2,756 matches
-
se află la sfârșitul volumului. Biroiul Organizației de Bază, forma cea mai de jos de organizare a Partidului Comunist Român, la nivelul locului de muncă. Trimitere la numele unei secte, Catarii, „Purii”. Această parte a mai fost reprodusă în volumul autobiografic scris împreună cu Mircea Miclea: R’Estul și Vestul, Polirom, Iași, 2005. Ambele categorii de imperative trebuie înțelese în sensul dat de Immanuel Kant. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc: organizație economică comună a statelor comuniste. Decretul 770 din 1966 prin care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
reorienteze activitatea grupului, înlocuind dicteul automat și "povestirile onirice" prin ceea ce el numește "metoda paranoico-critică", ale cărei fundamente teoretice le expune într-o serie de publicații suprarealiste din anii '30 dar și în unele lucrări de mai târziu, cu caracter autobiografic, cum ar fi Viața secretă a lui Dalí (1942) sau Jurnalul unui geniu (1961). În cele ce urmează, încercăm să identificăm ansamblul de principii ale doctrinei, modul lor de structurare într-un sistem explicativ coerent, în relație cu doctrina "automatismului
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cuvinte, Dalí face din propriile psihoze materia tablourilor sale, păstrând totuși distanta critică caracteristică analistului. Dar "paranoia critică" daliană se aplică nu numai descifrării picturii sale, ci și lecturii realului. În cadrul schițat de metodă, Dalí ne propune "un vast ansamblu autobiografic mergând de la tablou la povestire personală și jurnal intim, trecând prin punerea în scena spectaculoasă a propriei persoane". Artistul afixează pe imaginea sa corporală și pe povestea vieții sale grila de interpretare paranoică, propunându-ne o "prezentare teatrală și clarvăzătoare
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
se amestecă și se îmbracă într-un stil creionat de fermier literat, superior cu mult materiei. D. DĂSCĂLESCU Din Ziorile și din Scrisorile din Țara țințărească ale înfocatului unionist focșănean D. Dăscălescu, sunt puține strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele: M-am născut cam pe-acea vreme pe când limba cea grecească Și știința de plăcinte nu mai da nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să mai slujească, Multe șlice și benișe rămăsese de prisos; Obiceiuri și tradiții de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
problemei Este bine ca reformulările să conțină puține detalii. Detaliile cât mai bine reprezentate duc la găsirea unor soluții mai rapide, dar puțin creative. Este bine ca reformulările să fie cât mai abstracte și să extindă problema. Într-un studiu autobiografic, Freud mărturisea că secretul geniului său constă în abilitatea de a extinde aria unei probleme, de a face extrapolări și de a abstractiza cât mai mult. Newton a descoperit legea atracției universale după „experiența” cu mărul care i-a căzut
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în persoana ziaristului Albu. Introducerea unui personaj feminin are rolul de a realiza un contrast între un cercetător pasionat și o femeie superficială, care se acomodează rapid la orice situație. Și Poveste pe care n-o pot scrie capătă tușe autobiografice, figura bunicii și dispariția în război a tatălui fiind bine integrate în firele narațiunii. În întregul ei, cartea revelează un scriitor care încearcă să își aproprie tehnica prozei moderne confesive. Voind parcă să recupereze timpul, la o distanță de mai
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
1976), precum și bogata lui corespondență, relevă un scriitor capabil să reînvie o epocă, să reconstituie atmosfera și să portretizeze unele personalități definitorii ale anilor pe care i-a traversat. Pe nedrept ignorată e proza de război a lui T., strâns autobiografică, interesând prin autenticitatea notației - autenticitate teoretizată în termeni care anticipează frapant tezele lui Camil Petrescu despre literatura de război. SCRIERI: Informații literare și culturale (1903-1910), Sibiu, 1910; Trei luni pe câmpul de război, București, 1915; ed. 2, București, 1915; Hora
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
schemă despre două lumi opuse, cea „veche”, a naziștilor sau a chiaburilor, și cea „nouă”, a sovieticilor „omenoși” și a „răzvrătiților” care se rup de trecut și se descoperă „tovarăși”. Flăcări pe chei (1964) include același gen de texte, vag autobiografice, în care personajul cel mai important e soldatul român, surprins în conflictele cu armata germană, în misiuni eroice, rezolvate spectaculos. Asemănătoare sunt și Răgaz (1965) sau Sub temelii (1968), cu notații ale faptului mărunt și o predilecție către detalii nu
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Iosu Ascar, se opune demolării bisericii și satului ctitorit de străbunii săi și al cărui staroste este considerat încă. Personaj viguros, acesta este primul erou-țăran din romanele lui Ț., care continuă și aprofundează schița caracterologică a bătrânului tată din scrierea autobiografică Jurnal de toamnă (1991). Conectat la spiritul vremurilor, Ț. are acum „o scriitură de excelență, o construcție riguroasă, «fragmentaristă», un grotesc tragic și tandru, o ritmică punctată de tăcerile sau respirația fiecărui personaj” (Maria-Luiza Cristescu). Nu scapă prilejul de a
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
1984 să-ți mențină sănătatea și puterea de muncă pentru a continua opera Începută! Sunt sigur că În convorbirile de lucru cu tov. P. Froicu a intrat și modesta mea activitate publicistică. Până la 1 febr. a.c. voi trimite o notă autobiografică 213. Privitor la lucrarea Mic dicționar istoric al județului Suceava - cercetat În 1983 și de organele de drept de la județ și ed. Junimea - nu am știri Îmbucurătoare că ar putea fi editată pe plan local. M-am adresat din nou
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Între 28 iulie - 2 august. Aș vorbi despre: 1. - Turismul oglindit În creațiile literare românești. 2. - Satul românesc odinioară și azi. 356 Portrete - autoportrete - Cântăreți români, Îngrijitor Dan Smântânescu, București, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1974. Cuprinde și o contribuție autobiografică a artistului liric Al. Alger („Amintiri”). 357 De fapt Bilca, În zona Rădăuților, comuna de baștină a scriitorului George Muntean, a prof. univ. dr. Filimon CÎrdei de la Univ. din Iași ș.a. 836 3. - Pitorescul patriei noastre. 4. - Folclorul ca expresie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai ales românești (Colegiale I și II, apoi Nume noi), dar și străine, traduse sau comentate la noi (Interferențe), precum și opinii despre idei culturale sau fapte din sfera altor arte (La zi); opiniilor despre confrați li se adaugă, firesc, mărturisiri autobiografice (Dialoguri). Apetența pentru dialog e explicată tocmai În interviuri. „Fidelitatea față de o unică și poate anacronică iubire: literatura” (titlul unui interviu) se leagă și de acele „motivații social-politice” (p. 95) care i-au declanșat Întotdeauna scrisul și de cei 20
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îmi parveneau, căutam, totdeauna, textele lui Z. Ornea. Îmi slujiseră nu o dată, ca și cărțile sale, pentru o corectă orientare În chestiuni de istorie literară sau de istorie, pur și simplu. Mă emoționaseră, În plus, noile și coloratele sale evocări autobiografice - revelatoare pentru premisa modestă, pitorească, seducătoare a tradiționalului „shtetl” evreiesc din Moldova, ca și pentru traseul formării sale intelectuale ulterioare. Admirasem, de asemeni, În turbulenta „tranziție” colectivă, consecvența sa de caracter. Piruetele conjuncturale de care se slujiseră, imediat după schimbarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ravelstein (nu Bloom) și Rosamunda (nu Janis Bellow). Oricâte asemănări am descoperi Între albumul biografic și distribuția de măști ale romanului nu avem de-a face, se Înțelege, cu o simplă, reductivă translare-transcriere a realității. „Un roman, chiar când este autobiografic, nu este autobiografie. Cititorul este eliberat de jocul corespondențelor. Ficțiunea este subterană, nu terestră. Modelele dispar, simulacrele durează...” În conversațiile cu Ravelstein sau Rosamunda despre Radu Grielescu, Chick oscilează Între autojustificare și autoincriminare. „Ravelstein vroia să știe cu exactitate care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
istoriei și ale cotidianului. Atunci Însă, la Începutul anilor ’80, ne refeream amândoi, fără atâtea conotații suplimentare, la respingerea clișeului literar, ca și a celui social-politic. Episodul (Lipova, să-i zicem) avusese o consecință dramatică: o lungă și extraordinară relatare autobiografică, ce Îmi era destinată. * Din paginile mari, de registru aritmetic, ale scrisorii venite de la Berlin la București aflam că „eliberarea de matcă” avusese, de fapt, În cazul corespondentului meu, o mai tenebroasă valență decât a mea. „Doar cu Bach, cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
când trecutul poate fi evaluat fără iluzii și narcisism, dar fraternizarea spontană cu umiliții și obidiții de oriunde Paul a menținut-o la toate vârstele și În toate Împrejurările. Citind și recitind În colivia mea bucureșteană, În anii ’80, relatarea autobiografică venită de la Berlin, deloc nu mă gândeam la CONSPIRAȚIE. Mai curând, la „emanciparea” de matca ei. Nu altfel avea să se Întâmple, În deceniile următoare, cu alte scrisori de la Paul, În colivia mea newyorkeză. Lunga epistolă-confesiune din 1983, caligrafiată mărunt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Kafka și vecinii săi1, amatorii se Înmulțiseră... Renunțasem, Însă, la introducerea oferită de „Dunărea” lui Magris, prea densă de referințe culturale necunoscute lectorului american. Kafka figura, bineînțeles, și În expunerea lui Claudio Magris din toamna 2002. Mai Întâi, ca speculație autobiografică: „cele două meserii caracteristice Triestului - și familiei mele”, spunea Magris, „erau cea de marinar, viața pe vapoare și pe mare, și cea de angajat al marilor companii de asigurare, precum Generali, care Îl avusese ca salariat În birourile din Praga
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mască, pentru a regenera, cu seriozitatea și ușurința nepăsătoare a harului de copil ingenuu și genial, gravele dileme nerezolvabile ale comediei umane. Celebrele sale „hărți” ale lumii pornind din Manhattan și, uneori, chiar de la masa sa de scris, confirmă viziunea autobiografică a Întregii opere, În care sinele se construiește ca alteritate. Faimoasă este, ca un fel de Mona Lisa contemporană, coperta Saul Steinberg a revistei New Yorker din 29 martie 1976 care a cucerit, instantaneu, lumea. „Satul global” al vremii noastre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nume, ca niște reziduale reclame: Washington DC, Texas, Los Angeles, Utah, Las Vegas, Kansas, Nebraska, Chicago. În spatele Pacificului, China, Rusia, Japonia par să-și piardă importanța. Într-o altă, complementară imagine, din 1986, În volumul The Discovery of America, accentul autobiografic se amplifică. Lumea debutează chiar În fața blocului de pe 103 East 75th Street... extinzându-se spre Lexington Avenue, apoi pe FDR Drive, East River, Queens, Brooklyn, East Hampton (unde artistul avea casa de vacanță), Oceanul Atlantic, Europa. Nu sunt uitate stații precum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
acestei perioade există mai multe opinii diferite în cărțile scrise de diverși memorialiști legionari, chiar și de Horia Sima, preferăm să dăm ca cea mai veridică, relatarea, din 25 Mai 1948, a lui Nicolae Petrașcu, la Securitate, într-o declarație autobiografică foarte amplă în volumul 31 din Dosarele Securității 14.900, pag.07-14; chiar dacă la alte perioade ar fi avut vreun interes să nu spună adevărul, aceasta era o perioadă neutră fiind îndepărtată în timp. „Am rămas la Buchenwald, cu o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
plus de substanță. Lirice sunt și prozele scurte scrise de F. Când nu alunecă în alegorie factice, ele au ceva din delicatețea porțelanului. Dar autoarea mânuiește bine și dialogul și poate reconstitui o atmosferă, precum se vede în ampla scriere autobiografică intitulată Colțuri, rămasă neterminată în paginile revistei „Observatorul”. SCRIERI: Flori de flăcări, București, 1923; Un scriitor original: Mariu Theodorian Carada, București, 1940; Însemnări despre monseniorul Ghika, București, 1999. Traduceri: Edmondo De Amicis, Cuore, București, 1936; Ugo Ojetti, Sângele, București, f.a.
FROLLO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
Are ochi și memorie de artist, secvențele derulate păstrând animația senzorială a scenelor reale. Acuitatea privirii, vioiciunea spiritului, dialogul sprinten, expresia degajată, firească sunt calități care dau valoare prozei sale. Sandu Ronea (1968) este a treia versiune a unui roman autobiografic apărut mai întâi în 1932 (Bătea un vânt de nebunie), apoi în 1946 (Trebue să înving). Este reconstituită perioada de formare a eroului, cea mai dură și mai plină de evenimente, cuprinzând anii de studenție și de participare la campaniile
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
Invocarea elementelor-sursă devine în fond un pretext pentru constituirea unei „mitologii” curățate de coaja realului. Din aceasta fac parte spațiul unui Sud miraculos și plin de lumină, satul copilăriei rememorat cu nostalgie, câte un peisaj de toamnă, personaje ale ficțiunii autobiografice sau ale celei propriu-zise, cartiere periferice și pitorești ale Bucureștiului, ipostaze ale iubitei etc. F. este un fals tradiționalist; el preia unele motive din zona tradiționalismului (cum ar fi acelea ținând de filonul suprasemnificării pe o notă melancolică a universului
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
și G. - au scăpat cu viață: doar răniți ori teferi, dar șocați, s-au prăbușit printre cadavrele celorlalți și au fost crezuți morți; ceva mai târziu au reușit să fugă din închisoarea care avea să fie incendiată. În Masacrul, materia autobiografică este transpusă în ficțiune (prin modificări de nume și situații) și literaturizată (cu vădite concesii făcute comandamentelor propagandistice ale epocii), prin narare obiectivată, la persoana a treia, sub aspectul unui roman „de acțiune” realist-socialist. Eclipsa este o scriere-mărturie, o autobiografie
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
G. Ibrăileanu, N. Iorga, G. Călinescu și Tudor Vianu. SCRIERI: Anton Pann, București, 1969; Opera literară a lui Lucian Blaga, București, 1976; Tudor Vianu și lumea culturii, București, 1998; Melancolia lui Eminescu, București, 2002. Ediții: Lucian Blaga, Poezii. Teatru. Proză autobiografică, I-II, pref. edit., București, 1972, Elanul insulei, pref. edit., Cluj-Napoca, 1977 (în colaborare cu Dorli Blaga), Opere, I-VI, introd. edit., 1982-1997, Teatru, I-II, pref. edit., București, 1987, Poezii, pref. edit., București, 1992, Opera poetică, cuvânt înainte Eugen
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]