3,030 matches
-
lămâie, iar dacă este prea vârtos se mai adaugă lapte ca să fie potrivit și se mai lasă să dospească. Nucile se freacă cu zahăr, vanilie, zeama de la o lămâie și stafide, apoi se unge o tavă mare cu unt din belșug, se formează turte cât palma, subțiri cât o muchie de cuțit, care se pun în tavă și se ung cu ou. Se toarnă umplutura pe turte și se ung iar cu ou. Se dau la cuptor ca să se rumenească, iar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
adoptat un asemenea sistem. Dacă văd bine situația Rusiei față de noi - îmi zicea un boier -, găsesc că ea are interes să favorizeze printre noi o întâie dezvoltare de producție și de bunăstare materială, spre a menaja armatelor sale un mare belșug de provizii; și că are pe urmă un interes tot atât de mare să împiedice dezvoltarea noastră materială sau să ne împiedice să intrăm în concurență cu comerțul ei, și ca dezvoltarea noastră administrativă și comercială să înfățișeze provinciilor sale mărginașe niște
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
multor greutăți nedespărțite de ocârmuirea acestei țări; dar el tocmai n-a voit să fie astfel. S-a temut că verbul a proteja, aplicat în accepțiunea sa cea mai curată, să nu aducă prea repede pace între concetățeni, prosperitate și belșug pe acest pământ privilegiat și, în ciuda aspirațiilor celor mai obișnuite, a dezbinat spre a domni, urmând să semene dizolvante împrejurul său... Obșteasca Adunare, care, cu majoritate de 22 voturi contra 18, se pronunțase asupra necesității de a răspunde precedentelor ofisuri
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
întreaga națiune luptătoare, îi rezistase lui Hitler și-l biruise, hăcuindu-i armatele prin munții împăduriți”. În Capitală, în Palatul regal, „fără rege”, i s-a oferit o recepție „că niciodată de sonoră, încununată de strălucire și fast, stropita din belșug nu numai cu șampanie, dar și cu toasturile cele mai exaltate”. Autoritățile procomuniste au dorit să-i facă și un dar pe măsură, optându-se, după interminabile discuții, pentru un tablou de I. Andreescu, „modestul, austerul, nefericitul, cel ce trăise
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din 1958, ca ritualuri de exploatare a sistemului. Ele se petrec uneori chiar cu complicitatea unor arestați, care beneficiază de mici favoruri și care sînt folosiți ca paravan (care garantează în fața comisiilor venite în control că au primit alimente din belșug și că au subtilizat chiar ei materialele de construcție cu ajutorul tovarășilor din afară). Cel mai adesea ele se petrec departe de ochii deținuților sau ai cadrelor inferioare, fiind puse la cale cu cît mai puțini complici. Criminologii au demonstrat că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cartea-n hârtie de salam de vară și să scrie pă pachet că-ț trimite rețete de cum să faci bulionu. Adicătelea țeapă că așa ie bine. Că alfel ț-o fură poștașu și nu ț-o mai aduce. Jurnal imaginar Belșug Paznicul ridică bariera. Îl întreb dacă aici e petrecerea, iar el aprobă din cap, plictisit. Intru pe o alee strâmtă și văd câteva mașini parcate. Parchez și eu. Mă uit la ceasul de la bord. Unșpe și cinci. Coborâm. Clădirea e
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
picurii de ploaie. No man's land. Când plouă cartierul podului de piatră e o țară a nimănui. M-a străfulgerat un gând: să mă apuc și eu de pescuit, crâsnicul e liber acum. Poate că ploaia asta va aduce belșug de pește pești înotând ca într-un tablou de Max Ernst, totul redus la câteva figuri geometrice. Ca și podul: drept, bombat la mijloc, impasibil. Sub burata lui mă simt mai aproape de râu. De aici, văd digul orientat numai spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
multe tragedii în timp, iar aceasta ne dă o mare încredere în noi,pentru a rezista spiritelor și neamurilor străine care sunt gata să profite de nenorocirea altora, respectiv a neamului nostru. Nu am părăsit aceste locuri ispititoare, pline de belșug și frumuse, scrie marele istoric N.Iorga. Chiar la răscrucea furtunilor care bat și vor mai bate în fiecare veac, pentru că suntem la poarta trecătorilor oștilor străine. Suntem un copil al Romei,pierdut în pustiul veșnic înnoit al barbarilor și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
guvernare, amestecul în cârmuire al celor care nu pot cârmui, dușmănie sau favoare hărăzite unora sau altora din fruntașii politici ai țării, toate acestea ar avea puțină însemmnătate dacă vremurile ar fi liniștite și lumea ar trăi în pace și belșug. Dar nu este așa. În astfel de împrejurări nu putem face față nevoilor și primejdiilor, [...] înlăturând virtutea și valoarea morală, tocmai de la postul de comandă de unde nu pot și nu trebuie să lipsească, pentru apărarea țării. [...]" Moțiunea întrunirii de ieri
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
avea acolo garnizoana. Nici ea n-a fost îndrăgostită de soțul ei (cum mi-a povestit mai târziu), nu însă din lipsă de temperament, ci dimpotrivă: îl găsea prea bătrân pentru dânsa și prea sobru. Temperament avea într-adevăr din belșug, încât a devenit „femeia fatală“ a familiei. S-a îndrăgostit de prea junele ei cumnat, Toader, pe care l-a sedus probabil fără greutate alta decât un pic morală, căci era vorba de femeia fratelui său; idila lor se consuma
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nici portul nu mi le poate evoca memoria - se vede că nu prea umblam pe acolo, doar de o plimbare cu barca cu motor la Ghecet, la restaurant, ori de alta, cu vaporul la Brăila, îmi amintesc), mâncam acum din belșug pește, deși în afară de scrumbiile argintoase și albastre, presărate cu pătrunjel verde, maică-mea nu cred să mai fi gătit și altceva: vietățile acvatice, ca și râmele și melcii de pământ umed, îi făceau greață (ajungea să pronunți cuvântul „râmă“, ca să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
desigur cu altceva, de ți-a luat cartea.“ Dacă se întâmpla să fiu singurul în clasă care ridica cele două degete la o problemă greu de rezolvat, moș Litan mă apostrofa: „Lasă mâna jos, că tu ești prost.“ Lacrimile din belșug vărsate acasă, relatând ofensa și nedreptatea, n-aveau nici un rezultat. Când ne scotea la câte o scurtă excursie prin pădurile apropiate (la Făget, la Fântâna lui Bilașcu), înaltul și veșnic zeflemitorul Tătaru nu scăpa ocazia a mă blagoslovi cu câte
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mi-a umplut viața de reverii), Gib Mihăescu, G.M. Zamfirescu (și pentru ceea ce era pornografic în Rusoaica, în Maidanul cu dragoste mai ales, după cum în Răscoala lui Rebreanu reveneam fără să obosesc la violul Nadinei: propria mea spermă contribuia din belșug la plăcerea estetică), Ionel Teodoreanu etc. mă desfătau. Din biblioteca parohială ortodoxă din Aiud, am citit Icoane de lemn, Poarta neagră și Cimitirul Buna-Vestire: mama era prietenă cu soția protopopului, om „luminat“, care intenționa să introducă orga în catedrala, prin
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Nici acum nu sunt. Parcă pluteam pe deasupra lucru rilor, ca atunci când are loc moartea aparentă. Și cel mai mult m-a șocat că nu simțeam nimic. Ochii mei vedeau frumusețea vegetației, copacii ciudați, floriile necunoscute, ruinele și clădirile antice. Vedeam belșugul din magazine și mulțimea de obiecte noi, dar nu simțeam nimic. Eram uimită. Nu mai aveam lacrimi, nici gânduri. Nu mai eram eu! Nu mai eram eu! Nu mai eram eu? Scrisoarea 5 Starea de nestare. Întrebarea permanentă: Răspuns: <citation
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cum tră iește și își joacă rolul, cum este trupește alcătuit se știe: picioare, mâini, o corpolență de țăran și pasul lui greoi prevesteau na mila de om care a ajuns. Chipul cu totul altfel: întreaga lui fizionomie arată spirit, belșug de gânduri, finețe și falsitate, și nu este lipsită de grație. O elocință firească, o rostire curgă toare, o expresie controlată; un om mereu stăpân pe sine, care e în stare să vorbească din zori până în seară în chipul cel
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
obrazul ascuțit, cu nasul la fel, iată cum arată frumoasa Émilie; fel de a arăta de care este atât de mulțumită, încât nu cruță nimic pentru a-l pune în valoare: coafuri, pompoane, pietre de preț, sticlărie, de toate din belșug; doar că, vrând ea să fie frumoasă în ciuda naturii și vrând să fie magnifică în ciuda sărăciei, este silită, ca să-și poată acorda prisosul, să se lipsească de strictul necesar, cum ar fi cămășile sau alte fleacuri de felul acesta. S-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
îi e grosolană, bustul, brațele sunt enorme; totuși nu are aerul greoi și îndesat: forța o face să pară ușoară. Spiritul îi seamănă mult cu înfățișarea trupului: este, ca să spun așa, la fel de stângaci desenat ca și chipul, și la fel de strălucitor: belșugul, hărnicia, avântul sunt calitățile ei spirituale dominante. Fără bun-gust, fără grație și fără dreaptă judecată, ea miră, surprinde, dar nici nu place, nici nu interesează. Fața ei nu are nici o expresie; tot ceea ce spune pornește dintr-o imaginație dezordonată. Este
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de asemenea și un oarecare drept de funcționare mânăstirilor, obligate, în schimb, să aibă un program de producție de artizanat și de agricultură. La țigănești, o vizitam pe Maica Epraxia, o bătrână călugăriță care ne primea cu ouă fierte din belșug și-mi dăruia plante frumos mirositoare pe care le cultiva în micuța ei grădină. Primăvara, sătucul din preajma mânăstirii mirosea frumos a mușețel, care creștea în tufe dese prin șanțuri. Mușețelul se combina cu tămâia din biserică și cu mirosul de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor prin călătorii”: “sărăcia căsuțelor e înviorată de belșugul lucrurilor țesute... nu poți călca un astfel de prag, fără respect pentru energia unei femei ca aceasta care lucrează greu la câmp, e o mamă plină de îngrijire pentru copiii ei, țese mai mult ea singură îmbrăcămintea a lor săi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-lea, de Crăciun, în Europa exista obiceiul ca bradul să fie atârnat de tavan cu vârful în jos. În secolul al XVI-lea, la Strasbourg, brazii erau decorați cu figurine, acadele și ornamente din hârtie colorată, considerate simboluri ale paradisului, belșugului, ale cunoașterii și inocenței. În anul 1841, în Anglia, bradul de Crăciun a devenit popular o dată cu ornarea lui cu diverse fructe, prăjiturele și lumânări. În 1882 este patentat becul electric, iar în 1892, acesta este adaptat pentru pomul de Crăciun
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tot anul care vine! La anul și La Mulți Ani! Aho! Aho, aho, ho-ho, Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a brăzda, Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug, Pentru brazda de sub plug. Doamne binecuvântează, Casa care o urează Plugușor cu patru boi, Plugușor mânat de noi. Sus pe cer că strălucește, O stea mare ce vestește Că se curmă de acum Al nevoilor greu drum; Asta-i steaua
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bogată Cu bucate-ndestulată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Hăi, Hăi! Plugușorul umoristic Aho, aho! Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe-a colinda Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Ca și brazda de sub plug. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Aho, aho, Plugurel mititel Cu roțile de fier, Plugușor cu șase boi, Plugușor mânat de noi, Nu ca plugul lu Tărâță Tras de zece pui de mâță, Unu-i lung
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-ndoiești, De ce ți-e tot mai slabă dorința de-a cânta, De ce n-ai nici voință, nici duh de-a asculta, Ceți face goală viața și șubrezi ai tăi pași, Păcatele ascunse ce nu vrei să le lași! Mai din belșug Mai din belșug rodește lanul când e udat de rugăciune, Mai pus la adăpost când e să fulgere și tune, Mai luminos se face-aer, mai liniștit și dulce-i vântul, Mai bună și mai mare-i pâinea, mai fericit și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
e tot mai slabă dorința de-a cânta, De ce n-ai nici voință, nici duh de-a asculta, Ceți face goală viața și șubrezi ai tăi pași, Păcatele ascunse ce nu vrei să le lași! Mai din belșug Mai din belșug rodește lanul când e udat de rugăciune, Mai pus la adăpost când e să fulgere și tune, Mai luminos se face-aer, mai liniștit și dulce-i vântul, Mai bună și mai mare-i pâinea, mai fericit și cald cuvântul, Mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge în octombrie, toamna va fi scurtă și capricioasă. - Dacă în luna noiembrie este secetă, iarna va fi lungă și grea. Ce prezice, pe baza tunetelor, un “Gromovnic” medieval franțuzesc? În Franța, înaintea lui Nostradamus, a trăit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]