4,649 matches
-
mai știu care-i familia și care-i școala, sînt amîndouă la fel de sufocante. Analizat și vizualizat în rețeaua structurii și procesului (Rețeaua semantică 4.3), stilul are cauza majoră în neîncrederea părinților față de adolescenți, la care se adaugă manifestările părinților autoritari de felul supunerii copiilor unei critici permanente și constante. Variabilele intermediare sînt mentalitățile și comportamentele ce caracterizează viața comunităților din orașele mici și/sau "obsesia" facultății pe care o manifestă unii părinți, mai ales cei care, dintr-un motiv sau
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
comportamentele ce caracterizează viața comunităților din orașele mici și/sau "obsesia" facultății pe care o manifestă unii părinți, mai ales cei care, dintr-un motiv sau altul, nu au dobîndit o educație superioară. REȚEAUA SEMANTICĂ 4.3. Stilul implicării excesive (autoritare) Spusele unei adolescente ilustrează demersul analitic astfel: La mine cîteodată se prea implică și de aceea mai am și certuri cu ei, ai mei sînt așa tradiționali și dacă e să ies eu din tiparele tuturor nu e bine ... să
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
toate modurile cu putință. ... Mama abia așteaptă să fie vreo ședință să afle tot ce mișcă în școală, vrea să fie convinsă că nu fac parte din vreun cerc dubios cu care să mă ocup de cine știe ce prostii. Consecințele implicării autoritare sînt variate, ele încep cu insatisfacția, stresul sau frustrarea produsă adolescenților, pot trece prin frecvente "certuri" între părinți și adolescenți sau să genereze atitudini negative din partea lor. Nu este străin acestui stil impunerea unor decizii autoritare în momentul alegerilor ce
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cine știe ce prostii. Consecințele implicării autoritare sînt variate, ele încep cu insatisfacția, stresul sau frustrarea produsă adolescenților, pot trece prin frecvente "certuri" între părinți și adolescenți sau să genereze atitudini negative din partea lor. Nu este străin acestui stil impunerea unor decizii autoritare în momentul alegerilor ce privesc adolescentul care, uneori, sînt luate împotriva dorințelor și aspirațiilor lui. Iată un astfel de exemplu: ... din nefericire, părinții știu să se bage chiar la examene și să îți dea sfaturi pentru profilul ce trebuie urmat
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
viitor mai bun prin școală, și-ar dori o educație cît mai elevată pentru mine, să am o carieră și să nu ajung doar o simplă muncitoare. Analiza a relevat că lupta dintre generații este un atribut al stilului implicării autoritare, subiecții au declarat că "... există cu siguranță o luptă între generații". O voce vorbește despre acest lucru fără echivoc astfel: Pot să spun că e o luptă între generații, pentru că părinții deja își pierd din autoritate și observă la copii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Într-o asemenea situație o valoare, normă sau credință persistă cu toate că ea a devenit disfuncțională. Aceasta există în continuare numai pe considerentul că a fost odată funcțională și mulți oameni sînt încă atașați de ea. De valorile "tradiționale" ale comportamentului autoritar față de copii încă mai sînt atașați mulți părinți. De aceea, probabil, adolescenții folosesc destul de des cuvîntul "bătrîni" la adresa propriilor părinți, considerînd vîrsta responsabilă de un comportament ce nu mai rezonează cu schimbările sociale produse. Eticheta este utilizată în formulări variate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și realitate Așa cum am văzut, calitatea și gradul implicării părinților în activitatea de învățare de acasă a elevilor și participarea lor la activitățile din școală și liceu sînt afectate de două stiluri ale implicării: redus sau al "respingerii parentale" și autoritar (excesiv), cel de al doilea cu impact serios asupra adolescenților care sînt în căutarea independenței, a libertății de decizie și acțiune în problemele pe care le consideră că îi privesc. Acest lucru reprezintă una din condițiile cauzale ale luptei dintre
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
variate ce angajează părinții, personalul școlii și reprezentanții comunității să sprijine succesul școlar al elevilor. În locul acestora predomină "festivități" și "ședințe". Rezistența la schimbare a unor părinți și cadre didactice (menționați des fiind profesorii în etate), unii părinții cu atitudini autoritare, mentalitatea paternalistă a rezolvării problemelor de la centru, procesul analitic le-a identificat ca obstacole ce se interpun înnoirii spiritului învățămîntului în școli și licee. Ele sînt accentuate de condițiile contextuale generate de situația socio-economică, de specificul vieții comunitare, de interacțiunile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
determinat de cuvântul împreună, adică de unitate. În acest caz 'a aparține' înseamnă: a fi desemnat sau plasat într-o ordine a alăturării, stabilită în unitatea unui ansamblu, combinată în unitatea unui sistem, mediată de centrul unificator al unei sinteze autoritare"418. De fapt, Heidegger refuză să privească identitatea drept o îmbinare a mai multor elemente, considerând că pentru a afla ce este identitatea trebuie să ne reprezentăm unitatea dinspre apartenență. Apartenența poate fi privită și din punctul de vedere al
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de feed-back; familie-grup de presiune care reacționează la revendicările formulate de părinți; familia partener la luarea deciziilor în cadrul organizațiilor școlare. În același sens, J.Comeau și A.Salomon (apud E. Stănciulescu, 1997 175) identifică patru tipuri de școală: școala ierarhică, autoritară, care oferă posibilități minimale de cooperare (colaborarea este acceptată atâta timp cât familia reprezintă un mijloc de realizare și întărire a obiectivelor educaționale, iar orice intervenție parentală în procesul de instrucție este exclusă); la polul opus, școala participativă consideră părintele și elevul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și proceselor de luare a deciziilor și în comunicarea într-un mod competent. Asumarea celor două perspective educaționale complementare localizarea și globalizarea în școala românească, se impune cu atât mai mult cu cât, abia ieșit dintr-un sistem excesiv de birocratic, autoritar și paternalist, învățământul se confruntă cu dificultăți imposibil de soluționat după o logică centralistă. Criza tranziției a întărit individualismul care se născuse încă din vremea totalitarismului comunist și a atomizat și mai mult o societate și așa foarte puțin bazată
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pentru părinți: să-și exprime emoțiile de dezamăgire și nemulțumire ăsentimentele în general); să-l responsabilizeze pe copil prin sarcini pe măsura posibilităților lui; să acorde o mai mare libertate copilului; să fie constant în stabilirea și aplicarea regulilor. -Părintele „Autoritar” este obsedat de a deține controlul asupra oricărei situații. Un asemenea părinte va spune: „Nu fi prea prietenos”, ” Fă mai mult efort”, “Depășește-te!”, “Fii perfect!” Manifestări pozitive: Manifestări negative: Dorește să aibă un copil competitiv; Este responsabil; Promovează reușita
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
și grupuri socio-economice variate. Se degajă câteva idei principale pentru stilul în comunicarea părinți/copii, pentru înțelegerea profundă a perioadei adolescenței: Pentru adolescent este apreciată ca benefică supravegherea democratică. Este de preferat o abordare permisivă, egalitară a adolescentului față de una autoritară, de respingere;. Comportamentul părinților caracterizat prin căldura afectivă, răsplata acordată pentru merite, are consecințe favorabile în achiziționarea de către adolescent a unor itemi structurali ai personalității lui, ai independenței de a avea o identitate, ai autoevaluării, etc.; În familiile cu dezvoltare
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
o notă marginală, dar despre care Huygens - urmat și de K. Esser - afirmă că a fost „eliminat în mod intenționat” deoarece nu era favorabil franciscanilor. Este vorba de un fragment cu adevărat autentic care exprimă o părere cu atât mai autoritară întrucât vine din partea unui admirator și apologet al noutății franciscane; după patru ani de experiență (1216-1220), își păstrează poziția entuziastă în această privință; ba mai mult, își exprimă îngrijorarea înaintea pericolului exaltării tinerești și necontrolate ce ar putea atrage vocații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o spiritualitate profundă pentru a le vedea, ci pentru că pur și simplu în viziunea sa nu existau. Puțini se pot lăuda, asemenea lui, cu o adeziune totală, cordială și vitală la idealul franciscan și, prin urmare, cu o mărturie tot atât de autoritară despre situația adevărată a Ordinului. Traducerea a fost realizată după ediția lui H. BOEHMER, Chronica fratris Jordani, CED, VI, Paris 1908, confruntată cu ediția prezentă Quaracchi: Chronica fratris Iordani a Ianno, AF, I, Quarachhi 1885, pp. 1-19. S-a ținut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
republicane; în cea a lui Ovidiu era loc nemăsurat pentru liberul arbitru și pentru propriile capricii. Astfel, Ovidiu se putea amăgi că interpretează în mod corect noțiunea de libertate a prietenului și rudei sale Paulus, și anume respingerea oricărei frâne autoritare; Paulus putea să se gândească că sensul de independență al Sulmonezului, care nu tolera niciun fel de constrângere, constituia, în cel mai bun caz, împreună cu alte forțe asemănătoare, o contrabalanță la autoritatea crescândă a împăratului; Augustus, însă, nu putea să
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu subversivul Motan Arpagic, Bujor Nedelcovici publică la Paris Insula, dar se întoarce la București ca să înfrunte represaliile. În străinătate, Operația "Villages Roumains" prinde contur și amploare, devenind tot mai mult o structură de protest general, în vreme ce, în România, voci autoritare, chiar dacă destul de izolate încă, și aparținând doar mediilor laice, se ridicau în apărarea bisericilor și mănăstirilor demolate fără milă de furia edilitară a cuplului prezidențial. La 10 martie 1989, emisiunile în limba română ale posturilor de radio BBC, Europa Liberă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la gură" în secolul al XIX-lea, de sus în jos, cu o elită politică în care se amestecau marile spirite cu ariviștii avizi de averi și de putere; o democrație parlamentară fragilizată de instabilitate și incapabilă să reziste presiunilor autoritare și dictaturii; o clasă de funcționari pentru care funcția publică era mai degrabă o prebendă, o cale de acces către resursele statului, decât o vocație. Pe acest fond tradițional, instituțiile, de la cele mai umile la cele mai importante, și mai
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în opinia publică. În ciuda faptului că adesea Ministerul de Război avea în frunte un militar de carieră, armata nu s-a angrenat în bătăliile interne pentru putere, fiind fidelă mnarhiei și principiilor acesteia de neutralitate. Cei trei ani de regim autoritar al mareșalului Antonescu nu au schimbat situația, dimpotrivă, așa că, la 23 august 1944, armata l-a urmat fără șovăire și fără excepție pe Regele Mihai. În decembrie 1989, cadrele superioare ale armatei s-au supus ordinelor lui Ceaușescu, participând masiv
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
țin de starea lor materială, apoi de alte considerente. 4. Mediul socio-profesional și grupul de lucru. Acesta vizează stilul de conducere al activităților CD&I, grupul de lucru inovativ, libertatea de alegere a obiectivelor activităților creativ inovative. Stilul de conducere, autoritar, participativ sau o combinare a lor, este practicat în grupurile de cercetare, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale. Pentru perfecționari ale stilului de conducere se recomandă: a. delegarea de autoritate, b.descentralizarea procesului de decizie, c.conducerea prin excepție, d.
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Literatura de specialitate recomandă să se țină cont de decalogul inventatorului: 1. Țíneți permanent treaz spiritul de observație. 2. Exploatați la maximum și în spirit ofensiv orice sursă de informare. 3. Reflectați asupra veridicității oricărei informații, oricât de competentă și autoritară ar fi sursa. 4. Implicați-vă în rezolvarea problemelor!. 5. În orice împrejurare, fiți gata să recurgeți la note, schițe, la elemente de natură să identifice soluții. 6. Verificați-vă opiniile, înainte de a le susține ca certitudini. 7. Fiți conștient
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
incredere de sine peste medie, tact peste medie, autocontrol. Un șef de echipă, pentru a obține maximul de la echipă trebuie să creadă în ea, să-și adapteze stilul de management la caracteristicile membrilor, să se facă respectat fără a fi autoritar și să favorizeze creativitatea. Stilul managerului adecvat caracteristicilor coechipierilor sunt explicate de teoria maturității subordonaților, care subliniază relația persoană-situație și în acest contest importanța maturității subordonaților: realizarea sarcinilor specifice depinde de capacitatea subordonaților, realizarea sarcinilor specifice depinde de motivația lor
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Să fie fericit alături de Lulù, așa cum îl îndeamnă jovialul Ciprian, și să uite de suferință? Așa s-ar părea, dacă romanul lovinescian s-ar fi scris până la sfârșit în nota teatral-ludică207 din primele cinci capitole, și dacă etosul colectiv, impus autoritar (prin discursurile persuasive ale "Maestrului"), ar fi anihilat orice tentativă de erezie individualistă. Or, după scena de la cazino, prozatorul revine la vechile sale deprinderi și ni-l înfățișează pe Andrei în postura deja bine cunoscută a insului meditativ și solitar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
să pună mîna pe putere urmînd un plan și un calendar riguros stabilite". Minutemen au în comun cu Weathermen și cu Noua Stîngă o certă voință de distrugere a societății liberale actuale. Diferă doar modalitățile de organizare ale noii societăți autoritare ce va fi pusă în loc. Ca și Weathermen, Minutemen își antrenează oamenii în mînuirea diferitelor arme: mitraliere silențioase, grenade; de asemenea, în utilizarea dinamitei și a nitratului de amoniu. Ei provin, ca și rivalii lor, din clasa mijlocie și se
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
procesul democratizării atât de dorit la Bruxelles și în celelalte capitale europene va avea la Moscova trăsături specifice, niciodată așa cum și-ar dori Europa. Pentru a se pune la adăpost de o eventuală turnură nedorită a acestui proces spre tendințe autoritare, UE și-a propus dezvoltarea unei politici care să-i asigure un raspuns coerent la o eventuală criză energetică indiferent dacă va fi ea de origine moscovita sau nu. Partea a treia VIITOR Construcția politicii europene în domeniul energiei Viitorul
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]