2,439 matches
-
20. Ideea fundamentală a calculatoarelor cuantice e relativ simplă. Toată lumea știe că orice informație privind un text, o imagine sau un sunet este codată în calculatoarele noastre printr-o serie de 0 și de 1. Unitatea fundamentală a informației este bit-ul (cuvînt care vine din engleză, binary digit), și care poate avea două valori : 0 și 1. Acest bit este deja, prin natura sa, cuantic, pentru că desemnează o proprietate cuantică: un spin, o polarizare sau un nivel energetic. Dar lectura
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sau un sunet este codată în calculatoarele noastre printr-o serie de 0 și de 1. Unitatea fundamentală a informației este bit-ul (cuvînt care vine din engleză, binary digit), și care poate avea două valori : 0 și 1. Acest bit este deja, prin natura sa, cuantic, pentru că desemnează o proprietate cuantică: un spin, o polarizare sau un nivel energetic. Dar lectura sa, în calculatoarele noastre actuale, este clasică : un bit va fi descris de un număr, doi de către doi, trei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și care poate avea două valori : 0 și 1. Acest bit este deja, prin natura sa, cuantic, pentru că desemnează o proprietate cuantică: un spin, o polarizare sau un nivel energetic. Dar lectura sa, în calculatoarele noastre actuale, este clasică : un bit va fi descris de un număr, doi de către doi, trei de către trei, n de către n. Lectura sa cuantică va fi radical diferită: bitul cuantic sau cubit va avea simultan valorile 0 și 1, fiecare valoare fiind afectată unei anumite probabilități
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
spin, o polarizare sau un nivel energetic. Dar lectura sa, în calculatoarele noastre actuale, este clasică : un bit va fi descris de un număr, doi de către doi, trei de către trei, n de către n. Lectura sa cuantică va fi radical diferită: bitul cuantic sau cubit va avea simultan valorile 0 și 1, fiecare valoare fiind afectată unei anumite probabilități. Deci, doi cubiți vor fi descriși de 4 coeficienți, trei de 8 coeficienți și n de 2n coeficienți. De exemplu, dacă n = 50
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
228-229, 235, 239-241, 272, 302. Vârstă, 96, 101, 110, 121, 125-126, 133, 303. Violență simbolică, 79. Vizibilitate, 247, 257. Vocație, 171, 175, 177, 182. Volksgeist, 18-19. Lista abrevierilor AICA: Asociația Internațională a Criticilor de Artă AMI: Acord multilateral asupra investiției BIT: Birou Internațional de Muncă CAC: Centrul de Artă Contemporană CAPC: Centrul de Artă Plastică Contemporană CND: Centrul Dramatic Național CORÉPHAE: Comisia Regională pentru Patrimoniul Istoric, Arheologic și Etnografic CREDOC: Centrul de Cercetări pentru Studierea și Observarea Condițiilor de Viață CSA
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
între limbajul natural și algoritm, computerul derulează procese cognitive, astfel că, deopotrivă perceputul sau obiectul și perceptorul sau subiectul sunt interiorizate în universul digital. Notația binară a logicii formale a lui Boole de tipul 0 și 1 este translată în biți (unitățile informaționale de bazăă, iar ciberneticieni precum Claude Shanon demonstrează transformarea acestor operații în stările on și off ale componentelor electronice. Domeniul inteligenței artificiale nu poate fi separat de lucrările promotorilor ciberneticii care, plecând de la premisa că ordinatorul nu oferă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
între fenomenologia și mecanologia morții. Fascinația pentru animarea inanimatului intră în proximitate și cu dubla raportare (atracție și repulsieă față de ideea morții, de reificare și de putrefacția cadaverică. Producând imagini digitale ale trupului, biotehnologiile transformă corporalitatea într-un puzzle de biți, având toate proprietățile necesare mutabilității și (reăcombinării, asamblării și plasticizării. Avem de-a face cu o imagine „curată”, clinică și pură a morții, în condițiile în care „resturile” organice sunt înlăturate. Metodele și tehnicile medicale de virtualizare a corpului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
112Ă. Mașina devine astfel depozitul conștiinței umane întrucât, din moment ce nu mai este dependentă de materialitatea creierului, aceasta ar consta în structurile și în procesele proprii transferabile mașinii. Din punctul de vedere transumanist al inginerului, atomul corpului poate fi înlocuit, pe când bitul minții omului rămâne conservat și prezervă identitatea (postăumanului. În fapt, transferul minții umane este considerat de-abia primul pas în „transferarea” ontologică și Moravec nu se oprește aici. Din moment ce se presupune că trupul artificial și mintea simulată păstrează multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și al simulării. În această direcție, Haraway consideră principalele două „unelte” de reconfigurare a corpului uman, științele cibernetice și biotehnologia, în procesele de operare cu „translația lumii într-o problemă de codare”. Aceste procese sunt învinuite de „traducerea” universală a bitului într-un cod controlabil și instrumentalizabil, inclusiv la nivel genetic. Astfel că entitățile mediate cibernetic ridică problema încorporării mintal-fizice într-un sistem social și politic individual sau colectiv controversabil. În momentul în care discursul teoreticienei se ideologizează, nelimitându-se doar
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu pas utilizată pentru cifrarea unui text clar și descifrarea textelor cifrate. Cheia sau variabila de criptare este o informație sau o secvență prin care se controlează cifrarea și descifrarea mesajului. Cifrarea este o transformare criptografică a unor caractere sau biți. Criptograma sau textul cifrat reprezintă un mesaj neinteligibil. Cifrul bloc se obține prin separarea textului inițial în blocuri de câte n caractere sau biți și aplicarea unui algoritm și a unei chei identice, k, pentru fiecare bloc. De exemplu, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care se controlează cifrarea și descifrarea mesajului. Cifrarea este o transformare criptografică a unor caractere sau biți. Criptograma sau textul cifrat reprezintă un mesaj neinteligibil. Cifrul bloc se obține prin separarea textului inițial în blocuri de câte n caractere sau biți și aplicarea unui algoritm și a unei chei identice, k, pentru fiecare bloc. De exemplu, dacă textul unui mesaj inițial, M, este împărțit în blocurile M1, M2, ... Mp, atunci: C(M, k) = C(M1, k) C(M2, k) ... C(Mp
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de criptare este un set de transformări din spațiul mesajului clar la cel al textului cifrat. Steganografia este o formă de comunicare secretă prin care se încearcă ascunderea mesajului secret. Prin ea, într-o imagine digitală, cel mai puțin semnificativ bit al fiecărui pixel poate fi folosit pentru a forma un mesaj fără să provoace o schimbare evidentă a imaginii. În general, ascunderea mesajului într-un anumit mediu, cum ar fi un document, o imagine, o înregistrare sonoră sau video se
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de micropuncte pe scrisori de dragoste, către ai casei, în comunicările de afaceri ș.a. Directorul FBI, J. Edgar Hoover le-a numit „capodopere ale spionajului”. În steganografia actuală există o mare varietate de tehnici. Una din ele ascunde mesajele printre biții imaginilor digitale. Imaginile sunt reprezentate printr-o formă matriceală de pixels (picture x elements), însemnând puncte din care se realizează imaginea. O imagine foto-CD Kodak are 3.072 × 2.048 pixeli, dar o imagine mai puțin clară poate să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
picture x elements), însemnând puncte din care se realizează imaginea. O imagine foto-CD Kodak are 3.072 × 2.048 pixeli, dar o imagine mai puțin clară poate să aibă 400 × 300 pixeli. Fiecare pixel este codificat printr-o secvență de biți care fixează culoarea. În cea mai simplă formă, codificarea se realizează prin 24 de biți, care, conform sistemului RGB - Red (roșu), Green (verde), Blue (albastru) -, înseamnă atribuirea a câte opt biți pentru fiecare culoare. Cei opt biți, care formează un
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
3.072 × 2.048 pixeli, dar o imagine mai puțin clară poate să aibă 400 × 300 pixeli. Fiecare pixel este codificat printr-o secvență de biți care fixează culoarea. În cea mai simplă formă, codificarea se realizează prin 24 de biți, care, conform sistemului RGB - Red (roșu), Green (verde), Blue (albastru) -, înseamnă atribuirea a câte opt biți pentru fiecare culoare. Cei opt biți, care formează un octet, determină realizarea a 256 de posibilități; prin combinarea lor rezultă aproximativ 17 milioane de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pixeli. Fiecare pixel este codificat printr-o secvență de biți care fixează culoarea. În cea mai simplă formă, codificarea se realizează prin 24 de biți, care, conform sistemului RGB - Red (roșu), Green (verde), Blue (albastru) -, înseamnă atribuirea a câte opt biți pentru fiecare culoare. Cei opt biți, care formează un octet, determină realizarea a 256 de posibilități; prin combinarea lor rezultă aproximativ 17 milioane de nuanțe de culori. Printr-o astfel de variantă se pot obține performanțe foarte mari, dar, unor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
o secvență de biți care fixează culoarea. În cea mai simplă formă, codificarea se realizează prin 24 de biți, care, conform sistemului RGB - Red (roșu), Green (verde), Blue (albastru) -, înseamnă atribuirea a câte opt biți pentru fiecare culoare. Cei opt biți, care formează un octet, determină realizarea a 256 de posibilități; prin combinarea lor rezultă aproximativ 17 milioane de nuanțe de culori. Printr-o astfel de variantă se pot obține performanțe foarte mari, dar, unor biți li se poate da o
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pentru fiecare culoare. Cei opt biți, care formează un octet, determină realizarea a 256 de posibilități; prin combinarea lor rezultă aproximativ 17 milioane de nuanțe de culori. Printr-o astfel de variantă se pot obține performanțe foarte mari, dar, unor biți li se poate da o altă destinație, pentru a se codifica mesaje scurte, fără să afecteze semnificativ imaginea. În structura octeților, valoarea biților este diferită în alcătuirea imaginii finale. De regulă, ultimul bit, cel mai din dreapta, nu are efect semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de nuanțe de culori. Printr-o astfel de variantă se pot obține performanțe foarte mari, dar, unor biți li se poate da o altă destinație, pentru a se codifica mesaje scurte, fără să afecteze semnificativ imaginea. În structura octeților, valoarea biților este diferită în alcătuirea imaginii finale. De regulă, ultimul bit, cel mai din dreapta, nu are efect semnificativ, întrucât, în cel mai rău caz schimbă culoarea cu unu în spectrul general al culorii, pe când cel din stânga are influență mult mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pot obține performanțe foarte mari, dar, unor biți li se poate da o altă destinație, pentru a se codifica mesaje scurte, fără să afecteze semnificativ imaginea. În structura octeților, valoarea biților este diferită în alcătuirea imaginii finale. De regulă, ultimul bit, cel mai din dreapta, nu are efect semnificativ, întrucât, în cel mai rău caz schimbă culoarea cu unu în spectrul general al culorii, pe când cel din stânga are influență mult mai mare în schimbarea culorii. Se spune că schimbarea bitului cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
regulă, ultimul bit, cel mai din dreapta, nu are efect semnificativ, întrucât, în cel mai rău caz schimbă culoarea cu unu în spectrul general al culorii, pe când cel din stânga are influență mult mai mare în schimbarea culorii. Se spune că schimbarea bitului cel mai nesemnificativ al unei culori ar fi echivalent cu schimbarea secundarului unui ceas cu o secundă. Ce înseamnă o oră cu o secundă în plus sau în minus!? Biții succesivi ai mesajului secret pot fi plasați pe poziția biților
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mult mai mare în schimbarea culorii. Se spune că schimbarea bitului cel mai nesemnificativ al unei culori ar fi echivalent cu schimbarea secundarului unui ceas cu o secundă. Ce înseamnă o oră cu o secundă în plus sau în minus!? Biții succesivi ai mesajului secret pot fi plasați pe poziția biților cel mai puțin semnificativi ai octeților următori, fără să altereze semnificativ imaginea. Putem face un calcul simplu al potențialilor biți utilizabili pentru ascunderea mesajului, știut fiind faptul că sunt 400
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
bitului cel mai nesemnificativ al unei culori ar fi echivalent cu schimbarea secundarului unui ceas cu o secundă. Ce înseamnă o oră cu o secundă în plus sau în minus!? Biții succesivi ai mesajului secret pot fi plasați pe poziția biților cel mai puțin semnificativi ai octeților următori, fără să altereze semnificativ imaginea. Putem face un calcul simplu al potențialilor biți utilizabili pentru ascunderea mesajului, știut fiind faptul că sunt 400 × 300 pixeli, fiecare cu câte trei octeți (de la care se
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
o oră cu o secundă în plus sau în minus!? Biții succesivi ai mesajului secret pot fi plasați pe poziția biților cel mai puțin semnificativi ai octeților următori, fără să altereze semnificativ imaginea. Putem face un calcul simplu al potențialilor biți utilizabili pentru ascunderea mesajului, știut fiind faptul că sunt 400 × 300 pixeli, fiecare cu câte trei octeți (de la care se pot valorifica trei biți, câte unul de la fiecare octet), rezultând 400 × 300 × 3 = 360.000 biți. Alocând câte opt biți
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
semnificativi ai octeților următori, fără să altereze semnificativ imaginea. Putem face un calcul simplu al potențialilor biți utilizabili pentru ascunderea mesajului, știut fiind faptul că sunt 400 × 300 pixeli, fiecare cu câte trei octeți (de la care se pot valorifica trei biți, câte unul de la fiecare octet), rezultând 400 × 300 × 3 = 360.000 biți. Alocând câte opt biți pentru un caracter al textului, rezultă că se poate realiza un mesaj lung de 360.000: 8, adică 45.000 de caractere. Pentru exemplificare
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]