2,657 matches
-
făcea M. Kogălniceanu, care a dat fiecărei familii de lucrători de la fabrica sa de postav „o bucată de loc, fără plată, pentru grâne și legume”. Într-o situație oarecum deosebită se aflau lucrătorii de la velnițele și morile situate pe moșiile boierești, întreprinderi mecanice care nu funcționau permanent și unde erau angajați, ca argați, țărani de pe moșii. O mare parte a acestei categorii de lucrători alcătuia pătura de proletari agricoli în formare. Spunem o mare parte și nu toți, deoarece unii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în mare parte cea economică se aflau în mâna marilor proprietari funciari, suzeranitatea turcească nu fusese înlăturată. Marea majoritate a târgușoarelor și multe din capitalele de ținut (Dorohoi, Vaslui, Fălciu, Romanul până la mijlocul secolului al XIX-lea) erau proprietăți particulare, boierești și mănăstirești. Locuitorii lor aveau obligații feudale. Dreptul de a vinde bunurile de primă necesitate era monopol al proprietarilor. Chiar în orașele zise libere, libera concurență era îngrădită; asupra desfacerii bunurilor de primă necesitate (pâine, carne, băuturi, iluminare) era instituit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
catagrafii este cea a stărilor nesupuse dărilor. Membrii lor alcătuiau la 1845, în cinci din cele mai importante orașe ale Moldovei, peste 0,90% din totalul familiilor. Cei mai numeroși erau bătrânii și nevolnicii, apoi văduvele și orfanii, eclesiasticii, slugile boierești și privilegiații (căpitani, polcovnicei, în general ranguri mărunte, scutiți de obligații fiscale pentru serviciile aduse statului). Numărul lor real era cu siguranță mai mare, dat fiind că, de pildă, slugile boierești erau mai numeroase decât ne lasă să înțelegem catagrafiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bătrânii și nevolnicii, apoi văduvele și orfanii, eclesiasticii, slugile boierești și privilegiații (căpitani, polcovnicei, în general ranguri mărunte, scutiți de obligații fiscale pentru serviciile aduse statului). Numărul lor real era cu siguranță mai mare, dat fiind că, de pildă, slugile boierești erau mai numeroase decât ne lasă să înțelegem catagrafiile. În curțile boierești de la orașe se pătrundea foarte greu și era și mai greu să se obțină îngăduința de a le catagrafia „fără scăpări din videre”. La cele de mai sus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căpitani, polcovnicei, în general ranguri mărunte, scutiți de obligații fiscale pentru serviciile aduse statului). Numărul lor real era cu siguranță mai mare, dat fiind că, de pildă, slugile boierești erau mai numeroase decât ne lasă să înțelegem catagrafiile. În curțile boierești de la orașe se pătrundea foarte greu și era și mai greu să se obțină îngăduința de a le catagrafia „fără scăpări din videre”. La cele de mai sus se cuvine să adăugam faptul că între stările nesupuse dărilor n-au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numiri de boieri... nu se leapădă de cea întâi a lor ființă”. Casierul din 1855 al Cămării ocnelor fusese funcționar al isprăvniciei, făcuse avere, „de dânsul câștigată, în moșii și binale”, iar pentru slujbele aduse statului i se conferise rangul boieresc de sulger, rang pe care-1 arbora demonstrativ și de pe urma căruia trăgea foloase; în cele din urmă, el a ajuns însă, ca reprezentant al târgoveților, membru și președinte al eforiei Tg. Ocna. D. Căliman, deși avea în 1846 rang de boier
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de teama unor grave tulburări ale supușilor, de natură să lezeze interesele suzeranului cu reacții imprevizibile. Oameni ai secolului, cei mai mulți dintre domnitori pretindeau să întruchipeze ideea absolutismului luminat și, în orice caz, pe cea a victoriei puterii centrale asupra oligarhiei boierești turbulente, și dăunătoare „înaltului devlet”. În instrucțiunile lui Nicolae Mavrocordat către fiul său Constantin (anul 1727) stă scris: „guvernarea mai multor nu este un lucru bun, nu trebuie decât un singur suveran”. Instituțiile sunt și ele în decădere. Armata a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
definește un cadru și exercițiu juridico-politic. Practica are antecedente anului 1711, dar devine sistem după acel an. Ce-i drept, probe contrare încheierii noastre stau la îndemâna cercetătorului, dar ele pot doar să adauge un spor speculației subsidiare. Lupta între oligarhia boierească și domnitor este veche, cumpăna se apleacă între alternative. Dimitrie Cantemir o soluționează printr-un act („tratatul” de la Luțk), pe care nu are curajul să-l dezvăluie boierilor în toată amplitudinea sa. Constantin Brâncoveanu este domnitorul care se apropie în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Luțk), pe care nu are curajul să-l dezvăluie boierilor în toată amplitudinea sa. Constantin Brâncoveanu este domnitorul care se apropie în cea mai mare măsură de „prințul luminat” și absolut al secolului al XVIII-lea. Dar are o partidă boierească (în speță, Cantacuzinii) cu care colaborează și în decizii. Ruptura cu ea se produce. După Cantemir și Brâncoveanu, marii boieri vor „cârti”, autohtonii se vor ciocni cu „năpasta” fanariotă, vor face arzuri către Poartă, dar domnia nu mai depindea decât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toți locuitorii de la șapte ani în sus urmând să fie masacrați sau vânduți ca sclavi. Atitudinea și reacția românilor sunt lesne de înțeles. Ei au fost pur și simplu aruncați în brațele rușilor. Și, totuși, n-a lipsit o partidă boierească filoturcă, națională cum a numit-o Pompiliu Eliade, din motive care vor rezulta din examinarea obiectivelor politice țariste și a relațiilor româno-ruso-turce. Speranța românilor în abolirea dominației otomane, ca urmare a unui război fericit al Rusiei, nu se stinsese după
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vorbea despre protecție și omagiu, iar E. I. Drujinina de adăugirea (prisovokuplenie) teritoriului Principatelor la acel al Rusiei. Și probele inadvertențelor istoriografice ar putea continua până la zi. Înainte de a intra în miezul chestiunii, câteva precizări preliminare. Se cunoaște că grupările boierești antiotomane se adresau nu numai Rusiei, ci și Austriei și că, am adăuga noi, în acei ani, când Rusia era unica putere creștină beligerantă, iar trupele sale se aflau în Principate având și conducerea administrației, era firesc ca revendicările românilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din cauza reacției țariste. Reacția comandantului armatei țariste de ocupație, ajutat de autoritățile locale, s-a produs fără întârzieri și în mod hotărât. Țăranii moldoveni, comunica Korsak într-un raport din 11 septembrie 1848, începeau să dea foc la unele proprietăți boierești, mulți dintre ei trecând în Muntenia, în vreme ce tabăra poloneză provoca o mare îngrijorare. În rapoartele sale din septembrie, Tretter vorbea de 400 de oameni înarmați în munții Moldovei, apoi de 4.000 de polonezi înarmați, de 3.000 de moldoveni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
N. Bălcescu a spiritului și rațiunii universale ne duce cu gândul și la Hegel, pentru care Napoleon I nu era decât o întruchipare a spiritului universal, călare pe cal, iar modul cum este înfățișată perioada de descompunere a feudalismului: feudalitatea boierească - regimul fanariot - domnia poporului ne aduce în memorie teza, antiteza, sinteza. Firește că, în lipsa unor argumente pozitive, concludente, de netăgăduit suntem încă nevoiți să ne menținem în domeniul ipotezelor, riscând apropieri adeseori formale. De altfel, viața și opera lui N.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
economică. „Deosebirea ce se vede - spune el - în starea muncitorilor plugari între mai multe popoare își are pricina în instituțiile ce cârmuiesc proprietatea”. Fără proprietate - sublinia el - „libertatea și egalitatea e minciună”. N. Bălcescu a înțeles că la baza regimului boieresc, feudal, stătea proprietatea, care a tras după sine și „confiscarea” drepturilor poporului în beneficiul unei aristocrații, nu de sânge, ci „ de bani sau de stare, singurul fel de aristocrație ce a fost totdeauna în țeara noastră”. În felul acesta, s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Constantin Mavrocordat (1746, în Țara Românească și 1749, în Moldova), a scos în evidență caracterul formal al pretinsei emancipări a vecinilor, a explicat veridic alcătuirea scutelnicilor și poslușnicilor, a dezvăluit esența Regulamentelor Organice sub raport economico-social și mecanismul exploatării boierești, tendința marilor proprietari de a deposeda total pe țărani și a-și constitui o proprietate necondiționată. În sfîrșit, N. Bălcescu a definit caracterul răscoalei condusă de Tudor Vladimirescu, trasând programul luptei revoluționare pentru abolirea feudalității, pentru Unire și independență. Modul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mult pe străin la Iași și la București este amestecul și diversitatea costumelor. Printre bărbați, majoritatea a păstrat costumul oriental, alții au costum european, iar aceste două feluri de haine se întîlnesc în aceeași familie: tatăl este îmbrăcat în haine boierești, fiul este îmbrăcat franțuzește, fiindcă cel mai adesea doar tinerii îmbracă haine europene. Aceasta arată în ce spirit evoluează societatea. N-am văzut niciodată pe nimeni sub patruzeci de ani să poarte costum oriental. Cît privește femeile, de multă vreme
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
general al Bucureștilor este singular. Acest oraș, care nu este foarte vechi, a fost construit fără ordine și nimic n-ar fi mai greu decît să-i trasezi cu exactitate, planul. Bucureștii reprezintă o confuzie stranie de căsuțe, dughene, case boierești care n-ar urîți deloc frumoasele cartiere ale Parisului. [...] În București nu sînt monumente. Este imposibil să numești astfel numeroasele biserici, pe care superstiția și remușcările, mai mult decît mila, le-au întemeiat în secolul trecut. Statui informe, fresce, picturi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
își pasc caii în apropierea satelor. Sclavii particulari aparțin mănăstirilor și boierilor. Ei se împart în două grupe: lăieșii, care au aceeași destinație ca cei ai coroanei, și vătrașii, care locuiesc în majoritate în orașe unde sînt folosiți în casele boierești. Soarta acestora este vrednică de milă. Cînd un țigan fuge și este apoi prins, i se pune în jurul gîtului un colier bătut cu ținte de fier. Poziția lui Kogălniceanu față de țigani este ambivalență: el deplînge nestatornicia lor ca hoți și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
printr-o importantă infuzie greacă în epoca fanariotă și structurată pe o dublă tradiție, bizantină și rusă, deține puterea politică și beneficiază de privilegiul de a fi scutită de birurile care apasă asupra țărănimii. După Ubicini, există 3200 de familii boierești în Țara Românească și 2800 în Moldova, ceea ce reprezintă un total de 30.000 de indivizi. O oligarhie, formată din 70 boieri în Țara Românească și 300 în Moldova, concentrează în mîinile sale întreaga putere de stat. Aceasta joacă un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai 1906. În jurul publicației gravitează tineri militanți ca loan Pelivan, Pantelimon Halippa, Teodor Inculeț, Ion Inculeț, Mateevici, care întrețin legături cu românii din Vechiul Regat. Grupul are un program: autonomia Basarabiei, întrebuințarea limbii române în școli și administrație, răscumpărarea proprietăților boierești cu ajutorul Băncii Rurale. Acest grup se opune unei aripi conservatoare puternice care înțelege să negocieze cu rușii reacționari, reclamînd totuși o apărare a limbii române, limbă strămoșească. Conservatorii ruși îi primesc favorabil pe conservatorii români și ziarul acestora, Moldovanul. Forța
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
puterea după căderea lui Ceaușescu sînt moștenitoarele privilegiate ale acestor ani. Acestea locuiesc în București, în vilele din cartierul Primăverii; primăvara și toamna sînt frumoase pe aceste alei mărginite de grădini; reprezentanții lor lucrează în institute instalate în vechi case boierești construite la sfîrșitul secolului al XIX-lea în stil neoclasic, cu colonade stucate și plafoane înalte. Culoarele drepte ale noilor ministere sau ale sediului Guvernului sînt măsurate cu pași mari, în lung și în lat. Institutele se aliniază, separate de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul ales pe viață, prin vot cenzitar, numea miniștrii, sancționa legile, dizolva Adunarea, drepturi și libertăți: egalitatea tuturor în fața legilor, impozitelor și a promovări în funcții publice, desființarea privilegiilor și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu împiedica realizarea acesteia de către poporul nostru, prin propriile sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
teatrului, regizor și ministru al culturii. În paranteză fie spus, atunci domnul Ungureanu mi-a mărturisit că i-a plăcut montarea mea nu numai fiindcă era jucată în foaier, un foaier special, cu uși mari, albe, și multe oglinzi mari, boierești, pretabile la... trîntit, ci și fiindcă replicile pe care le tăiasem (cam 33% din piesă) se... auzeau! Frumoasă, măgulitoare idee! La Chișinău mai aveam cîțiva prieteni buni, făcuți după primul meu spectacol de-acolo: Gicu Pîrlea (actor excelent, directorul instituției
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
rus. În schimb, o parte a clasei bogate a fost sedusă de administrația rusă, s-a raliat politicii statului. Obținând titluri de noblețe, proprietăți și posturi în administrație, urmașii vechilor boieri moldoveni au devenit câte un pic ruși. Unele familii boierești au continuată însă să păstreze vechile tradiții. Foarte subțirea pătură mijlocie românească din Moldova tindea să considere limba rusă ca limbă de cultură, iar limba română ca pe una a sărăcimii. Astfel că recensământul rusesc din 1897, care dădea pentru
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
au rostogolit până la negarea completă a sinestatorniciei limbii moldovenești, afirmând că nu-i nici o deosebire între limba moldovenească și cea română”. După părerea sa, cauzele acestor tendințe trebuiau căutate în „nerecunoașterea sinestatorniciei limbii moldovenești” de către „cercurile imperialiste din fosta României boierească, care au gospodărit până nu demult în Basarabia”, cât și a „elementelor burghezo-naționaliste moldovenești”, cărora „le trebuie teoria asta pentru a întări legal cotropirea Moldovei și a lichida sinestătornicia statului moldovenesc”. Conferința din 1951 a însemnat debutul unei faze liberale
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]