3,270 matches
-
dorința sa de a menține independența Romei. Dar amenințarea că această politică ezitantă ar putea totuși apăsa asupra puterii temporale a papei îi alarmează pe catolicii intransigenți. Din acest moment se afirmă îndepărtarea lor de Imperiu. În ceea ce o privește, burghezia afacerilor este îngrijorată de politica de liber schimb adoptată de Napoleon al III-lea, cu ocazia semnării tratatului franco-englez în 1860. După pierderea acestor susțineri, Imperiul este constrîns să caute noi susținători. El se îndreaptă către mica burghezie și către
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o privește, burghezia afacerilor este îngrijorată de politica de liber schimb adoptată de Napoleon al III-lea, cu ocazia semnării tratatului franco-englez în 1860. După pierderea acestor susțineri, Imperiul este constrîns să caute noi susținători. El se îndreaptă către mica burghezie și către muncitori. Fie că această nouă politică a fost dictată împăratului de împrejurări, fie că ea a fost dorită chiar de Napoleon al III-lea fidel luptelor sale anterioare pentru libertate -, nu este mai puțin adevărat că anul 1860
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pregătire, cu riscul de a ruina statul, averile personale și munca însăși care scade imediat ce încrederea se retrage... "[Un] lucru totuși mă liniștește, acela că acest popor care se înscăunează îmi pare mult mai luminat, mai moral, mai nereligios decît burghezia căreia îi succede..." Frédéric Ozanam, 6 martie 1848, in Lettres de Frédéric Ozanam, t.3, Paris, CELSE, 1978, p.387-388. Frédéric Ozanam (1813-1853), fondator al Conferințelor de la Saint-Vincent-de-Paul, profesor la Sorbona, scrie la 6 martie 1848, fratelui său, că revoluția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea) Creșterea pe care o cunosc atunci o mare parte a Europei și Statele Unite capătă în Franța trăsături proprii: demografie stagnantă, industrializare mai puțin rapidă, urbanizare lentă. Clasa muncitoare se dezvoltă. Puterea burgheziei se întărește prin aportul claselor mijlocii. Aspecte și limite ale avîntului economic De-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea se desăvîrșește cu adevărat modernizarea Franței. Intrarea definitivă în vîrsta industrială este un aspect major
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
domiciliu; este vorba în special de munca feminină a croitoreselor. Se cuvine deci să nuanțăm afirmația despre un avînt, de altfel incontestabil, al industriei. Regiunile meridionale rămîn sub-industrializate și industria franceză suferă din cauza structurilor sale încă tradiționale pe care o burghezie prudentă nu le face să evolueze deloc. Datorită căii ferate se creează o piață națională lărgită care privilegiază regiunile agricole modernizate, adică Franța bogată cu venituri ridicate din nord și din bazinul parizian. Regiunile industriale cu rol de antrenare a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
muncitorului o extremă precaritate. Întîrzierea Franței în materie de politică muncitorească agravează situația. În perioada 1850-1914, doar al Doilea Imperiu a avut o veritabilă politică muncitorească. Trebuie așteptat sfîrșitul de secol pentru a asista la apariția "remușcării sociale" în sînul burgheziei franceze: dovadă, ecoul discret la enciclica pontificală Rerum novarum promulgată în 1891. Legea din 1884 (legea Waldeck-Rousseau) permite formarea sindicatelor; federațiile de meserie și bursele muncii animate de Pelloutier se unifică în Confederația generală a muncii, fondată în 1895, dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de oamenii politici republicani. De aceea ansamblul legilor sociale votate înainte de 1914 rămîne mult în urma legislației sociale din Germania. Legea asupra pensionării muncitorilor și țăranilor nu este adoptată decît în 1910 și aplicarea ei este limitată. Triumf și diversitate a burgheziei. Clasele burgheze urbane profită cel mai mult de pe urma îmbogățirii de ansamblu de care beneficiază în mod inegal masa francezilor. Repartizarea nu este uniformă: bogăția burgheză este puternic concentrată pe nordul Franței și înainte de toate pe Paris, capitală necontestată, care exercită
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în mod inegal masa francezilor. Repartizarea nu este uniformă: bogăția burgheză este puternic concentrată pe nordul Franței și înainte de toate pe Paris, capitală necontestată, care exercită sub al Doilea Imperiu o hegemonie moștenită de la Vechiul Regim. Mai mult decît despre burghezie, s-ar cuveni să vorbim despre burghezii. Epoca cunoaște declinul notabililor tradiționali, mai ales în viața politică. Ei păstrează totuși o importanță locală, ba chiar regională în regiuni cu mari proprietăți, ei sînt prezenți în înalta administrație publică și uneori
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este uniformă: bogăția burgheză este puternic concentrată pe nordul Franței și înainte de toate pe Paris, capitală necontestată, care exercită sub al Doilea Imperiu o hegemonie moștenită de la Vechiul Regim. Mai mult decît despre burghezie, s-ar cuveni să vorbim despre burghezii. Epoca cunoaște declinul notabililor tradiționali, mai ales în viața politică. Ei păstrează totuși o importanță locală, ba chiar regională în regiuni cu mari proprietăți, ei sînt prezenți în înalta administrație publică și uneori în mediile de afaceri. Uniți prin patrimoniul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și uneori în mediile de afaceri. Uniți prin patrimoniul civilizației clasice, un ansamblu de relații sociale și influența pe care o dă proprietatea, notabilii sînt ei înșiși o realitate contrastantă, de la marele notabil de anvergură națională la notabilul rural. Noile burghezii vin să concureze pozițiile dobîndite de notabili. Sub al Doilea Imperiu, marea burghezie din afaceri, îmbogățită prin intermediul comerțului și al băncii, își ia veritabilul ei avînt, bazată pe un tip de avere în care sporește partea averilor mobiliare, mai ales
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de relații sociale și influența pe care o dă proprietatea, notabilii sînt ei înșiși o realitate contrastantă, de la marele notabil de anvergură națională la notabilul rural. Noile burghezii vin să concureze pozițiile dobîndite de notabili. Sub al Doilea Imperiu, marea burghezie din afaceri, îmbogățită prin intermediul comerțului și al băncii, își ia veritabilul ei avînt, bazată pe un tip de avere în care sporește partea averilor mobiliare, mai ales după 1881 și a valorilor bursiere. De asemenea, partea averilor legate de intreprinderea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bazată pe un tip de avere în care sporește partea averilor mobiliare, mai ales după 1881 și a valorilor bursiere. De asemenea, partea averilor legate de intreprinderea industrială crește în mod notabil. Odată cu cea de-a III-a Republică triumfă burghezia bună a talentelor, avocați de renume sau medici celebri, ingineri și o nouă aristocrație republicană de înalți funcționari. După criza din 16 mai 1877 are loc, în mod cert, o anumită democratizare a personalului de conducere și ascensiunea celui din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și o nouă aristocrație republicană de înalți funcționari. După criza din 16 mai 1877 are loc, în mod cert, o anumită democratizare a personalului de conducere și ascensiunea celui din provincie. Toți sau aproape toți rămîn totuși ieșiți din mica burghezie sau din bughezia medie și rari sînt oamenii cu adevărat noi. Burghezia este din ce în ce mai mult constituită din moștenitori, uniți printr-o aceeași concepție asupra societății. Dedesubt se desfășoară infinita varietate a claselor mijlocii, de la micul comersant la slujbaș, de la funcționar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai 1877 are loc, în mod cert, o anumită democratizare a personalului de conducere și ascensiunea celui din provincie. Toți sau aproape toți rămîn totuși ieșiți din mica burghezie sau din bughezia medie și rari sînt oamenii cu adevărat noi. Burghezia este din ce în ce mai mult constituită din moștenitori, uniți printr-o aceeași concepție asupra societății. Dedesubt se desfășoară infinita varietate a claselor mijlocii, de la micul comersant la slujbaș, de la funcționar la micul rentier, ba chiar la meșteșugar. Aceste clase mijlocii, "păturile noi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asupra societății. Dedesubt se desfășoară infinita varietate a claselor mijlocii, de la micul comersant la slujbaș, de la funcționar la micul rentier, ba chiar la meșteșugar. Aceste clase mijlocii, "păturile noi", cărora Gambetta le celebra ascensiunea (document, p.322), împart adesea cu burghezia valori comune: zelul în muncă (rentierii leneși care nu au muncit niciodată cu adevărat sînt rari), simțul economiei, atașamentul față de proprietate și față de ordine. Un anumit mod de viață caracterizează de asemenea burghezia și pătura superioară a claselor mijlocii: folosirea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ascensiunea (document, p.322), împart adesea cu burghezia valori comune: zelul în muncă (rentierii leneși care nu au muncit niciodată cu adevărat sînt rari), simțul economiei, atașamentul față de proprietate și față de ordine. Un anumit mod de viață caracterizează de asemenea burghezia și pătura superioară a claselor mijlocii: folosirea a cel puțin unui servitor în 1881 există 1.200.000 de servitori în Franța -, folosirea unui salon în care se primește și în care tînăra fată a familiei cîntă la pian. Diversitate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a sudului tunisian. Formula se vrea suplă, pentru a evita povara unei administrații directe, dar practica îi determină în curînd pe funcționarii francezi să dubleze autoritățile tunisiene. Lovite direct de revelația sfîșietoare a modernității, elitele musulmane ale Tunisiei decad, în timp ce burghezia evreiască autohtonă sau europeană imigrată se afirmă rapid. Pătrunderea în Maroc se face în etape. Problemele de frontieră cu Algeria, cucerirea Saharei după 1900, anarhia în care se găsește aruncată țara, determină Franța să impună progresiv sultanului un adevărat sechestru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aparține unei clase menite să dețină un rol director în cadrul națiunii și, prin mii de detalii de port, limbă, bună-cuviință, marchează, mai mult sau mai puțin instinctiv, atașamentul său la această originalitate a grupului și la acest prestigiu colectiv. Or burghezia, astfel înțeleasă, încetase, în Franța dinainte de război, să fie fericită. Revoluțiile economice, care erau atribuite ultimei catastrofe mondiale și care nu proveneau toate din ea, săpau stabilitatea calmă a averilor. Altădată sursă aproape unică a multor familii, ultima speranță a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
doamnei de Ségur". Marc Bloch, L'Etrange défaite, 1940 În Strania înfrîngere, mărturie scrisă în 1940, publicată după moartea sa în Rezistență, istoricul Marc Bloch analizează starea Franței în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. El descrie aici criza burgheziei franceze în anii '30 și dă burghezului francez o definiție cu totul evocatoare. Prin contrast, de asemenea, și mai rapid, el evocă lumea muncitorilor. 28. Franța în al Doilea Război Mondial După înfrîngerea din iunie 1940, francezii se divizează. La
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
societății de consum: vacanțe de aproximativ trei săptămîni pentru aproape 80% din locuitorii orașelor în vîrstă de pînă la 60 de ani, cumpărarea unei locuințe, ba chiar și a unei reședințe secundare, care nu mai este o trăsătură doar a burgheziei. De fapt, muncitorimea ia parte de acum pe scară largă la acest mod de viață, am mai spus-o, dar ceea ce distinge clasele mijlocii, chiar în zona lor inferioară, de această muncitorime, este accesul la învățămîntul secundar și superior. Extinderea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
distinge clasele mijlocii, chiar în zona lor inferioară, de această muncitorime, este accesul la învățămîntul secundar și superior. Extinderea acestei "societăți de mijloc" (după denumirea dată de Jacques Lautman) ne face să ne întrebăm ce s-a întîmplat astăzi cu burghezia despre rolul căreia în alte vremuri am vorbit. Pe bună drepate, conceptul impune recurgerea la noi criterii: dacă burghezul era definit prin bacalaureat și printr-o avuție care nu provenea aproape deloc din salariu, astăzi sîntem departe de această situație
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vorbit. Pe bună drepate, conceptul impune recurgerea la noi criterii: dacă burghezul era definit prin bacalaureat și printr-o avuție care nu provenea aproape deloc din salariu, astăzi sîntem departe de această situație. Oare trebuie atunci să vorbim de marea burghezie, de dominanți, sau mai exact de elite, desemnînd prin aceasta zona superioară a societății care se distinge prin mărimea veniturilor, printr-o putere de influență în domeniul economic, politic, cultural? Fără îndoială putem situa aici o parte din profesiunile liberale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al XX-lea), 312 Aspecte și limite ale avîntului economic, 312 Ponderea sectorului agricol, 312 O rețea industrială și comercială nouă, 313 Fenomene ciclice, 315 Mutațiile societății, 316 Importanța lumii rurale, 316 Creșterea populației muncitorești, 317 Triumf și diversitate a burgheziei, 319 Diversitate și bogăție a vieții culturale, 320 Document: Gambetta și apariția păturilor noi, 321 26. Expansiunea franceză în lume în secolul al XIX-lea, 324 Primele inițiative, 324 Pînă în 1852, inițiative diverse, 324 Realizările celui de-al Doilea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regiunii Țara Loarei, formată din fostul Poitou. Vendée (războiul din) (1793-1796) insurecție regalistă și contrarevoluționară. (n.trad.) 8 Galerna = vînt din nord-vest, rece și umed, care suflă în rafale asupra vestului Franței. (n.trad.) 9 La jeunesse dorée tineri din burghezia bogată care, după Thermidor, au luat parte la reacțiunea împotriva Terorii. (n. trad.) 10 Les Muscadins nume dat, în timpul Revoluției, regaliștilor care se distingeau printr-o eleganță căutată, prin extravaganță. (n. trad.) 11 Culegere de circulare ale Ministrului de Interne
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Zece mii de culturi o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Ed. Nemira, 1998. 79. Manoilescu Mihail - Forțele naționale productive și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 80. Manoilescu Mihail - Rostul și destinul burgheziei românești, Ed. Athena, 1997. 81. Marcus Solomon, Invenție și descoperire, București, Editura Cartea Românească, 1989. 82. Marcus Solomon, Provocarea științei, București, Editura Politică, 1988. 83. Mărgineanu Nicolae, Psihologie și literatură, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002. 84. Mărgulescu, D., Șerban, C. Vasile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]