6,806 matches
-
--de-o să-mi scape-- rostogolită pe povârnișul pietrei. Sau, las-o... întrupată deasupra florilor, în pic de rouă, sărutând pătimaș geana aplecată. Atunci, vei ști că te plâng în gândul meu, căci, mai vine --așa, uneori-- câte-o furtună, viscolind bunătatea! **** Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: ȘTERGE-MI LACRIMA / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1718, Anul V, 14 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ŞTERGE-MI LACRIMA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347172_a_348501]
-
te rușinezi de astă. Părinții te vor primi cu fata veselă și se vor bucura și se vor veseli de întoarcerea ta. Află și asta că Dumnezeu are să-ți facă un semn în trupul tău, ca să cunoști că marea Lui bunătate ți-a iertat acest păcat. Și într-adevăr, când a ajuns la Rait l-au primit părinții cu brațele deschise, ba l-au rânduit iarăși slujitorii sfințiți. Într-o duminică, pe când ținea în mâini Sfanțul și Făcătorul de viață Sânge
LIVADA DUHOVNICEASCA (38) de ION UNTARU în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347201_a_348530]
-
pe coapsele tale și... - Și?! vorbește mai încet că te aude lumea și mă faci de râs, bursucule! La burtica ta nu te uiți? - Eu, burtică! Ai avut tu grijă ca toată noaptea să nu mai am. Gata! Se răcesc bunătățile astea. Hai, începe tu, pofticioaso, că iei doar cât o păsărică. Mai târziu nu se știe dacă mai găsești. A luat doar un cartofior. S‑a uitat în jur și, observând că nu se uită nimeni la ei, l‑a
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
puțin timp și-a făcut apariția, gravă și sfătoasă, cum îi e felul. Mult mai târziu aveam să reconstitui evenimentul acelei zile, după cele povestite de minunata tușa Tinca, acea ființă care mi-a purtat de grijă cu priceperea și bunătatea ei native, duse până la sacrificiu. De altfel aceeași dragoste nedisimultă și deloc părtinitoare o purta și față de verișorii mei Cornelia și Gheorghiță Vlaicu, copiii sorei sale Vergina, și mai târziu și fratelui meu Viorel. Dar mai bine să-mi prezint
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
naștere ca fiind aleșii lui D-zeu ?. Cîți L-am descoperit pe parcursul vieții ? Cîți din nefericire nu i-am deschis ușa sufletului, orbiți de ignoranța și aroganță atunci cînd, El ne aștepta și ne mai așteaptă încă, cu calmul și bunătatea Să divină să-l primim ?. Șunt atît de multe intrebari la care din lipsă de timp, din prea multe griji sau prea multa bunăstare și mulțimea de distracții, nu reușim să ni le punem sau, pur și simplu le considerăm
INTRE CER SI PAMANT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357052_a_358381]
-
profundă uitându-mă la toți trei, la tinerețea lor. Nu știu de ce m-am gândit la tinerețea lor! Seara, pe la opt, m-am întors acasă, m-am dezbrăcat de hainele iernii și am intrat în bucătărie să ciupesc ceva din bunătățile Crăciunului, când am auzit telefonul zbârnâind ca niciodată. De la capătul firului am auzit: «Aici e Stanley de la Saint Jerome, Paul a avut un accident grav la Saint Sauver și acum este aici, în spital, inconștient!» Am fost... parcă electrocutat și
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
lucrări comandate sau care rezultă din orice întăriri pozitive. - Vezi, ai venit de-acasă! Dar l-ai uitat pe prietenul nostru comun, La Rocheucauld, care tot îți spunea și nu înțelegeai că ” Nici un om nu merită să fie prețuit pentru bunătate până când nu re tăria de caracter de a fi rău. Orice altă bunătate nu este decât indolenta sau neputința”. - Domnule Skinner, știu că dumneata a semnalat un paradox. „Deși aliate, literatura demnității contrazice pe aceea a libertății, în sensul că
UNDA VERDE A RADIOULUI DE-ACASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357107_a_358436]
-
acasă! Dar l-ai uitat pe prietenul nostru comun, La Rocheucauld, care tot îți spunea și nu înțelegeai că ” Nici un om nu merită să fie prețuit pentru bunătate până când nu re tăria de caracter de a fi rău. Orice altă bunătate nu este decât indolenta sau neputința”. - Domnule Skinner, știu că dumneata a semnalat un paradox. „Deși aliate, literatura demnității contrazice pe aceea a libertății, în sensul că răsplătește pe cei ce înfrâng condiții adverse.” - Hei! Unde ai dispărut?! Rămăsesem singur
UNDA VERDE A RADIOULUI DE-ACASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357107_a_358436]
-
toți erau africani. Îmi făcea mereu plăcere să m-a străduiesc să țin ritmul cu ei, m-a dureau mușchii dar asta îmi producea plăcere. Îi priveam și analizăm dincolo de aparente și am văzut în ochii și viața lor: noblețe, bunătate adevărată, naturală, căldura sufletească, un anumit grad de moralitate, totul în limitele cunoștinței lor despre bine și rău. Cei drept unii scoteau mai tare în evidență aceste calități, sau virtuți. În alții mai putin, iar în unii se vedea răutate
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
dupa apusul soarelui mâncau și beau. Puterea lor de a munci venea de la Dumnezeu, așa cum ei însăși spuneau. Acolo între ei muncind zi de zi cu ei, încercând cu unele eșecuri să-l las pe Dumnezeu să reflecte prin mine bunătatea să, în momentele când reușeam să m-a pun la dispoziția să. Simțeam o reală fericire, de fapt cred că al sluji pe Dumnezeu și pe oameni înseamnă a găsi adevărată fericire a vieții. Este o reală fericire să ai
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
somnului, l-am auzit cum vomită în baie...o dată...de două...de trei ori...Dimineața, încă o dată. Nu zice nimic despre asta. Îl aud cum se spală pe dinți. Nu băuse nimic. Nu bea niciodată. Mâncase tot ce mâncasem eu...bunătăți...eco. Îmi surâde și îmi aduce cafeaua preferată...în zori. Pe la 10,00 are prima conferință de presă. Prefer să rămân acasă...citesc un material pentru cursurile cu studenții tunisieni. Îmi trimite un mesaj...două. E fericit că am putut
ÎN MIEZUL ORELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357135_a_358464]
-
să nu te doară, eu vin de la înmormântarea mea! În urma tuturor, durut pe cale îi ascultam cu milă pe acei înveșmântați în propria lor jale cum se măreau fățarnici între ei ce bine mi-au făcut cât am fost viu, cu bunătatea cea nemăsurată și îmi venea de-acolo, din sicriu, să mă ridic pentru întâia dată și-n văzul celor fără de cuvânt să mulțumesc pe rând la fiecare pentru minunea întru care sunt răspunsul amânat din întrebare. De unde vin? Acum de
DE UNDE VIN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357158_a_358487]
-
câte ceva. Îi așează la masă. Îi spală, îi piaptănă, le umple sacoșile. Unei bătrâne i-a făcut loc stabil - pe viață - la Căminul de pe lângă Mănăstirea Bogdănești. Însă nu a uitat-o acolo. Merge periodic la ea, îi trimite medicamente, haine, bunătăți, vorbe bune. O vizitează. Bătrânica se simte fericită. Ocrotita la mănăstire, iubita de la depărtare de o ființă care nu a uitat-o. Adeseori, e de ajuns un gest, o privire, un mic semn că ești alături de cel în necaz și
MEDITATIE IN LUNEA SFANTA A PATIMILOR. PUTEREA EXEMPLULUI. VOICA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357148_a_358477]
-
spusese că o să treacă să o ia la restaurant. Peste vreo jumătate de oră, Ilinca aude ciocănituri în ușă. Când deschise ușa, se trezi în fața ușii cu o masă plină de câteva feluri de mâncare și fel de fel de bunătăți. - Domnule, cred ca este o greșeală, eu nu am comandat nimic! îi spuse celui care împingea masa înăuntru. - Nu este nicio greșeală se auzi vocea lui Ștefan care apăru cu un buchet mare de orhidee albe, de după ușă, îmbrăcat într-
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( II ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357143_a_358472]
-
brațele celuilalt, fără ca unul din ei să spună ceva, decât privindu-se cu iubire și satisfacție sufletească și sărutându-se, parcă nu se mai săturau unul de altul. Într-un târziu își aduseră aminte de masa care era încărcată cu bunătăți. Au făcut duș, s-au îmbrăcat și au luat loc la masă. În timpul când se hotărau ce să servească, sună telefonul lui Ștefan. Răspunse. - Alo! Poftim? Și dintr-o dată se schimbă la față. Nu putu decât sa-i spună Ilincăi
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( II ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357143_a_358472]
-
la toți” Dacă-și amintește nea Mitică astăzi de cineva cu admirație și recunoștință, acela este cu siguranța nea Niculiță, bunicul din partea tatălui. „Era un om deosebit bunicul Niculiță - reia nostalgic nea Mitică. Era cumpătat, calm, cu suflet plin de bunătate și mărinimie, evlavios, nu înjura nici măcar atunci când era cătrănit și apăsat de necazuri. Apreciat pentru hărnicia și omenia lui, nea Niculiță, foarte priceput la zidărie, era un renumit constructor de case; sașii din Tălmaciu (că la Sebeșul de Sus nu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
lui de la distanță că nu are cap. Noroc că nu a intrat cu totul. - Ți-a trebuit var. - Var, boierule. - Acum te-ai umplut de var. - Om m-am făcut, nu alta. Nu vezi ce e pe mine? Am stricat bunătate de costum. - Vino încoace. - Vin boierule, dar să nu chemi poliția că îmi rămân copilașii pe drumuri. Dacă intru iar la pârnaie, că de-abia am scăpat, mă lasă și nevasta. - Descalță-te. - Aoleu, da ce să faci matale, bre
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
sunt dominate de o artă, de la capăt la capăt, și de o frumusețe fără capete, ca farmecul visului în care se absorb trăirile adânci sufletești! Și ea e un om frumos, nicio clipă dispensată de o atitudine aleasă, cu largă bunătate și predispoziție de a vorbi și răspunde cu eleganță și amabilitate fiecăruia pe care îl întâlnește și care i se adresează. După ce o întâlnisem și eu, la Academia Națională de Muzică din București, în primăvara anului acestuia (2013), când s-
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
noastre sunt decorațiunile dinlăuntru sanctuarului în care locuim. Gândurile tale decid în mare măsură dispoziția, vremea, climatul dinlăuntrul inimii tale, iar Dumnezeu consideră gândurile tale făcând parte din tine. Gândurile de pace, gâdurile de compasiune, gândurile de milă, gândurile de bunătate, gândurile de dragoste, gândurile lui Dumnezeu, gândurile Fiului lui Dumnezeu, acestea sunt lucruri bune și lucruri înalte. Prin urmare, dacă vrei să cultivi cunoașterea Duhului Sfânt trebuie să nu permiți minții tale să fie o pustie care să colinde orice
SUFLET, GÂNDURI, NAŞTERE DIN NOU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357220_a_358549]
-
Un userist, egal valoare. Doi useriști, valoare la pătrat. Trei useriști, valoare la cub. Mai mulți useriști, mai multă valoare. Nema useriști, nema valoare! Culmea este că și noi, în prostia noastră, avem aceeași părere. Cu cât pui mai multe „bunătăți”, cu atât mai bună este prăjitura. Numai că, Ifi-Geniu al nostru își mușcă propria logică. Să ne facem înțeleși. Cu ceva timp în urmă, Ifi-Geniu cel de serviciu la porțile literaturii române și de pretutindeni, mereu, întruna și pururi fără
UN IFI-GENIU TURBAT de JANET NICĂ în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357237_a_358566]
-
flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al viselor înghețate, De durere, spumegând, Mă inundă-n suflet gerul, Clipe crunte mă străpung Dar, voi învinge misterul, Săgețile să le-alung. Voi răstigni răutate, Nepăsare și durere, Adăpostind bunătate În suflet cu mângâiere. La trena unei comete Aș coase cruda durere, S-alerge printre planete, S-o transform în adiere. Aș culege dintre stele Șoapte pline de candoare, Să pot dărui cu ele Dragoste nepieritoare. Referință Bibliografică: Zbucium / Daniela
ZBUCIUM de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357248_a_358577]
-
fiecare...pahar de țuică și de vin...șervețele (mereu sare peste supă/ciorbă). Țââââââââââââârrrrrrrrrr! A ajuns! “Salut, mami!” “Salut, puiule!” “Mor de frig! Ia să despachetăm, să vedem ce-avem bun!” Deschid și eu frigiderul, ridic capacele oalelor. “Mmmmmmm ... ce bunătăți!!!!” Îmi place când mârâie ca un motan. Mă amuză. Alege ce-i place...și eu, la fel. Dacă trebuie încălzit, încălzim. “Tatăl nostru carele ești în ceruri ... Mulțumim Ție, Doamne, pentru bucatele-acestea... .....Amin!” Mă așez evlavios la masă. Nu mai am
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
unde să se oprească, va ști pe ce cale să meargă. În contrast cu gândirea lui, un alt filozof, din secolul XIX, Friederich Nietzsche, dorea să amplifice puterea omului, să poată ajunge un supraom. Conform ideilor sale, moralitatea nu depinde de mărinimie, bunătate, corectitudine, ci de puterea celui mai tare. Astfel scopul final al omului și al societății nu este acela de a-l face pe fiecare om fericit, ci doar pe câțiva, pe cei mai puternici. Iubirea pentru el nu era o
DRUMUL POEZIEI SPRE ÎNDUMNEZEIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357309_a_358638]
-
toate, poftă bună și destrăbălare laringo-faringiană și stomacală, invitație fățișă la dezmăț național pentru toate instinctele care se există.Zvâcul festiv se distribuie cu generozitate spre toate elementele gonflabile ce duc la obezitate, aciditate și încăpățânate indigestii. Dacă sunteți cuminți, bunătățile vă vor îndulci mustățile.Frumoase, blânde, seducătoare și flexibile ca niște trestii, în inconștiența lor, aceste urări de bine sunt, în fapt, urări de rău.După excesul de senzații rustice sau exotice, vine excesul autohton de lehamite.O vegetație cărnoasă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
-i mai bună decât toate, poftă bunăși destrăbălare laringo-faringiană și stomacală,invitație fățișă la dezmăț național pentru toateinstinctele care se există.Zvâcul festiv se distribuiecu generozitate spre toate elementele gonflabilece duc la obezitate, aciditate și încăpățânate indigestii. Dacă sunteți cuminți, bunătățile vă vor îndulci mustățile.Frumoase, blânde, seducătoareși flexibile ca niște trestii,în inconștiența lor, aceste urări de bine sunt, în fapt,urări de rău.După excesul de senzații rustice sau exotice,vine excesul autohton de lehamite.O vegetație cărnoasăși carnală
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]