2,586 matches
-
duc la compromisuri stranii; Imre Pozsgay acceptă ca, în noua Constituție, sistemul politico-social să fie definit după cum urmează: „Republica Ungară este stat juridic [presupunem că este vorba despre stat de drept], independent, democratic, în cadrul căruia se afirmă deopotrivă valorile democrației burgheze și ale socialismului democratic” (p. 188). în cele din urmă, la 9 octombrie, în cadrul congresului, formula de compromis este întronată prin alegerea lui Rezsö Nyers ca președinte al partidului, redenumit Partidul Socialist Ungar. Era și momentul să aibă loc o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pozițiile structuraliste radicale până la a contrage la semn nu numai simbolul ci și indicele, simptomul, semnalul, pe de o parte, noțiunile și conceptele pe de alta. Arbitrarietatea semnului și sistemele de înrudire, miturile, ritualul, bucătăria (la Levi-Strauss); literatura, miturile societății burgheze, moda (la Barthes) ca sisteme semnificante. Ceea ce-și propune Levi-Strauss în prima sa carte - Les Stmctures elementaires de la parente, 1949 - este de a demonstra că regulile mariajului, nomenclatura, privilegiile și interdicțiile înrudirii în societățile arhaice sunt aspecte indisociabile ale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lor în raport cu referentul, ajunge la o concluzie paralelă cu cea a lui Levi-Strauss pentru mit: literatura nu reprezintă realul, ci îl semnifică. În Mythologiques (1957), Roland Barthes analizează și el mitul, dar nu în context arhaic, ci într-o "societate burgheză anonimă", care își manifestă prezența ideologică în music-hall, teatru, afișe, jucării, artă culinară, reclamă, convenții etc. Dar și pentru Barthes mitul se construiește peste sistemul limbii. Mitul "este un sistem semiologic secund. Ceea ce este semn în primul sistem (adică totalul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este aceea de a comunica un semnificat obiectiv, exterior și preexistând sistemului, ci că ele - și îndeosebi Literatura - sunt sisteme semnificante și intranzitive, analizabile intrinsec. Ceea ce era mai mult sau mai puțin semiologic în analiza literaturii sau a miturilor "societății burgheze" devine explicit o dată cu Elements de semiologie (1965). în descendență saussureană și în perspectivă, 46 47 semiologia are ca obiect toate sistemele de semne, oricare ar fi substanța sau limitele acestor sisteme, imaginile, gesturile; sunetele melodice, obiectele și complexele din aceste
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Domnia-Voastră. Acordați-i o clipă din timpul Domniei-Voastre atât de mult ocupat și dați-i ascultare. Ne permitem respectuos a Vă supune următoarele: 1. Când la 28 Iunie 1940 armata rusă năvălește în Bucovina, începe un adevărat calvar pentru populațiunea burgheză din Cernăuți. Compusă din meseriași de sine stătători, intelectuali, industriași și comercianți, de factură provincială, precum și din proprietari urbani și rurali, ea constituia un element prin excelență burghez, deci, elementul cel mai urât și cel mai prigonit de sistemul comunist
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nici nu este limitată de lege65; această perioadă nu poate avea caracterul unei democrații 66, sub dictatura proletariatului avem de-a face cu o ,,democrație proletară"67; dictatura proletariatului ,,nu poate lua naștere ca rezultat al dezvoltării pașnice a societății burgheze și a democrației burgheze; ea poate lua naștere numai în urma sfărâmării mașinii de stat burgheze, armatei burgheze, aparatului birocratic burghez, poliției burgheze"68. Nimeni nu iartă pe nimeni, iar muncitorii ,,revoluționari" sunt în război cu toată lumea. Crima este enunțată și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de lege65; această perioadă nu poate avea caracterul unei democrații 66, sub dictatura proletariatului avem de-a face cu o ,,democrație proletară"67; dictatura proletariatului ,,nu poate lua naștere ca rezultat al dezvoltării pașnice a societății burgheze și a democrației burgheze; ea poate lua naștere numai în urma sfărâmării mașinii de stat burgheze, armatei burgheze, aparatului birocratic burghez, poliției burgheze"68. Nimeni nu iartă pe nimeni, iar muncitorii ,,revoluționari" sunt în război cu toată lumea. Crima este enunțată și deja programată. Poate că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sub dictatura proletariatului avem de-a face cu o ,,democrație proletară"67; dictatura proletariatului ,,nu poate lua naștere ca rezultat al dezvoltării pașnice a societății burgheze și a democrației burgheze; ea poate lua naștere numai în urma sfărâmării mașinii de stat burgheze, armatei burgheze, aparatului birocratic burghez, poliției burgheze"68. Nimeni nu iartă pe nimeni, iar muncitorii ,,revoluționari" sunt în război cu toată lumea. Crima este enunțată și deja programată. Poate că cine citește azi, aceste cuvinte ale clasicilor marxism-leninismului, relaxat și la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
proletariatului avem de-a face cu o ,,democrație proletară"67; dictatura proletariatului ,,nu poate lua naștere ca rezultat al dezvoltării pașnice a societății burgheze și a democrației burgheze; ea poate lua naștere numai în urma sfărâmării mașinii de stat burgheze, armatei burgheze, aparatului birocratic burghez, poliției burgheze"68. Nimeni nu iartă pe nimeni, iar muncitorii ,,revoluționari" sunt în război cu toată lumea. Crima este enunțată și deja programată. Poate că cine citește azi, aceste cuvinte ale clasicilor marxism-leninismului, relaxat și la o distanță
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu o ,,democrație proletară"67; dictatura proletariatului ,,nu poate lua naștere ca rezultat al dezvoltării pașnice a societății burgheze și a democrației burgheze; ea poate lua naștere numai în urma sfărâmării mașinii de stat burgheze, armatei burgheze, aparatului birocratic burghez, poliției burgheze"68. Nimeni nu iartă pe nimeni, iar muncitorii ,,revoluționari" sunt în război cu toată lumea. Crima este enunțată și deja programată. Poate că cine citește azi, aceste cuvinte ale clasicilor marxism-leninismului, relaxat și la o distanță mare în timp, are tendința
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
creștinismul este ceva profund, uluitor și unic, în substanța acestei religii, a noastre. 348 Karl Marx însuși recunoaște particularitățile capitalismului american ca fiind unice și inimitabile: ,,Carey este singurul economist original din America de Nord. El aparține unei țări în care societatea burgheză nu s-a dezvoltat pe baza feudalismului, ci a început de la ea însăși; în care ea nu apare ca rezultat al unei mișcări care a durat secole de-a rândul și care a supraviețuit vechii societăți, ci ca punctul de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ca rezultat al unei mișcări care a durat secole de-a rândul și care a supraviețuit vechii societăți, ci ca punctul de plecare al unei noi mișcări, iar statul spre deosebire de formațiunile naționale anterioare a fost din capul locului subordonat societății burgheze, producției burgheze, și n-a putut niciodată formula pretenția de a fi un scop în sine; în care însăși societatea burgheză combinând forțele de producție ale Lumii Vechi cu uriașele bogății naturale ale Lumii Noi, s-a dezvoltat în proporții
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
al unei mișcări care a durat secole de-a rândul și care a supraviețuit vechii societăți, ci ca punctul de plecare al unei noi mișcări, iar statul spre deosebire de formațiunile naționale anterioare a fost din capul locului subordonat societății burgheze, producției burgheze, și n-a putut niciodată formula pretenția de a fi un scop în sine; în care însăși societatea burgheză combinând forțele de producție ale Lumii Vechi cu uriașele bogății naturale ale Lumii Noi, s-a dezvoltat în proporții nemaiîntâlnite până
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de plecare al unei noi mișcări, iar statul spre deosebire de formațiunile naționale anterioare a fost din capul locului subordonat societății burgheze, producției burgheze, și n-a putut niciodată formula pretenția de a fi un scop în sine; în care însăși societatea burgheză combinând forțele de producție ale Lumii Vechi cu uriașele bogății naturale ale Lumii Noi, s-a dezvoltat în proporții nemaiîntâlnite până acum și cu o nemaivăzută libertate de mișcare; în care societatea a depășit tot ce s-a făcut până
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Lumii Noi, s-a dezvoltat în proporții nemaiîntâlnite până acum și cu o nemaivăzută libertate de mișcare; în care societatea a depășit tot ce s-a făcut până acum pentru stăpânirea forțelor naturii; și în care în sfârșit antagonismele societății burgheze însăși apar doar ca momente efemere". Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 4. 349 Constantin Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984, p. 662. 350 ,,Fiecare popor își are ritmul său de muncă, după
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
totuși, ei apar ca un element dominant numai la națiunile unilateral dezvoltate, la națiunile comerciale. Și chiar în faza cea mai evoluată a Antichității, la greci și la romani, dezvoltarea deplină a banilor, dezvoltare care constituie o premisă a societății burgheze moderne, are loc numai în perioada destrămării societății antice (...). În perioada de înflorire a Imperiului Roman, de pildă, dările și prestațiile în natură, au continuat să stea la baza întregului sistem. În Roma Antică, relațiile bănești erau pe deplin dezvoltate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dictatura proletariatului, vor trebui reeducați milioane de țărani și mici patroni, sute de mii de fucționari și slujbași ai statului, de intelectuali burghezi, vor trebui subordonați cu toții statului proletar și conducerii proletare, vor trebui învinse într-înșii obiceiurile și tradițiile burgheze". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 51. 63 Marx vorbește despre o perioadă de 15, 20, 50 de ani de războaie civile și de bătălii internaționale. Vezi I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu deja citatul volum din 2003 Complexul Bacovia de Theodor Codreanu. Mai sunt de înregistrat, pentru un tablou bibliografic complet: Marilena Donea, George Bacovia. Bibliografie 1971-2001, Ed. Corgal Press, 2001, ca instrument de lucru; două ediții bibliofile: George Bacovia, Stanțe burgheze, Ed. Look Design, 2000, și George Bacovia, Lacustră, ediție bibliofilă alcătuită de Mircea Coloșenco, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2001. Plus numeroase reeditări obișnuite ale operei bacoviene (pe care Mircea Coloșenco nu se învrednicește să le înregistreze complet), reeditări fără echivalent
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
a mijloacelor artistice: Brațul Andromedei (1930), Femeia de ciocolată (1933), Zilele și nopțile unui student întârziat (1934). Sărac, singur și înstrăinat undeva într-o metropolă europeană, un tată se devotează total fiicei sale, ahtiată după bogăție, lux vestimentar și lume burgheză. Salvarea îi vine miraculos ca într-un basm: descoperă prin gaura cheii că un bătrân vecin de apartament este posesorul unei mari averi în aur, ascunsă sub podea, o adevărată comoară. O va fura, își va dota fiica pe care
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
când i-a fost permis să intre în "cabana încălzită a literaturii". La fel în 1950, când ideile sale metafizice n-au fost luate în serios. În 1960 a fost și mai rău stânga l-a atacat pentru interioarele lui burgheze și lipsa de eroism... În 1970, oficialitățile financiare l-au umilit crunt, căutându-l la teatrul Dramaten ca pe un "criminal" pentru neclarități în plata impozitelor, silindu-l să se exileze în Germania 7 ani. Dar deodată totul s-a
Ultimul "elefant” by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13672_a_14997]
-
a nuanțării. Intervențiile sale au o tăietură partinică și unghiul de abordare al domeniului estetic este unul care se revendică, întotdeauna, de la vulgata leninist-stalinistă, prezența citatelor rituale fiind reflexul unei mentalități teologice seculare.3 O dată cu extincția vechii ordini, iluzia neutralității burgheze este abandonată și misiunea criticului ideolog este de a-și ghida cititorii, în labirintul iluziilor, către ieșire, grație busolei partinice. Fidelitatea față de dogmă generează un optimism contagios, a cărui finalitate mobilizatoare este cum nu se poate mai evidentă. Căci eseurile
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
de continuitate este celebrată ca gestul fondator prevenind orice pas înapoi, către reacțiune și împilare. Revoluția culturală, radiografiată de N. Moraru într-unul din textele sale, are ca numitor comun tocmai eliminarea, programatică, a spațiilor de libertate, în care tradiția "burgheză" își putea afla un teritoriu de refugiu. Bilanțul întocmit, în spiritul rapoartelor la plenarele de partid, indică până la ce punct emanciparea maselor populare este o strategie deceptivă: servitutea comunistă se întemeiază pe această elaborată operațiune de imagine, destinată să proiecteze
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
cruciade, care au avut o influență enormă: au fost un fel de răsturnare a unui proces istoric și de accelerare a lui: cruciadele au distrus clasa cavalerilor, clasa nobiliară să-i spunem, și au adus în locul ei ridicarea clasei meșteșugărești, burgheze și financiare. Acum încep Fuggieri - bancherii germano-lombarzi - prima casă bancară de amplitudine, care și ea era - și încă cum, o vedem sub ochii noștri - un contract cu temporalitatea: depun acuma și crește la infinit, și nu numai crește, dar se
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
dispune de comprehensiunea fenomenalităților: "Orb, ca Homer, pentru lumea fenomenală, trăind în absolutul interior care e moartea voinței, îndurerat de sublima sa abulie (Apus)". Antologia este cu Hyperionul eminescian care implora să fie dezlegat de "greul" veșniciei. Ultimul volum, Stanțe burgheze, apărut în 1946, reflectă, fie și într-un mod indirect, circumstanțele istorice care nu erau tocmai favorabile contemplației. Adesea, în aceste stihuri tîrzii, "ajung ecouri ale acelor împrejurări, comentate cu o abia ascunsă ironie, însă de la o înălțime astrală, de unde
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
basarabene. Cele 423 de pagini demonstrează proporția genocidului. Criteriile arestărilor și condamnărilor, vârsta victimelor, profesiunea, locul de deportare, data reabilitării. Prevalența deportaților sub raport social este dată de persoanele cu proprietăți sau din sectorul comercial-financiar. Sub raport politic membrii partidelor burgheze. Majoritatea membrilor Gărzii de Fier au fost executați după arestare. Apartenența etnică nu a constituit criteriu de represiune. Totuși, prin profesiune, în virtutea luptei de clasă, comunitatea evreilor a avut, proporțional, numeroase pierderi. Astfel, pornind de la tabelul de pe prima pagină a
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]