3,051 matches
-
uităm nici pe ei, care sunt fii ai neamului nostru. Ei ne roagă să facem din “Ardealul” nostru o gazetă a tuturor românilor doritori de a se adăpa la izvorul culturii naționale. Iată cum ne scrie, de pildă, un învățător basarabean care a fost la cursurile de astă vară, domnul Grigore Bălan din Căprești: „D-le Ghibu ! Foarte m-am bucurat când am primit „Ardealul“ d-voastră și îndată am pus gând să fiu cititor acestei gazete. În vremurile de acuma
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
versuri excepționale ale unei tinere ce poate n-a împlinit încă vârsta de 20 de ani, Aura Maru, ce pot fi omologate alături de scrisul celor mai buni douămiiști din țara-mamă. Mă decepționează însă un fenomen legat de colegii de condei basarabeni. Într-un fel până la un punct explicabil, dată fiind izolarea lor cu dublu aspect, de deznaționalizare și de ideologizare, ei au acceptat două influențe defel favorabile. Una a fost cea a național-ceaușiștilor, în cap cu Păunescu și Vadim, care au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
atâta rău cât activiștii. Sexcuristul, braț înarmat al Politrucului. Și pe unul și celălalt tot Moscova i-a plăsmuit, anal genitându-i, din imensul ei găoz ouându-i. N-ai cum s-o amputezi pe Ana Pauker de Nikolski. Rolul evreilor basarabeni, adânc marxist-leninizați, se știe, nu fu mic, însă nu e cazul să-i bombardăm țapi ispășitori ai nației. Soseau pe un teren prielnic: de vreme ce cu grăbire s-au pus în slujba lor ciobanul mioritic, de frate vânzătoriu. Sexcuristul bate, ucide
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
obiectiv trecerea Nistrului. La 30 mai, de ziua țarului, cavaleria rusă formată din 12.000 de călăreți sub comanda feldmareșalului B. P. Șeremetev, a trecut Nistrul. La 5 iunie, armata rusă din care făcea parte și un contigent de răzeși basarabeni, totdeauna gata de luptă (orheieni, soroceni, lăpușneni), sosise la Țuțora, pe Prut. A doua zi, B. P. Șeremetev, însoțit de generalii V. V. Dolgoruki, cneazul Volkonski și alți ofițeri s-au întâlnit cu Dimitrie Cantemir pe malul stâng al Prutului. Din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atunci în vârstă de 20 de ani, a participat împreună cu colegii de școală, la unele adunări în pădurea Dobrina, pentru a organiza rezistența în cazul unei invazii sovietice. 6. Eroii noștri în al Doilea Război Mondial Legăturile Țării cu românii basarabeni și bucovineni au fost întrerupte prin ultimatumul guvernului sovietic din 26 iunie 1940, adresat guvernului României. Orașul Huși, oraș de graniță, va fi în miezul evenimentelor. După aproape un an, începând de la 22 iunie 1941 și până la 23 august 1944
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
voit să oficieze, simțind, probabil, că în ziua scadenței, care fatal va urma, ar face parte din cei cari vor plăti cu capul lor aceste nenorocite ceremonii și asasinate. Precum nici la Iași, la serbarea legionară, numai Gurie, rușinea prelaților basarabeni, a oficiat slujba. La Radio Londra concluziunea era: „Ces assasinats avec la connivence du gouvernement qui n’a pas arrété les assasins“. ianuarie 1941 Legionarii au toată puterea, Antonescu joacă rolul lui Kerenski: discursuri, proclamații și completă neputință de a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
puteau deveni interni, prin concurs, ceea ce se adăuga la numărul celor ce făceau Facultatea de Medicină din Iași, număr care în total atingea 120-130 de studenți. După anul 1910, profesorul Nicolae Iorga întemeiază pe strada Sărăriei un cămin pentru studenții basarabeni și mai obține o chilie de la Epitropia bisericii Bărboi pentru 5-6 studenți dintre cei cu resursele cele mai slabe". Cum se vede, studiul medicinii, și la Iași, ca mai pretutindeni în lumea care trecea de la al XIX-lea veac la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
scriitorilor, al făuritorilor de cultură românească ș.a.m.d., cu mișcările de idei europene, pe un fir ce transcende epocile într-o perspectivă geopolitică ("... lecția de geografie literară trebuie ținută lângă lecția de geopolitică. Centrul anulează dinamica marginilor, scriitorii bucovineni, basarabeni, ardeleni, bănățeni trăiesc minimalizări sau chiar având interdicții explicabile. Nu sunt destul de români, nu sunt destul de angajați în efortul centralizării sau nu au demnitate estetică relevantă. Iar soluția urmează fie criteriile estetice, fie criteriile stabilite de Centrul politic"), i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sens trebuie disociate lucrurile până la capăt. Căci, dacă unora de pe la noi, naționalismul lui Eminescu le pare condamnabil, prin fermitatea exprimării, pentru românii din afara fruntariilor țării, acest naționalism eminescian a fost însuși argumentul și arma de luptă împotriva deznaționalizării: "Pentru spațiul basarabean eminescianismul a însemnat chiar românismul salvator [...] pentru a rezista antiromânismului, nu exista atunci altă cale". Meritul aparte al studiilor consacrate receptării critice a lui Eminescu, reunite sub genericul Eminescu după Eminescu, este acela al contextualizării temeinice a fiecărui cap de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Grigore Vieru care "descoperise țara prin Eminescu", dezvoltând o poezie de o vibrație patriotică aparte, universul vierian "împăcând suferința și bunătatea" unui întreg popor, și "dezvoltând patetic linia oracular-mesianică" pe filiația Mateevici-Goga, poetul Grigore Vieru reprezintă, în vederile exegetului, "ramura basarabeană a eminescianismului". Eseurile lui Adrian Dinu Rachieru, polemice în esență, reprezintă de fapt o atentă examinare analitică a comentariilor contradictorii privind receptarea lui Eminescu azi, căutând o linie de mijloc între pozițiile atât de antagoniste (pasionante) ale combatanților. Studiul îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
istorice până azi. Intuiția lui Eminescu privitoare la soarta Basarabiei îi este un bun călăuzitor: "Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate și că soarta Basarabiei este, în context, pecetluită. Tocmai de aceea consideră că problema basarabeană devine piatra de încercare pentru existența poporului român". E ideea pe care se axează întregul comentariu polemic al cărții lui Theodor Codreanu. Publicistica lui Eminescu pe această temă se revelează ca un suport ideatic și ideologic vizionar. Cartea lui Theodor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și mai bine de ani, Hașdeu consacra un studiu expresiei “frunză verde” la români (de altfel singurii care o folosesc). Pentru cei mirați de citarea sau asocierea abia amintită, specific că Între el și mine e o singură legătură: originea basarabeană și spun asta știind că ai mei ascultă ca de obicei, de pe malul basarabean al Prutului, emisiunile de la Iași. Dar să revenim la fondul problemei de astăzi, fără a părăsi cele de mai sus, și mărturisind totodată că, Între frunzele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de altfel singurii care o folosesc). Pentru cei mirați de citarea sau asocierea abia amintită, specific că Între el și mine e o singură legătură: originea basarabeană și spun asta știind că ai mei ascultă ca de obicei, de pe malul basarabean al Prutului, emisiunile de la Iași. Dar să revenim la fondul problemei de astăzi, fără a părăsi cele de mai sus, și mărturisind totodată că, Între frunzele de toate culorile pe care-mi place să le răscolesc În drumurile mele, evident
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
totodată că, Între frunzele de toate culorile pe care-mi place să le răscolesc În drumurile mele, evident atunci când “Citadinul”6 mi le lasă la dispoziție, n’am văzut subiectul de astăzi, albastrul meu preferat; am văzut Însă, pe scoarța basarabeană ce acoperă peretele odăii mele, nu doar floarea, dar și frunza albastră. O fi având ea corespondent În natură? Iar dacă are, ce ne poate spune acest fapt? Rolul asimilator al plantei, adică reducerea bioxidului de carbon la hidrați de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care s’ar putea evita prin implicarea informației, adică conștientizarea faptului că el trebuie depus civilizat. Sau a evita a-l produce atunci când nu-i un rău necesar. “Radiosfera”, 22 mai 1995, ora 12,41 33. Oameni, plante și pământ basarabean Desigur ați băgat de seamă că atunci când Încerc să mă refer la tradiția românească folosesc exemple basarabene, chiar dacă sunt identice cu cele de dincoace de Prut. E firesc, acolo am rădăcinile. Uneori trebuie Însă să-mi explic lucruri care nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a evita a-l produce atunci când nu-i un rău necesar. “Radiosfera”, 22 mai 1995, ora 12,41 33. Oameni, plante și pământ basarabean Desigur ați băgat de seamă că atunci când Încerc să mă refer la tradiția românească folosesc exemple basarabene, chiar dacă sunt identice cu cele de dincoace de Prut. E firesc, acolo am rădăcinile. Uneori trebuie Însă să-mi explic lucruri care nu-mi mai sunt familiare, eu fiind, prin aproape Întreaga mea existență, un ieșean. De exemplu, de ce oameni
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și, mai ales, cunoaște acest lucru de multă vreme, pentru că Viața face și ea același lucru. Și-l urmează pe om, Încercând să distrugă ceea ce acesta a amenajat. Cum am aflat toate acestea? Mergând, de Paștele Blajinilor, În satul meu basarabean. Unde, pe lângă lumânarea aprinsă la mormintele celor ce nu mai sunt și vinul Închinat cu cei ce sunt dintre ai mei, am Încercat să aflu din tainele naturii acelui loc binecuvântat de cel de sus, dar și chinuit de oameni
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bine să-și pregătească hârtie și creion. “Radiosfera”, 29 mai 1995, ora 9,44 34. Modernizare și ecologie Homo sum și, ca orice om, eufemistic vorbind, sunt nevoit să mă debarasez de reziduuri. Lucru nu prea comod În satul meu basarabean. Micul disconfort m’a pus pe gânduri: ce-aș face eu dacă aș ceda nostalgiei și m’aș Întoarce, cândva, acasă, după o viață petrecută În mediul urban? Bruma de cult al locurilor În care s’a născut neamul meu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rubrică. Dar mă ajunge și pe mine și astfel, astăzi, vă voi spune o poveste, chiar dacă va fi asezonată si cu puțin pragmatism. Acum mai bine de un sfert de secol, când cu greu reușisem să ajung În satul meu basarabean, Încercam să grămădesc cât mai multe În minte, dar mai ales În suflet. Și așa, hoinărind printre agroecosisteme pârjolite de soarele lui Cuptor, m’am trezit dintr’o dată Într’un colț de rai. O vâlceluță acoperită de o iarbă verde
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
miniatură, În spatele unui gard, undeva pe lângă Iași; terenul, nu prea stabil, nu permisese omului o invazie mai amplă decât instalarea câtorva stupi. De data asta eram singur, dar am trăit același sentiment. Acum un an, am revăzut mica mea vâlcea basarabeană; era la fel, deși poate mai Încorsetată de agroecosisteme. De ce am dezvăluit un episod adânc Îngropat În suflet? Pentru că sunt sigur că mulți dintre domniile voastre au trăit sau vor trăi bucuria descoperirii neașteptate, unde nici nu ghicești, a frumosului naturii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ascunde... Și așa, În Basarabia colindele urmează după Plugușor. Sunt la fel dar, oficiate când nu trebuie, lasă un gust amar. Coada gușterului e Încă vie. Dar, pentru a reconstitui frumosul gușter românesc trebuie mai Întâi resincronizat bioritmul cozii sale basarabene. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei În cadrul Patriarhiei Române este astfel În primul rând un act ecologic. Al unei ecologii superioare, spirituale. S’o ajutăm! “Radiosfera”, 7 ianuarie 1996, ora 11,26 64. Ecologie În romantismul eminescian Cu ani În urmă, cineva a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu sută de hectare, neagresând stabilirea echilibrului În ecosistemele În care pătrundeau. Introducerea conștientă, dintr’o dată, masivă, a unei noi specii presupune, pentru a obține același efect, adică a păstrării echilibrului, un studiu complex privind ecologia acelei specii. Un prieten basarabean Îmi propunea, acum câteva săptămâni, o colaborare pentru a scăpa de alt copac, arțarul american, plantat masiv pe malul stâng al aceluiași Prut și care a așteptat doar modificarea regimului hidrografic al râului, consecutivă construirii barajului de la Stânca, pentru a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Prin gazeta "Ardealul" și apoi prin "România Nouă" a promovat ideea unirii, iar prin revista "Școala moldovenească" (iunie 1917) a devenit "animatorul și realizatorul celor mai multe și mai importante prefaceri în viața școlii" (9, p. 319). Împreună cu alți oameni de cultură basarabeni (îndeosebi Pan Halipa, arhimandritul Gurie Grosu, Alexa Mateevici) a sprijinit organizarea Congresului învățătorilor din Basarabia (25-28 mai 1917), care a hotărît organizarea școlii în limba română. Mai mult, O. Ghibu a fost sufletul acestei inițiative, contribuind substanțial la pregătirea învățătorilor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
„O, clopote basarabene, Se va întoarce iar o zi În care vă veți auzi Subt steagurile pământene?” NICOLAE IORGA CUVÂNT ÎNAINTE Constantin Chirilă e un alt Badea Cârțan, care a făcut de sute de ori drumul dintre Iași și diverse localități ale Basarabiei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
fraza memorabilă: “VĂ IUBESC, POPOR ROMÂN”, ci și un elogiu adus Basarabiei și mamelor Basarabiei. E o carte mai mult trăită decât scrisă. Dincolo de ea au rămas dureri, suferințe, confuzii, sacrificii... Ea n-a putut cuprinde decât portretul unei românce basarabene de la sfârșitul secolului XX începutul secolului XXI. Dovadă că în toate vremurile, inclusiv în cele pe care le trăim, există loc pentru fapte de sacrificiu și eroism. Nicolae DABIJA ILAȘCU, UN CONDAMNAT LA VIAȚĂ Se spune despre Ilie Ilașcu că
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]