2,397 matches
-
căii de rulare și a stațiilor a fost realizată între 2004 și 2008, cu noi trenuri sosite în 2010. Rulează într-o direcție est-vest, și totuși este, de asemenea, singura linie în funcțiune care trece fluviul Dunărea și ajunge la Buda (partea de vest a Budapestei). Ea are o stație de intersecție cu liniile de metrou 1 și 3 la Piața Deák Ferenc și punctul de transfer viitor pentru linia a patra se află în construcție la Gara Keleti.
Linia de metrou M2 (Budapesta) () [Corola-website/Science/322545_a_323874]
-
(n. 29 octombrie 1863, Buda - d. 16 iunie 1920, Budapesta) a fost un pictor maghiar, elev al lui Bertalan Székely. a fondat școala de pictură de la Gödöllő. În anul 1898 a pictat marele și renumitul tablou (3x4 m) cu Francisc David, expus inițial în holul
Aladár Körösfői-Kriesch () [Corola-website/Science/322596_a_323925]
-
au alăturat armatei lui Gheorghe Doja. Nobili au înăbușit răscoala și s-au răzbunat cu cruzime. După dezastrul de la Mohacs (1526), Ioan Zapolya, regele ales al Ungariei, și-a stabilit stăpânirea și peste Arad. Când turcii au creat pașalâcul de la Buda, Transilvania a devenit un principat autonom, care includea și regiunea Aradului. După distrugerea de către turci, în anul 1551, a vechii cetăți și cucerirea orașului în 1552 între 1553 și 1555, turcii au construit un fort pătrat, pe malul drept al
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
întreagă, este venerată de popor. De-a lungul timpului, soarta relicvei a fost agitată: inițial, a fost păstrată la Biharia, în Transilvania, apoi la Ragusa (azi Dubrovnik), în Croația, apoi a fost transportată la Viena și a fost adusă la Buda, în 1771. În 1944, a fost transportată în Occident, iar la 19 august 1945 a fost predată Ungariei. Există chiar o sărbătoare specială dedicată Mâinii Sfinte a regelui Ștefan pe data de 30 mai.
Bazilica Sfântul Ștefan din Budapesta () [Corola-website/Science/329658_a_330987]
-
sprijinul sultanului Suleiman Magnificul. Începând cu anul 1541, Ungaria a fost împărțită în trei regiuni: Ungaria Regală, ai cărei nobili îl aleseseră rege pe împăratul Ferdinand, Regatul Ungariei Răsăritene, cel care avea să se transforme în Principatul Transilvaniei, și Pașalâcul Buda (Eyaletul Budin), regiunea controlată de Imperiul Otoman. La jumătatea secoluli al XVI-lea, Regatul Ungariei Răsăritene era format din comitatele Máramaros, Szabolcs, Szatmár, Közép-Szolnok, Bihar, Külső-Szolnok, Békés, Csongrád, Arad, Csanád și Temesköz. Orașele mari precum Várad ori Lippa erau și
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
Regatului Ungariei medieval, precum cei comitatelor de-a lungul râului Tisa, au participat cu drepturi egale la lucrările Dietei Transilvaniei de la Torda. Dieta Transilvaniei a devenit din acest moment succesorul Dietei Ungariei, datorită acestei practici. Cancelaria și Înalta curte de la Buda au dispărut în timpul tulburărilor anilor 1540-1541, iar Transilvania nu a putut fi administrată în continuare de organele centrale ale puterii din Regatul Ungariei. Structurile administrative ale voievodului Transilvaniei s-au dovedit improprii administrării statului, iar Gheorghe Martinuzzi a stabilit o
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
Barbu Ștefănescu Delavrancea, Anton Pann, Bogdan Petriceicu-Hasdeu sau, în fine, îndrumători precum Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu sau Titu Maiorescu. Începutul secolului a fost marcat de activitatea Școlii Ardelene. Ideile iluministe au găsit rezonanță mai ales în opera lui Ion Budai Deleanu, care între anii 1800-1812 a definitivat textul "Țiganiadei", prima epopee în limba română. Alți scriitori, precum Vasile Aaron, Ion Barac, Dinicu Golescu, Gheorghe Asachi, Nicolae și Iancu Văcărescu, au căutat de asemenea să popularizeze ideile iluministe și au excelat
Literatura română a secolului al XIX-lea () [Corola-website/Science/328073_a_329402]
-
acel moment nu avea urmași. Înțelegerea a fost denunțată de Zápolya atunci când s-a căsătorit și a avut un copil. În condițiile rivalității dintre cei doi regi maghiari, turcii s-au implicat în lupta pentru controlul regatului și au ocupat Buda și regiunea înconjurătoare, creând Eyaletul Budin în 1541. Regatul Ungariei a dispărut de pe harta politică a Europei, pe ruinele sale apărând Ungaria Regală, Regatul Ungariei Răsăritene (predecesorul Principatul Transilvaniei), restul teritoriilor intrând pentru o lungă perioadă de timp sub controlul
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
tuturor școlilor confesionale ortodoxe și l-a îndrumat să analizeze situația existentă. Acesta, în urma vizitelor sale în teritoriu efectuate în 1810 - 1811, a propus înființarea a trei școli normale (preparandii) pentru formarea viitorilor învățători: la Sân Andrei pentru sârbi, la Buda pentru greci și la Arad pentru români. Împăratul a fost convins de nevoia înființării lor după exemplul francezilor, iar la 17 septembrie 1812 a aprobat proiectele elaborate de Nestorovici. Deschiderea cursurilor preparandiale a fost stabilită prin ordin la 20 octombrie
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
pentru români. Împăratul a fost convins de nevoia înființării lor după exemplul francezilor, iar la 17 septembrie 1812 a aprobat proiectele elaborate de Nestorovici. Deschiderea cursurilor preparandiale a fost stabilită prin ordin la 20 octombrie 1812 de către Consiliul locotenențial de la Buda: "neamurile cari se țin de ritul gr. neunit, să fie spriginite prin îndurarea părintească a împăratului și că toate institutele de cultură și de educație publică să se înmulțească" și s-a stabilit data de începere a cursurilor la 3
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
15 noiembrie 1812. Episcopul Aradului, Pavel Avacumovici, a anunțat deschiderea cursurilor printr-o circulară consistorială. Inaugurarea școlii este consemnată de Dimitrie Țichindeal în broșura "Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești", publicată la Buda în 1813: La "3 noiembrie 1812 cu mare solemnitate înaintea multor feațe Noble și cinstite", Țichindeal relevă "starea vrednică de jale a creșterei pruncilor din lipsa învățătorilor nespornici" și "... cea mai mare parte a norodului acestuia, în necinste, în întuneric
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
I. Suleiman a încercat să-și zdrobească adversarii, dar el nu a reușit să cucerească Viena datorită condițiilor grele din iarna anului 1529. Titulul de rege al Ungarie a fost disputat de Zápolya și Ferdinand până în 1540. După cucerirea orașului Buda de către otomani în 1541, teritoriile Ungaria de nord și de vest l-a recuoscut pe împăratul habsburgic drept împărat, formându-se ceea ce avea să fie numită Ungaria Regală, în vreme ce părțile centrale și de sud au fost anexate de otomani, iar
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
membrii dinastiei Habsburg au administrat un teritoriu mult mai mare decât Ungaria Regală, aproape egal cu cel al Regatului medieval al Ungariei. La mijlocul secolui al XVI-lea, forțele otomane din principalele fortificații din Ungaria numărau 2.956 de soldați la Buda, 1.481 la Pest, 2.978 la Székesfhérvár și 2.775 la Esztergom, în total 10.200 de militari . Numărul soldaților otomani staționați în Ungaria a variat de-a lungul timpului, cele mai numeroase efective fiind la mijlocul secolului al XVI
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
de ocupație otomane erau distribuite inegal în Ungaria, cea mai mare concentrare de trupe fiind întâlnită în zonele fortificate și mai puțin în regiunile rurale. La mijlocul secolului al XVII-lea, într-o perioadă de acalmie, efectivele otomane din Pașalâcul de la Buda (Eyaletul Budin) se ridicau la aproximativ 8.000 de ieniceri, sprijiniți de un număr necunoscut de recruți locali. Teritoriul cucerit a fost împărție în eyaleturi (provincii), care aveau ca subdiviziuni administrative sangeacurile. Funcționarul cu cel mai înalt grad din era
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
se ridicau la aproximativ 8.000 de ieniceri, sprijiniți de un număr necunoscut de recruți locali. Teritoriul cucerit a fost împărție în eyaleturi (provincii), care aveau ca subdiviziuni administrative sangeacurile. Funcționarul cu cel mai înalt grad din era pașa de Buda (Budin). La început, întreg teritoriul controlat de otomani în Ungaria făcea parte din Pașalâcul Buda (Eyaletul Budin). Mai târziu au fost formate o serie de noi diviziuni administrative: Eyaletul Temeșvar (Pașalâcul Timișoara), Eyaletul Zigetvar, Eyaletul Kanije, Eyaletul Egir și Eyaletul
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
locali. Teritoriul cucerit a fost împărție în eyaleturi (provincii), care aveau ca subdiviziuni administrative sangeacurile. Funcționarul cu cel mai înalt grad din era pașa de Buda (Budin). La început, întreg teritoriul controlat de otomani în Ungaria făcea parte din Pașalâcul Buda (Eyaletul Budin). Mai târziu au fost formate o serie de noi diviziuni administrative: Eyaletul Temeșvar (Pașalâcul Timișoara), Eyaletul Zigetvar, Eyaletul Kanije, Eyaletul Egir și Eyaletul Varat (Pașalâcul Oradea). Capitalele acestor diviziuni administrative se aflau pe teritoriul Ungariei din zilele noastre
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
teologice secundare și superioare ("medrese". Elevilor școlilor elementare le erau predate scrierea, noțiunile de bază ale aritmeticii și Coranul. "Medresele" asigurau pregătirea medie și superioară în domeniul științelor musulmane, legilor canonice și științelor naturii. Cele mai multe "medrese", 12, funcționau în Budin (Buda). În Peçuy (Pécs) au funcționat 5 medrese, iar în Eğri, patru. Cea mai faimoasă "medrese" din Ungaria a fost cea construită în Budin de bosniacul Sokollu Mehmed Pașa (născut Bajica Nenadić) care a guvernat orașul în perioada 1566-1578. Moscheile nu
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
politică. Pe lângă moschei au funcționat numeroase școli elementare, iar mănăstirile dervișilor au funcționat de asemenea ca centre de cultură și educație. Educația de masă era sprijinită de o rețea de biblioteci publice. Biblioteca școlii fondate de Mehmed-pașa Sokolović în Budin (Buda) conținea în afară de cărți religioase musulmane și lucrări de oratorie, poezie, astronomie, muzică, arhitectură sau medicină. Societatea otomană era caracterizată printr-o relativă toleranță religioasă. Creștinismul nu era interzis, dar creștinii erau tratați ca niște cetățeni de rang inferior. Orientalistul britanic
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
creștine. Banii necesari întreținerii personalului moscheilor, a moscheilor, dar și a bisericilor erau primiți direct de la statul otoman sau prin donații ale credincioșilor. În afară de Islamul Sunnit, în Ungaria au apărut comunitățile dervișilor, aleviților mevlevilor. Faimoasa mănăstire Gül Baba din Budin (Buda), în care viețuiau în jur de 60 de derviși, aparținea ordinului "bektasi". Mănăstirea era amplasată în apropierea cazărmii ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator) al Budinului (Buda). Mausoleul lui Gül Baba din Budapesta
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
Faimoasa mănăstire Gül Baba din Budin (Buda), în care viețuiau în jur de 60 de derviși, aparținea ordinului "bektasi". Mănăstirea era amplasată în apropierea cazărmii ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator) al Budinului (Buda). Mausoleul lui Gül Baba din Budapesta este un loc de pelerinaj pentru musulmani până în zilele noastre. O altă mănăstirea faimoasă a fost aceea a dervișilor "halveti". Construită la 1576 în apropierea mausoleului lui Süleyman I Magnificul (1520-1566) în Sigetvar (Szigetvár
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
încercarea habsburgilor de ocupare a Budei, care a provocat contraatacul otomanilor și care a dus în cele din urmă la anexarea Ungariei centrale de către Imperiul Otoman. Într-o primă fază, o armată habsburgică condusă de Wilhelm von Roggendorf a asediat Buda, în care se adăpostea succesorul lui Ioan I Zápolya, vasal al Imperiului Otoman. Regele maghiar murise în 1540, iar pe tronul său se urcase fiul său minor, Ioan al II-lea Zápolya, care domnea sub regența mamei sale, Isabella Jagiello
Asediul Budei (1541) () [Corola-website/Science/327955_a_329284]
-
000 de soldați comandată de von Roggendorf să îl detroneze pe noul rege. Asediul a început în vara anului 1541 dar, datorită proastei organizări și a unei apărări bine organizate, după mai multe atacuri cu mari pierderi de vieți omenești, Buda a rămas necucerită. Suleiman Magnificul a hotărât să atace armata habsburgică și a preluat personal conducerea trupelor care urmau să despresureze Buda. Pe 21 august, armata otomana a ajuns în fața porților Budei și a atacat forțele lui Roggendorf. Armata habsburgică
Asediul Budei (1541) () [Corola-website/Science/327955_a_329284]
-
proastei organizări și a unei apărări bine organizate, după mai multe atacuri cu mari pierderi de vieți omenești, Buda a rămas necucerită. Suleiman Magnificul a hotărât să atace armata habsburgică și a preluat personal conducerea trupelor care urmau să despresureze Buda. Pe 21 august, armata otomana a ajuns în fața porților Budei și a atacat forțele lui Roggendorf. Armata habsburgică a fost zdrobită. Aproximativ 7.000 soldați habsburgici au fost uciși în luptă sau s-au încecat în Dunăre. Von Roggendorf, grav
Asediul Budei (1541) () [Corola-website/Science/327955_a_329284]
-
Von Roggendorf, grav rănit în luptă, avea să moară 2 zile mai târziu. Otomanii au fost întâmpinați ca eliberatori, dar Suleiman a hotărât să ocupe orașul și l-a luat ostatic pe regele minor Ioan al II-lea. Bătălia de la Buda a fost una dintre marile victorii ale otomanilor împotriva Habsburgilor. Victoria de la Buda i-a permis lui Suleiman să transforme Ungaria centrală în pașalâc pentru următorii 150 de ani și de aceea este considerată cel puțin la fel de importantă precum victoria
Asediul Budei (1541) () [Corola-website/Science/327955_a_329284]
-
Otomanii au fost întâmpinați ca eliberatori, dar Suleiman a hotărât să ocupe orașul și l-a luat ostatic pe regele minor Ioan al II-lea. Bătălia de la Buda a fost una dintre marile victorii ale otomanilor împotriva Habsburgilor. Victoria de la Buda i-a permis lui Suleiman să transforme Ungaria centrală în pașalâc pentru următorii 150 de ani și de aceea este considerată cel puțin la fel de importantă precum victoria de la Mohács din 1526. Carol al V-lea a aflat despre înfrângerea fratelui
Asediul Budei (1541) () [Corola-website/Science/327955_a_329284]