2,385 matches
-
el în plină lumină, fără grijă de nimeni și fără rușine. Se ținea după femei ordinare, înșela lumea, fura mici lucruri ca un copil, cerea bani” etc. În urmă, boala-și luă nou avânt și se termină cu moartea. La autopsie s-a aflat creierul ramolit, emisferul stâng cu 25 de grame mai greu decât celălalt, între cămașa creierului și substanța corticală câteva puncte erau lipite, ceea ce explică până la un punct neșirul de cuvinte și poate și unele neregularități din viața
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acestui spital, prin care cere să i se mute în altă parte Morga, deoarece nici localul nu permite aceasta și nici stareaa bolnavilor care stăteau alături de cadavrele ținute mai multe zile, sau chiar o săptămână, până când le venea rândul la autopsie. După cum vedem, fiind ceva fugitiv, nici procesele verbale ale autopsiilor nu s-au păstrat. Socotind că la Ministerul de Instrucție se găsește copia procesului verbal, fiindcă fusese la autopsie și un reprezentant al acestui minister, am pornit-o într-acolo
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
altă parte Morga, deoarece nici localul nu permite aceasta și nici stareaa bolnavilor care stăteau alături de cadavrele ținute mai multe zile, sau chiar o săptămână, până când le venea rândul la autopsie. După cum vedem, fiind ceva fugitiv, nici procesele verbale ale autopsiilor nu s-au păstrat. Socotind că la Ministerul de Instrucție se găsește copia procesului verbal, fiindcă fusese la autopsie și un reprezentant al acestui minister, am pornit-o într-acolo, dar mi s-a răspuns că arhiva mai veche de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
multe zile, sau chiar o săptămână, până când le venea rândul la autopsie. După cum vedem, fiind ceva fugitiv, nici procesele verbale ale autopsiilor nu s-au păstrat. Socotind că la Ministerul de Instrucție se găsește copia procesului verbal, fiindcă fusese la autopsie și un reprezentant al acestui minister, am pornit-o într-acolo, dar mi s-a răspuns că arhiva mai veche de 30 de ani a fost dată Arhivelor Statului. Imediat ce am auzit, fără multă gândire m-am și dus la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
neapărat vorba de un medic? Sau, dacă este vorba de un medic, de ce să nu fie chiar Cornelia din Moldova, medic respectabil, în arhiva căreia G.Potra a găsit documentul?! Desigur, cel care a întocmit actul original, acest raport de autopsie, nu avea cum să nu fie medic... „în orice caz”, ca să-l parafrazăm, tare încurcat la minte se mai arată și George Potra... tocmai bun să se așeze între victimele lui G.Călinescu. Poeta Cornelia din Moldova (1866-1933), pe numele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Facultatea de medicină din București, susținându-și teza de doctorat aici, în 1893, devenind printre primele femei medic de la noi). Era firesc să o intereseze destinul lui Eminescu, îi era la îndemână să-și facă o copie după raportul de autopsie pe care-l caută George Potra dar este nefiresc la acesta să nu ne spună că are de-a face cu arhiva unui medic... și să caute medici în generația lui N.C.Tomescu atunci când se află între alte hârtii. O
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ar fi aflat, la un moment dat, pe raza imaginară a glonțului... ... Acestea sunt, însă, de resortul lui 1883, și le-am analizat întrucâtva. Acum suntem în 1889 și constatăm că ceea ce George Potra crede a fi un raport de autopsie se dovedește o compilație desigur, savantă, făcută în termeni medicali. Am redat începutul, să redăm și partea referitoare la creier. Spune actul lui George Potra: „Comparându-se între ele cele două hemisfere, s-a găsit o greutate mai mare de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu aceeași indispoziție fizică, de altfel demonstrația sa că doctorul Al. Șuțu ar fi scris un text larg despre boala lui Eminescu. Credeam că este o neînțelegere; nu, Călin L. Cernăianu consideră că a descoperit raportul medical întocmit imediat după autopsia lui Mihai Eminescu și găsește temeiuri să-l atribuie chiar doctorului Al.Șuțu, deși raportul este ne semnat. Dânsul procedează la o expertiză grafică, adică la o comparație între înscrisul pe care-l consideră raport de autopsie cu două alte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
întocmit imediat după autopsia lui Mihai Eminescu și găsește temeiuri să-l atribuie chiar doctorului Al.Șuțu, deși raportul este ne semnat. Dânsul procedează la o expertiză grafică, adică la o comparație între înscrisul pe care-l consideră raport de autopsie cu două alte înscrisuri care-i sunt atribuite lui Al. Șuțu și deduce că toate cele trei texte sunt scrise de aceeași mână. Autorul numește asta „expertiză criminalistică a scrisului”. Textul de comparat, acest raport de autopsie, are 16 pagini
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
consideră raport de autopsie cu două alte înscrisuri care-i sunt atribuite lui Al. Șuțu și deduce că toate cele trei texte sunt scrise de aceeași mână. Autorul numește asta „expertiză criminalistică a scrisului”. Textul de comparat, acest raport de autopsie, are 16 pagini și se găsește la Biblioteca Academiei Române unde a fost adus e către George Potra după ce l-a editat (1934; a fost donat? Oferit spre achiziție? Când anume?) iar celelalte două texte, presupuse a fi ale lui Al.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acestui spital, prin care cere să i se mute în altă parte Morga, deoarece nici localul nu permite aceasta și nici starea bolnavilor care stăteau alături de cadavrele ținute mai multe zile, sau chiar o săptămână, până când le venea rândul la autopsie. După cum vedem, fiind ceva fugitiv, nici procesele verbale ale autopsiilor nu s-au păstrat. Socotind că la Ministerul de Instrucție se găsește copia procesului verbal, fiindcă fusese la autopsie și un reprezentant al acestui minister, am pornit-o într-acolo
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
altă parte Morga, deoarece nici localul nu permite aceasta și nici starea bolnavilor care stăteau alături de cadavrele ținute mai multe zile, sau chiar o săptămână, până când le venea rândul la autopsie. După cum vedem, fiind ceva fugitiv, nici procesele verbale ale autopsiilor nu s-au păstrat. Socotind că la Ministerul de Instrucție se găsește copia procesului verbal, fiindcă fusese la autopsie și un reprezentant al acestui minister, am pornit-o într-acolo, dar mi s-a răspuns că arhiva mai veche de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
multe zile, sau chiar o săptămână, până când le venea rândul la autopsie. După cum vedem, fiind ceva fugitiv, nici procesele verbale ale autopsiilor nu s-au păstrat. Socotind că la Ministerul de Instrucție se găsește copia procesului verbal, fiindcă fusese la autopsie și un reprezentant al acestui minister, am pornit-o într-acolo, dar mi s-a răspuns că arhiva mai veche de 30 de ani a fost dată Arhivelor Statului. Imediat ce am auzit, fără multă gândire m-am și dus la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
convins că are o copie după un act; această copie făcută de mână este manuscrisul său găsit între hârtiile Corneliei din Moldova și caută actul după care s-a făcut ea. Se știe (și în acest înscris se spune) că autopsia lui M. Eminescu, cerută de Titu Maiorescu, a fost publică, s-a făcut în amfiteatrul Spitalului Brâncovenesc de către profesorii Alexianu și Șuțu, și la ea au asistat: Primul procuror al Tribunalului Ilfov, Inspectorul de poliție, Secretarul general al Ministerului Instrucțiunii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
neapărat vorba de un medic? Sau, dacă este vorba de un medic, de ce să nu fie chiar Cornelia din Moldova, medic respectabil, în arhiva căreia G.Potra a găsit documentul?! Desigur, cel care a întocmit actul original, acest raport de autopsie, nu avea cum să nu fie medic... Poeta Cornelia din Moldova (1866-1933), pe numele adevărat Cornelia Kernbach-Tatușescu, era botoșeneancă, fratele ei, poetul Gheorghe din Moldova (1863-1909), fiind căsătorit cu Ana Conta, sora filosofului. Ne aflăm, așadar, în cercul strâmt din jurul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Facultatea de medicină din București, susținându-și teza de doctorat aici, în 1893, devenind printre primele femei medic de la noi). Era firesc să o intereseze destinul lui Eminescu, îi era la îndemână să și facă o copie după raportul de autopsie pe care-l caută George Potra dar este nefiresc la acesta să nu ne spună că are de-a face cu arhiva unui medic... și să caute medici în generația lui N.C.Tomescu atunci când se află între alte hârtii. O
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cernăianu procedează la o expertiză... cu înscrisuri de la Șuțu, nu de la Cornelia din Moldova care trebuie în primul rând verificată, ca metodă de lucru, pentru ca după eliminarea ei din discuție să se caute alt făptuitor. A existat un raport de autopsie Pentru că a iscat vii discuții (mai ales prin intervenția lui G. Călinescu care-l compară pe George Potra cu Octav Minar și declară că textul este suspect de a fi o plastografie), George Potra dă Bibliotecii Academiei Române înscrisul său, care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
L. Cernăianu, că N. Pătrașcu a folosit acest „act original” este o inepție, pentru că vezi mai jos cum se configurează actul respectiv din compilații. Apoi, cel mai important adevăr pe care-l spune acest act, starea organelor interne în momentul autopsiei, mai ales a inimii, nu se regăsește la N. Pătrașcu. Am redat începutul, să redăm și partea referitoare la creier. Spune actul lui George Potra: „Comparându-se între ele cele două hemisfere, s-a găsit o greutate mai mare de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ed. Paco, 1996,p.48; sub rezerva că n-am verificat trimiterea), însuși G. Călinescu „într-un articol pe care l-a publicat în „Contemporanul”, cu câteva luni înainte de moartea sa, afirmă că Eminescu, după cum reiese din actul său de autopsie (sic!) s-a stins din viață în urma unui anevrism aortic rupt...” Semnul atenționării în paranteză îi aparține lui Ovidiu Vuia; se poate deduce că G. Călinescu considera drept „act de autopsie” acest manuscris după ce, în 1934, îl clasase ca o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
afirmă că Eminescu, după cum reiese din actul său de autopsie (sic!) s-a stins din viață în urma unui anevrism aortic rupt...” Semnul atenționării în paranteză îi aparține lui Ovidiu Vuia; se poate deduce că G. Călinescu considera drept „act de autopsie” acest manuscris după ce, în 1934, îl clasase ca o compilație ceea ce și este, de fapt. Oricum, este singura descriere anatomică ce ar atesta existența unei autopsii făcute imediat după moartea lui Eminescu. După cum se știe, doctorul Gheorghe Marinescu n-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aparține lui Ovidiu Vuia; se poate deduce că G. Călinescu considera drept „act de autopsie” acest manuscris după ce, în 1934, îl clasase ca o compilație ceea ce și este, de fapt. Oricum, este singura descriere anatomică ce ar atesta existența unei autopsii făcute imediat după moartea lui Eminescu. După cum se știe, doctorul Gheorghe Marinescu n-a mai analizat ulterior creierul la microscop, deci descrierea de mai sus aparține sau se bazează pe observațiile doctorilor de la masa de disecții, Alexianu ori Șuțu, dictate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ed. Almarom, Rm.Vâlcea, 2000, vol.I, p. 100 sqq) asupra acestui pasaj care nu se găseștre nici în presă, nici la Nicolae Pătrașcu ci doar în textul editat de George Potra. Locul este important deoarece în acest raport de autopsie se spune că inima nu a avut leziuni, ceea ce infirmă afirmația lui V. Vineș privind existența unei endocardite vechi. Citez pe larg, pentru a se înțelege (a se remarca prudența doctorului Ovidiu Vuia privind atribuirea lui N. C. Tomescu a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cerebrală se atrofiază până sub 1000 grame, în actualul raport se aduc date importante asupra stării organelor: rinichi albi, nefrotici, ficatul gras, iar inima prezintă o degenerescență difuză a miocardului fără leziuni valvulare endocardice. D-rul Vineș nu a asistat la autopsie, din această cauză nu știa că la acest examen a fost înlăturată posibilitatera endocarditei, pe care o menține în continuare. Se descriu și cârteva plăci ateromatoase, neulcerate, dar la nivelul cârjei aortei nu aveau nici o legătură cu aortita luetică, absentă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce și intensă a facultăților sale intelectuale.” Fără îndoială ne aflăm în fața unei descrieri din partea unui om prezent la autopsia poetului, medicul curant din ultimele luni ale vieții sale, cu totul științifice, de la care ne-au rămas date clinice, care insistă asupra sincopelor cardiace de unde se crede că e vorba de dr. Tomescu, dar și autoptice cât și anatomotopografice pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
inflamator semnătura de bază a unei infecții streptococice. Cauza morții rămase nerezolvată, astfel că Harietta influențată de Scipione Bădescu era de părere că fratele ei a fost omorât de lovitura de piatră a unui alt bolnav, artistul P. Poenaru. Deși autopsia infirmase o atare posibilitate, faptul că poetul la vârsta de numai 40 de ani murise de sincopă cardiacă, îi nemulțumea pe mulți intelectuali de vază, români și străini, astfel că, printre alții, Mircea Eliade, Al. Gregorian ori Rosa del Conte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]