). Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului a fost înființată la 25 iulie 1952, iar celelalte două comunități au început să funcționeze pe 1 ianuarie 1958. Toate au aceiași membri: Belgia, Franța, Germania de Vest, Italia, Luxemburg și Olanda. Instituțiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
obține din altă parte? În al treilea rând, care este gradul de coeziune între națiunile membre în domeniile economic, militar și politic? Cu alte cuvinte, care este relația dintre comunitatea de interese dorită din domeniile cărbunelui și oțelului, al energiei atomice și al comerțului, pe de o parte, și interesele economice, militare și politice reale ale națiunilor membre, pe de altă parte? În ce măsură vor îngreuna funcționarea comunităților aspirațiile neîmplinite ale tuturor germanilor către reunificarea țării lor sau cele ale Franței spre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a II-a, D. Van Nostrand, New York, 1977. Graebner, Norman A., The Age of Global Power, John Wiley and Sons, New York, 1979. Harkavy, Robert, The Arms Trade and International Systems, Ballinger, Cambridge, MA, 1975. Herz, John, International Politics in the Atomic Age, Columbia University Press, New York, 1959. Hoffmann, Stanley, The State of War, Praeger, New York, 1966. Hoffmann, Stanley, Primacy or World Order, McGraw-Hill, New York, 1978. Jaspers, Karl, The Future of Mankind, University of Chicago Press, Chicago, 1961; Phoenix Books, Phoenix, 1963
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1974. Ulam, Adam B., Dangerous Relations: The Soviet Union in World Politics, 1970-82, Oxford University Press, New York, Oxford, 1983. Vernon, Raymond, Storm over the Multinationals: The Real Issues, Harvard University Press, Cambridge, MA, 1977. Viner, Jacob, „The Implications of the Atomic Bomb for International Relations”, Proceedings of the American Philosophical Society, 90, nr. 1 (1946), pp. 53-58. Wall, David, The Charity of Nations: The Political Economy of Foreign Aid, Basic Books, New York, 1973. Wheeler-Bennett, John, Nicholls, Anthony, The Semblance of Peace
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
War, St. Martin’s Press, New York, 1972. Pentru războiul total, vezi: Aron, Raymond, On War, W.W. Norton, New York, 1968. Brodie, Bernard, See Power in the Machine Age, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1941. Brodie, Bernard (ed.), The Absolute Weapon: Atomic Power and World Order, Harcourt, Brace, New York, 1946. Brodie, Bernard, Escalation and the Nuclear Option, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1966. Brodie, Bernard, War and Politics, Macmillan, New York, 1973. Brown, Neville, Nuclear War: The Impending Strategic Deadlock, Praeger, New York, 1965
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
of Disarmament, Commission to Study the Organization of Peace, New York, 1947. Myrdal, Alva, The Game of Disarmament: How the United States and Russia Run the Arms Race, Pantheon Books, New York, 1977. Nogee, Joseph L., Soviet Policy Toward International Control of Atomic Energy, University of Notre Dame Press, Notre Dame, IN, 1961. Possony, Stefan T., „No Peace Without Arms”, The Review of Politics, 6, nr. 2 (aprilie 1944), pp. 216-227. Schelling, Thomas C., Halperin, Morton H., Strategy and Arms Control, Twentieth Century
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Notre Dame, IN, 1961. Possony, Stefan T., „No Peace Without Arms”, The Review of Politics, 6, nr. 2 (aprilie 1944), pp. 216-227. Schelling, Thomas C., Halperin, Morton H., Strategy and Arms Control, Twentieth Century Fund, New York, 1961. Shils, Edward A., Atomic Bombs in World Politics, National Peace Council, Londra, 1948. Singer, J. David, Deterrence, Arms Control, and Disarmament: Toward a Synthesis in National Security Policy, Ohio State University Press, Columbus, 1962. Smith, Gerard, Double-Talk: The Story of SALT I, Doubleday, Garden
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
New York, 1935. Wieseltier, Leon, Nuclear War, Nuclear Peace, Holt, Rinehart and Winston, New York, 1983. Wolfers, Arnold, Osgood, Robert (eds.), The United States in a Disarmed World, Johns Hopkins University Press, Baltimore, MD, 1966. Woodward, E.L., Some Political Consequences of the Atomic Bomb, Oxford University Press, New York, 1946. Wright, Sir Michael, Disarm and Verify, Praeger, New York, 1964. Pentru securitate, vezi: Beaton, Leonard, The Reform of Power: A Proposal for an International Security System, Viking Press, New York, 1972. Brown, Harold, National Security, Westview
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
and Brothers, New York, 1959. Thomson, David, Meyer, E., Briggs, A., Patterns of Peacemaking, Kegan Paul, Trench, Trubner, Londra, 1945. Watson, Adam, Diplomacy, McGraw-Hill, New York, 1983. Wellesley, Sir Victor, Diplomacy in Fetters, Hutchinson, Londra, 1944. Willits, Joseph H., „Social Adjustments to Atomic Energy”, Proceedings of the American Philosophical Society, 90, nr. 1 (Philadelphia, 1946), pp. 48-52. Woodward, E.L., „The Old and the New Diplomacy”, The Yale Review, 36, nr. 3 (primăvara 1947), pp. 405-422. Yergin, Daniel, Shattered Peace, Houghton Mifflin, Boston, 1977
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atacat atunci când s-au simțit amenințate și s-au pretins amenințate atunci când au vrut să-și justifice cuceririle. Inventarea primei arme de către prima hoardă de primate a obligat toate celelalte hoarde să inventeze alte arme, și tot așa până la bomba atomică. Procesul este cu atât mai inevitabil astăzi cu cât, o dată cu creșterea demografică și cu progresul mijloacelor de comunicare, intensitatea acestor interacțiuni nu contenește să crească și ea. Această logică funestă antrenează toate societățile Într-o infernală cursă a Înarmărilor. Putem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pretinzând În același timp disciplinarea pulsiunilor agresive. Pentru a face să eșueze proiectul hegemonic al unui atacator, cei care se apără se coalizează. Progresul tehnic crește eficiența armelor de distrugere. După războiul total al totalitarismului nazist, Încheiat prin utilizarea bombei atomice, Între noii inamici ă Vestul Împotriva Estului ă s-a instaurat un „echilibru al terorii” tradus printr-o opoziție față de escaladarea nucleară, pentru a scăpa de spectrul exterminării reciproce. Pacificarea s-a produs mai curând prin epuizarea unuia dintre adversari
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adevărat importante din istoria noastră (trecerea în noul secol, primul zbor al unui avion, scufundarea Titanicului, primul război mondial, acordarea dreptului de vot femeilor, zborul lui Lindbergh peste Atlantic, prohibiția, prăbușirea bursei în 1929, criza economică, Pearl Harbour, lansarea bombei atomice, crearea vaccinului contra poliomelitei, mișcarea pentru drepturile civile, asasinarea președintelui Kennedy, războiul din Vietnam, asasinarea lui Martin Luther King, primul pas pe Lună, Watergate, Ziua Pământului, protestele împotriva înarmării nucleare, căderea Zidului Berlinului, războiul din Golf, sfârșitul Războiului Rece)? Care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și să marcheze trecerea de la o situație la alta: Maria a născut, ea nu mai așteaptă un copil, ea îl are. Tipul finalizării se caracterizează, ca realizările, prin evidența limitelor intrinseci, dar care, reprezentate ca cvasi-simultane, delimitează o schimbare minimală (atomică), însă indivizibilă, eludînd orice progresie internă: a depăși linia. Testul cel mai caracteristic al acestei categorii este compatibilitatea cu circumstanțe precum "la cutare oră, minut, secundă", dar acest caracter punctual apare frecvent ca fiind extensibil sau decompozabil în discurs, ținînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai mult în munca mea. Și totuși este o frază a lui Doris Lessing care mi-a plăcut mult: „Doar un scriitor poate înțelege un alt scriitor“. Dar când am întâlnit-o, mi-a vorbit de sofism și de bomba atomică. Persoanele care m-au influențat cel mai mult sunt femeile care au binevoit să mă iubească. 01 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Acasă Florin L|Z|RESCU N-am putut vedea niciodată Occidentul cu ochii unui imigrant român. Plecând din țară, n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de transformare malignă. Iradierea promovează transformarea malignă în cazul unor stări patologice ereditare umane specifice, cum sunt Xeroderma pigmetosum și anemia Fanconi. Cel mai trist experiment privind efectul mutagen și carcinogen al iradierii a fost cel prilejuit de explozia bombelor atomice americane de la Nagasaki și Hiroshima, din Japonia, la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, în August, 1945. Evenimentul a prilejuit crearea unui comitet americanojaponez de investigație a consecințelor acțiunii radiațiilor asupra aparatului genetic uman, dovedindu-se creșterea exponențială a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomale identificate la persoanele investigate au dovedit asocierea efectului mutagen cu cel carcinogen al radiațiilor ionizante, efect dependent de doza de iradiere. Un alt experiment de tristă amintire, datorat, de această dată, unei erori umane, a fost explozia reactorului centralei atomice electrice de la Cernobâl (Ucraina), din aprilie 1986. Nu există date oficiale, sistematizate științific, privind efectele mutagene și carcinogene ale acestei iradieri accidentale, dar surse neoficiale precum și unele lucrări științifice ocazionale sugerează creșterea neobișnuită a incidenței neoplaziilor de tiroidă și a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
examinarea și analiza spectrelor se folosesc aparate specializate cunoscute sub denumirea de spectroscoape, care, indiferent de metoda de analiză spectroscopică utilizată, vor include sursa de radiație, proba de analizat și sistemul de vizualizare și înregistrare. În cazul spectroscopiei de emisie atomică, domeniul spectral optic include metodele spectroscopice care operează în zona electronilor de valență (electroni de energie joasă), iar domeniul spectral neoptic include metodele ce operează în zona electronilor mai apropiați de nucleu (electroni de energie înaltă). Pentru obținerea de spectre
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
poate face doar printr-un proces distructiv aplicat asupra materialului analizat, de obicei printr-un aport de energie termică sau electrică (flacără, scânteie, arc electric, plasmă laser, etc.). Aceeași sursă de energie determină și excitarea atomilor liberi. Spectroscopia de emisie atomică este aceea la care emisia are loc atunci când atomii de analizat sunt excitați de către energia termică rezultată dintr-o scânteie sau arc electric, inițiate între un electrod de grafit de înaltă puritate (cărbune spectral) și un electrod din aliajul de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
intensitatea relativă a acestora corespunde cu cea din tabele. Dacă aceste condiții sunt realizate putem concluziona că proba conține plumb. În cazul determinărilor cantitative se măsoară intensitatea liniilor spectrale, parametru legat de concentrația elementului chimic analizat. Un spectroscop de emisie atomică cu descărcare electrică în scânteie sau arc se compune dintr-o parte electrică și una optică, figura 3. Partea electrică este formată practic dintr-o sursă de alimentare, care trebuie să asigure o descărcare electrică cât mai stabilă și cu
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
și sens (caracterul activ fiind reflectat de productivitatea sufixelor moționale), sistemul de gen din română este cel mai bine caracterizat ca mixt, semantic și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română reflectă, indirect, numărul de entități atomice denotate de nominalul respectiv. Această relație este indirectă, mediată de sintaxa internă a grupului determinant. Absența distincțiilor de număr (numărabil singular vs. numărabil plural) se traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural, disponibilă pentru mai multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi (Am cumpărat mai multe vinuri roșii) sau entități numărabile atomice care cuprind substanța denotată de masiv (iaurturile din frigider). Din perspectiva relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în cazul entităților numărabile atomice indivizibile (ex. pui, scaun, minge, caiet, copil
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai multe vinuri roșii) sau entități numărabile atomice care cuprind substanța denotată de masiv (iaurturile din frigider). Din perspectiva relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în cazul entităților numărabile atomice indivizibile (ex. pui, scaun, minge, caiet, copil etc.), forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților. Suma cumulativă reprezintă entitățile și subansamblurile de entități care se pot forma, până la cele mai mici subansambluri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de plural denotă suma cumulativă a entităților. Suma cumulativă reprezintă entitățile și subansamblurile de entități care se pot forma, până la cele mai mici subansambluri posibile (perechi), conform lui Landman (2000). Mai simplu spus, pluralul denotă suma părților sale. Aceste entități atomice sunt indivizibile în sensul că ele nu se pot divide în alte entități atomice uniforme și egale. Astfel, o minge nu se poate divide. Un pui sau un scaun se pot divide, dar entitățile atomice rezultate (cap, picior, aripă etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]