5,096 matches
-
G. Bacovia, Lila alkonyat [Amurg violet], București, 1961, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1972, Ólom [Plumb], București, 1981, Poezii - Versek, ed. bilingvă, București, 2003; Nicolae Labiș, Mókafi kalandjai [Păcălici și Tândălici], București, 1963; A bárányka. Román népballadák [Miorița. Balade populare românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1963; Ion Bănuță, Üzenet [Mesaj], București, 1964; Veronica Porumbacu, Egyensúly [Echilibru], București, 1967; Kaleidoszkóp [Caleidoscop], București, 1967; Lucian Blaga, Évek krónikája és éneke [Hronicul și cântecul vârstelor], București, 1968; Novákékról szól az
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
József, București, 1963; Ion Bănuță, Üzenet [Mesaj], București, 1964; Veronica Porumbacu, Egyensúly [Echilibru], București, 1967; Kaleidoszkóp [Caleidoscop], București, 1967; Lucian Blaga, Évek krónikája és éneke [Hronicul și cântecul vârstelor], București, 1968; Novákékról szól az ének. Román hősi balladák [ Cântecul Novăceștilor. Balade vitejești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1969; Szarvasokká vált fiúk. Román kolindák [Feciorii schimbați în cerbi. Colinde românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1971: Mihai Beniuc, Az égő sas [Vulturul de foc], București, 1973; Márk vitéz. Román népballadák
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
București, 1969; Szarvasokká vált fiúk. Román kolindák [Feciorii schimbați în cerbi. Colinde românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1971: Mihai Beniuc, Az égő sas [Vulturul de foc], București, 1973; Márk vitéz. Román népballadák Petrea Crețul Șolcan repertoárjából [Marc Viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], îngr. și introd. Faragó József, București, 1974; Három testvér, kilenk sárkány. Román fantasztikus balladák [ Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1976; Körutazás. Román novellák, karcolator
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
foc], București, 1973; Márk vitéz. Román népballadák Petrea Crețul Șolcan repertoárjából [Marc Viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], îngr. și introd. Faragó József, București, 1974; Három testvér, kilenk sárkány. Román fantasztikus balladák [ Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1976; Körutazás. Román novellák, karcolator [Turneu. Schițe și nuvele românești], București, 1977; Pe pârâu de rouă. Balade populare românești - Rétek harmatában. Román népballadák, îngr. și introd. Faragó József, Cluj-Napoca, 1985; A műfordító
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
București, 1974; Három testvér, kilenk sárkány. Román fantasztikus balladák [ Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1976; Körutazás. Román novellák, karcolator [Turneu. Schițe și nuvele românești], București, 1977; Pe pârâu de rouă. Balade populare românești - Rétek harmatában. Román népballadák, îngr. și introd. Faragó József, Cluj-Napoca, 1985; A műfordító emlékeiből [ Din amintirile traducătorului], București, 1986. Repere bibliografice: Balla Ernő, Ion Creangă gyermekkori emlékei - magyarul, UTK, 1950, 16; Bajor Andor, D. Th. Neculuță versei magyarul
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
35; Belia György, Veronica Porumbacu Két könyve, „Nagyvilág”, 1967, 7; Baróti Pál, „Kaleidoszkóp”, UTK, 1967, 47; Dávid Gyula, Lucian Blaga, „Évek krónikája és éneke”, UTK, 1968, 10; Gelu Păteanu, O valoroasă tălmăcire din folclorul românesc, ST, 1970, 2; Kerekes György, Baladele Novăceștilor în limba maghiară, TR, 1970, 16; Irimie Negoiță, „Continentul cântecului”, ST, 1971, 8; Engel Károly, Egy „konok” műforditó dicsérete, KOR, 1972, 7; Veronica Porumbacu, O nouă traducere din Bacovia, RL, 1972, 39; Ion Șeuleanu, „Feciorii schimbați în cerbi”, ST
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
cântecului”, ST, 1971, 8; Engel Károly, Egy „konok” műforditó dicsérete, KOR, 1972, 7; Veronica Porumbacu, O nouă traducere din Bacovia, RL, 1972, 39; Ion Șeuleanu, „Feciorii schimbați în cerbi”, ST, 1972, 10; Beke, Fără interpret, 256-268; George Sbârcea, Kiss Jenő. Baladele populare românești în maghiară, „Albina”, 1974, 20; Beke György, Egy vállalkozás arányai, HT, 1974, 29; Köllő Károly, Román hősi balladákról-mai szemmel, KOR, 1975, 4; Balotă, Scriitori maghiari, 278-286; Rom. magy. ir. lex., III, 52-56. O.K.
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
trăit în acest spațiu cultural vreme de cincisprezece ani), K. s-a încumetat să facă traduceri din literatura română în limba germană. Poeziile populare publicate de V. Alecsandri i-au stârnit admirația, astfel încât trece la transpunerea parțială a culegerii de balade a poetului român, apărută în 1852-1853, și, în 1857, publică la Berlin volumul Rumänische Volkspoesie. Tălmăcitorul îi dedică volumul lui V. Alecsandri, din ale cărui colecții transpusese douăzeci și șase de balade și cântece, printre care Miorița, Constantin Brâncoveanu, Toma
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
astfel încât trece la transpunerea parțială a culegerii de balade a poetului român, apărută în 1852-1853, și, în 1857, publică la Berlin volumul Rumänische Volkspoesie. Tălmăcitorul îi dedică volumul lui V. Alecsandri, din ale cărui colecții transpusese douăzeci și șase de balade și cântece, printre care Miorița, Constantin Brâncoveanu, Toma Alimoș, Codreanu, Soarele și Luna, Mănăstirea Argeșului, Ștefăniță Vodă, Mihu Cobilu, Holera, Vidra, Blestemul, Kira, Movila lui Burcel, Fata cadiului, Cântec popular, Biserica din Podoleni și poemul Înșiră-te mărgărite. A inclus
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
caracterul net popular al culegerilor lui V. Alecsandri, K. descrie, în notele explicative, propriul mod de lucru, care ținea seamă de imperativul fidelității față de versul românesc, dar recurgea și la prelucrări libere. Cu excepția lui Mihu Cobilu, transpusă în proză, variantele baladelor sunt realizate „după original într-o formă metrică”, traducătorul străduindu-se să respecte atât construcția versurilor, cât și conținutul semantic. K. nu este de acord cu afirmația lui V. Alecsandri potrivit căreia Miorița ar fi doar un fragment de baladă
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
baladelor sunt realizate „după original într-o formă metrică”, traducătorul străduindu-se să respecte atât construcția versurilor, cât și conținutul semantic. K. nu este de acord cu afirmația lui V. Alecsandri potrivit căreia Miorița ar fi doar un fragment de baladă, susținând că, dimpotrivă, Miorița este o construcție încheiată și că orice adaos ar scădea „marea ei valoare”. În versiunea germană, el se îndepărtează însă de metrica versului originar, ceea ce diminuează rezonanța baladei. În ciuda scăderilor inerente oricărui început, tălmăcirea este, totuși
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
căreia Miorița ar fi doar un fragment de baladă, susținând că, dimpotrivă, Miorița este o construcție încheiată și că orice adaos ar scădea „marea ei valoare”. În versiunea germană, el se îndepărtează însă de metrica versului originar, ceea ce diminuează rezonanța baladei. În ciuda scăderilor inerente oricărui început, tălmăcirea este, totuși, foarte reușită. Cea de-a doua carte a lui K., Aus der Moldau. Bilder und Skizzen (1860), este un memorial despre oamenii și relațiile sociale din Moldova, despre evenimentele pe care le
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
cenușa/ acelei industrii dintre cuvinte// pe unde plutiră cetăți ar mai fi oare posibilă/ întoarcerea absenței în ambalaje (inimă ochi) de aur (cronică). Un poem, poate dintre cele mai caracteristice pentru (pseudo)neoavangardismul primei perioade de creație a poetului, e balada lunii într-o noapte veche: „aud: automobile în cimitir. și trec: eu însumi în fruntea femurelor, a detașamentului. și văd: înger prin fața ușii precum îngerul prin fața ușii. // (să descoperi la început intimitatea marelui șurub de aur. o viață cu voce
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
Bostănel cu capul chel, Chișinău, 1960; Copăcei cu cercei, Chișinău, 1961; Împărăția cucurigu-cotcodac, Chișinău, 1962; Livada din traistă, Chișinău, 1963; Gazda pițigoiului, Chișinău, 1964; Casa, Chișinău, 1966; Adresa primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu ne uitați, oameni, Chișinău, 1973; Balada cocostârcului, Chișinău, 1974; Fântâna comisarului, Chișinău, 1975; Dansul focului, Chișinău, 1977; Luci, soare, luci, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1978; Scrânciobul, Chișinău, 1979; Unul dintre noi, Chișinău, 1979; Isprava toboșarului, Chișinău, 1980; Ultima rugăminte a lui Ștefan Gligor, Chișinău, 1981; Țărmul
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
sunt etanșeizate semantic, ritmul - sau muzica - premergând sensului. Dar chiar când nu e vorba de o enigmă propriu-zisă, poemele par să ascundă una. Critica a vorbit de influența lui Ion Barbu sau de cea a lui Al. A. Philippide. O baladă, pentru a da un exemplu de deturnare retorică caracteristică, oferă un final care destramă și resemnifică incipitul canonic: „Gonea ferecată caleașca,/ cineva înăuntru cânta./ Caleașca gonea spre departe,/ străina cânta și plângea.// Când zbori fulgerat peste margini/ prin vânăt, pe cât
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
mituri românești inspirate din folclor și documente scrise (despre obârșia fantastică a lumii, a elementelor naturii, a locurilor sacre, a formelor stranii de relief), ca în Copiii muntelui de aur (1954), În țara legendelor (1956), Din rădăcini de legendă și baladă (1982). Deși respectă modelul tradițional, basmul fantastic se particularizează la M. prin episoade ilustrând materia unui mic tratat de mitologie, pe de o parte, a unui mic tratat de filosofie, pe de alta, ambele menite să deschidă accesul spre sensurile
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
legende și povestiri, București, 1978; Iașii în legende și povestiri, București, 1979; Legendă valahă, București, 1979; Cântecul Columnei, pref. Radu Vulpe, București, 1981; Dansez cu tine, Craiova, 1981; Aradul în legende și povestiri, București, 1982; Din rădăcini de legendă și baladă, Iași, 1982; Călătoriile lui Făt-Frumos, Iași, 1985; Vântul suflă liber peste câmpuri, Craiova, 1986; Lumini din vremuri, Craiova, 1987; Căciula fermecată, Craiova, 1989; Portretul dragostei, Iași, 1989. Traduceri: Ruth Lissai, Sol, nota fugară, București, 1959; Cum a ajuns lupul cântăreț
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
, baladă populară din ciclul baladelor de vitejie. Aparținând eposului medieval, a fost pusă în circulație, printre primii, de V. Alecsandri prin colecția sa. În culegerea lui G. Dem Teodorescu varianta Miu Cobiul este pusă în legătură cu o legendă despre satul și pădurea Cobia, cuib al haiducilor
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
Aparținând eposului medieval, a fost pusă în circulație, printre primii, de V. Alecsandri prin colecția sa. În culegerea lui G. Dem Teodorescu varianta Miu Cobiul este pusă în legătură cu o legendă despre satul și pădurea Cobia, cuib al haiducilor legendari. Acțiunea baladei evoluează în majoritatea variantelor în același sens. Tema este cea a luptei dintre doi voinici, Miu Cobiul (sau Mihu Copilul, Miul Zglobiul) și Ianoș (sau Ianuș) ungurul. În miez de noapte prin codru trece călare Miu cântând din cobuz. Cântecul
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
nu mai are alura de cavaler medieval care urmărește să se impună prin vitejie. Atât personajul, cât și acțiunea pierd treptat din măreție. Dispar elementele de basm din episodul întrecerii voinicești dintre Miu și Ianoș, prezente în variantele mai vechi. Balada Miu Cobiul cunoaște o circulație mai mare în Muntenia, Oltenia, la românii din Serbia. Ea a circulat și în Moldova, fără a avea aceeași frecvență ca în sudul țării. Închegate ca formă, variantele reprezentative conțin imagini cu o mare putere
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
205-210; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, II, București, 1969, 113-115; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 301-307. Repere bibliografice: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965, II, 332-336; Lovinescu, Critice, VI, 91-95; N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910, 21-22; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 376-389; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 192-197; Dumitru Pop, Ion Șeulean, Contribuții la studiul baladei populare românești. Balada voinicească, SUB, Philologia
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 301-307. Repere bibliografice: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965, II, 332-336; Lovinescu, Critice, VI, 91-95; N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910, 21-22; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 376-389; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 192-197; Dumitru Pop, Ion Șeulean, Contribuții la studiul baladei populare românești. Balada voinicească, SUB, Philologia, t. XII, 1967, fasc. 1; D. Caracostea, Ovidiu Bârlea, Problemele
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
Lovinescu, Critice, VI, 91-95; N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910, 21-22; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 376-389; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 192-197; Dumitru Pop, Ion Șeulean, Contribuții la studiul baladei populare românești. Balada voinicească, SUB, Philologia, t. XII, 1967, fasc. 1; D. Caracostea, Ovidiu Bârlea, Problemele tipologiei folclorice, București, 1971, 283; I.C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 94-95; Dicț. lit. 1900, 582-583. L.Bd.
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
91-95; N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910, 21-22; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 376-389; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 192-197; Dumitru Pop, Ion Șeulean, Contribuții la studiul baladei populare românești. Balada voinicească, SUB, Philologia, t. XII, 1967, fasc. 1; D. Caracostea, Ovidiu Bârlea, Problemele tipologiei folclorice, București, 1971, 283; I.C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 94-95; Dicț. lit. 1900, 582-583. L.Bd.
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
, baladă populară de haiducie. Ca și balada Corbea, a fost creată, probabil, în perioada târzie a feudalismului. Conflictul nu mai este de ordin etic, ca în balada de vitejie Miu Cobiul, ci social, caracteristic baladei haiducești. În cele mai multe variante acțiunea este localizată la „casele domnești” din București
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]