2,835 matches
-
câștigătoare ale fazei regionale și 74 de echipe care au concurat sezonul trecut în Liga a III-a. 96 de echipe: 58 de învingătoare din prima rundă și celelalte 38 de reprezentante ale Ligii a III-a. 48 de echipe: câștigătoarele din runda a doua. 56 de echipe: 24 de învingătoare din runda a treia și cele 32 de echipe din Liga a II-a. 28 de echipe: câștigătoarele din runda a patra. 32 de echipe: 14 învingătoare din runda a
Cupa României la fotbal () [Corola-website/Science/298611_a_299940]
-
celelalte 38 de reprezentante ale Ligii a III-a. 48 de echipe: câștigătoarele din runda a doua. 56 de echipe: 24 de învingătoare din runda a treia și cele 32 de echipe din Liga a II-a. 28 de echipe: câștigătoarele din runda a patra. 32 de echipe: 14 învingătoare din runda a cincea și cele 18 echipe din Liga I. Echipele din runda anterioară sunt repartizate contra formațiilor din Liga I, iar cele patru echipe din Liga I rămase joacă
Cupa României la fotbal () [Corola-website/Science/298611_a_299940]
-
sezonului regulat. În play-out participă celelalte 8 echipe. La final, prima echipă din play-off este declarată campioană, iar ultimele două clasate din play-out retrogradează în I, urmând ca echipa de pe locul 6 la finalul play-out-ului să dispute un baraj cu câștigătoarea barajului dintre echipele clasate pe locul 2 în cele două serii ale Ligii II. În primăvara anului 1909 a fost inițiată prima întrecere cu mai multe echipe din țară. În lipsa unui for de coordonare, competiția a fost amânată pentru toamna
Liga I () [Corola-website/Science/298609_a_299938]
-
în noua competiție, UEFA Europa League. Nici alte echipe, precum Steaua și CFR Cluj nu au reușit să joace un sezon perfect, roș-albaștrii clasându-se doar pe ultimul loc disponibil pentru cupele europene. A urmat în anul 2011 o altă câștigătoare în premieră a campionatului, Oțelul Galați, fotbalul românesc înregistrând astfel a 4-a echipă care a participat în UEFA Champions League, după Steaua București, CFR Cluj și Unirea Urziceni. Campionatul român de Fotbal s-a născut în anii 1921-22, chiar dacă
Liga I () [Corola-website/Science/298609_a_299938]
-
22 de cluburi diferite de-a lungul timpului, 12 dintre care au câștigat-o de mai multe ori. De când competiția și-a schimbat denumirea și structura în 1992, nici un club nu a câștigat două ediții consecutive; AC Milan fiind ultima câștigătoare care și-a apărat cu succes titlul, în sezonul 1989-90. Campioana en-titre este Real Madrid, care a câștigat pentru a unsprezecea oară trofeul, în finala jucată la Milano, împotriva celor de la Atletico Madrid. Cunoscută inițial ca Cupa Campionilor Europeni sau
Liga Campionilor UEFA () [Corola-website/Science/299638_a_300967]
-
2005 Liverpool F.C.. Real Madrid CF a câștigat această competiție de zece ori. Următoarele clasate sunt: A.C. Milan (7 titluri), Liverpool F.C., F.C. Barcelona și Bayern Munchen (ambele câte 5 trofee câștigate) și Ajax Amsterdam cu 4 trofee câștigate. Cluburile câștigătoare primesc trofeul la ceremonia de premiere, dar trebuiesc să-l returneze la sediul central UEFA cu două luni înainte de finala sezonului următor. Apoi UEFA oferă câștigătorilor o replică la scară mai mică a trofeului pentru a-l păstra permanent. Dar
Liga Campionilor UEFA () [Corola-website/Science/299638_a_300967]
-
grupelor vor fi campioanele din primele 13 țări în ordinea coeficienților, vicecampioanele din primele 6 țări și ocupantele locului trei din primele 3 țări. Pe tabloul campioanelor vor fi disputate patru tururi de calificare. În primul tur intră în competiție câștigătoarele titlurilor din asociațiile UEFA clasate pe ultimele 4 locuri, adica locurile 50-53 în clasamentul coeficienților. Cele 2 învingătoare se califică în turul doi preliminar unde se alătură alte 32 de campioane, adică locurile 17-49 din care este exclus Liechtenstein care
Liga Campionilor UEFA () [Corola-website/Science/299638_a_300967]
-
ultimele 4 locuri, adica locurile 50-53 în clasamentul coeficienților. Cele 2 învingătoare se califică în turul doi preliminar unde se alătură alte 32 de campioane, adică locurile 17-49 din care este exclus Liechtenstein care nu are campionat propriu. Celor 17 câștigătoare li se alătură în turul trei, campioanele din țările plasate pe locurile 14-16 în ierarhia coeficienților. După disputarea turului trei rezultă 10 echipe calificate care se vor confrunta în turul patru, iar cele 5 echipe câștigătoare se vor califica în
Liga Campionilor UEFA () [Corola-website/Science/299638_a_300967]
-
fi deținătoarea titlului, campioanele din primele 12 țări în ordinea coeficienților, vicecampioanele din primele 6 țări și ocupantele locului trei din primele 3 țări. Pe tabloul campioanelor vor fi disputate patru tururi de calificare. În primul tur intră în competiție câștigătoarele titlurilor din asociațiile UEFA clasate pe ultimele 6 locuri, adică locurile 48-53 în clasamentul coeficienților. Cele trei învingătoare se califică în turul doi preliminar unde se alătură alte 31 de campioane, adică locurile 16-47 din care este exclus Liechtenstein care
Liga Campionilor UEFA () [Corola-website/Science/299638_a_300967]
-
ultimele 6 locuri, adică locurile 48-53 în clasamentul coeficienților. Cele trei învingătoare se califică în turul doi preliminar unde se alătură alte 31 de campioane, adică locurile 16-47 din care este exclus Liechtenstein care nu are campionat propriu. Celor 17 câștigătoare li se alătură în turul trei, campioanele din țările plasate pe locurile 13-15 în ierarhia coeficienților. După disputarea turului trei rezultă 10 echipe calificate care se vor confrunta în turul patru, iar cele 5 echipe câștigătoare se vor califica în
Liga Campionilor UEFA () [Corola-website/Science/299638_a_300967]
-
între pozițiile 7-9, 6 echipe clasate pe locul al treilea din țări clasate între 1-6 și 3 echipe clasate pe locul patru din țări clasate între locurile 1-3 între coeficienții UEFA vor disputa două partide, acasă și în deplasare, îar câștigătoarele manșelor duble vor avansa către faza grupelor. Echipele învinse merg în prima rundă a Cupei UEFA. Cele 16 echipe câștigătoare în turul trei preliminar, 10 campioane domestice din țări clasate între locurile 1-10 în coeficientele UEFA și 6 echipe clasate
Liga Campionilor 2005-2006 () [Corola-website/Science/299673_a_301002]
-
cel care va fi adunat cele mai multe puncte în urma votului, este interpretat din nou. Câștigătorul primește, pur și simplu, onoarea de a fi câștigat, deși este obișnuit ca textierii și compozitorii cântecului învingător să obțină și un trofeu; în plus, națiunea câștigătoare este invitată să găzduiască evenimentul în anul următor. Programul este invariabil deschis de unul sau mai mulți prezentatori care salută privitorii. De cele mai multe ori, țările se folosesc de oportunitatea de a găzdui un concurs cu o audiență internațională și pentru
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
ecrane. În 1969, când 4 dintre cele 16 țări participante (Franța, Regatul Unit, Spania și Țările de Jos) s-au aflat la egalitate pe primul loc, nu existau reguli predeterminate de departajare; astfel, toate cele 4 țări au fost declarate câștigătoare, fapt ce a cauzat nemulțumiri printre ceilalți participanți. Finlanda, Norvegia, Portugalia și Suedia au boicotat concursul din 1970, lucru ce a cauzat crearea unei reguli de departajare. Conform regulilor actuale, în caz de egalitate pentru primul loc, se iau în
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
iau în considerare următoarele lucruri, în ordine: Dacă, după vreunul dintre acești pași, egalitatea este rezolvată, procedura este întreruptă și se declară câștigătorul. În cazul foarte improbabil în care "încă" există o egalitate după parcurgerea tuturor acestor pași, este declarată câștigătoare țara al cărei cântec a fost interpretat mai devreme în acea seară. Începând din 2009, aceeași regulă este folosită pentru "orice" fel de egalitate, nu numai pentru primul loc. Până în prezent, singura ocazie de după 1969 când a existat o egalitate
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
la drepturile televiziunilor de a retransmite spectacolul. Cele mai notabile reguli, care realmente afectează formatul și prezentarea concursului, s-au schimbat întrucâtva de-a lungul anilor și sunt evidențiate aici. În 1958, s-a decis ca, de atunci înainte, țara câștigătoare să organizeze concursul în anul următor. De când a fost instituită această regulă, țările învingătoare au fost de acord să organizeze în anul următor de fiecare dată, cu 5 excepții: Nedorința acestor țări de a organiza competiția se datorează costurilor mari
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
concursului a cărui carieră a fost lansată internațional în urma victoriei este formația ABBA, care a câștigat concursul reprezentând Suedia în 1974 cu piesa „Waterloo”. ABBA a devenit, apoi, una dintre cele mai de succes formații muzicale din toate timpurile. Altă câștigătoare notabilă care s-a bucurat de faimă și succes internațional în urma participării la concurs este cântăreața canadiană Céline Dion, care a câștigat concursul pentru Elveția în 1988 cu piesa „Ne partez pas sans moi”. Alți artiști care s-au bucurat
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
primii ani ai secolului al XXI-lea, mai multe țări au câștigat pentru prima oară: țări intrate recent și țări ce participă de mai mult timp. În perioada 2001-2008, 8 țări au câștigat pentru prima oară. Estonia (2001) este prima câștigătoare ex-URSS, Finlanda (2006) a câștigat la a 45-a participare, Ucraina (2004) a câștigat la a doua participare, iar Serbia (2007) a câștigat la prima participare ca stat independent. O altă victorie relativ rapidă a aparținut Azerbaidjanului (2011), care a
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
tânăr și valoros, în acel sezon, 1960 - 1961, CIL Târgu Jiu a defilat prin seria întâi, reușind să termine pe primul loc în clasament, fapt ce i-a dat dreptul să participe la barajul pentru promovarea în categoria «B» cu câștigătoarea seriei a doua, Dinamo Craiova. Barajul a fost pierdut la mare luptă, 2-3 la Craiova (după ce gorjenii conduceau la pauză cu 2-0) și 1-2 la Târgu Jiu, dar obiectivul de a avea o echipă de performanță n-a încetat niciodată
Pandurii Târgu Jiu () [Corola-website/Science/299440_a_300769]
-
peste un milion de copii vândute doar în Ucraina. A câștigat Concursul Muzical Eurovision în anul 2004 cu piesa "Wild Dances" (Dansuri sălbatice) cu un total de 280 de puncte, ceea ce la vremea respectivă a reprezentat un record de puncte, câștigătoarea anterioară adunând un total de 167 de puncte. În urma victoriei sale, Ruslana a cunoscut faima în Europa, devenind una dintre cele mai mari celebrități din Europa de Est. Piesa sa "Wild Dances" a dominat clasamentele muzicale europene timp de 97 de săptămâni
Ruslana () [Corola-website/Science/298948_a_300277]
-
s-a stabilit oficial că în Ucraina s-au vândut peste șapte sute de mii de copii după acest album, devenind de 7 ori de platină. În 2004, Ruslana a fost aleasă să reprezinte Ucraina la Eurovision 2004. Aceasta a devenit câștigătoarea acestui concurs cu 280 de puncte (sumă record de puncte) primind puncte de la toate țările participante. Președintele Ucrainei din acea perioadă, Leonid Kuchma, a numit-o pe Ruslana cântăreața națională a Ucrainei. Vânzările albumului "Welcome To My Wild World" (Bun
Ruslana () [Corola-website/Science/298948_a_300277]
-
Nadia Elenă Comăneci () este o gimnastă română, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care
Nadia Comăneci () [Corola-website/Science/297785_a_299114]
-
cu Ianukovici cât și cu Iușcenko. În jurul clădirii parlamentului s-au strâns mii de partizani ai lui Iușcenko, care au împiedicat accesul în clădire al lui Ianukovici. În timpul unei demonstrații precedente, forțele polițenești din Kiev au declarat că sprijină opoziția. Câștigătoarea Eurovisionului din 2004, Ruslana Lîzîțiko a mărturisit că aceștia vor rămâne în greva foamei până ce Iușcenko va fi recunoscut ca învingător. Iușcenko a precizat într-o convorbire cu Ianukovici că vor trebui ținute noi alegeri, pe 12 decembrie 2004, sub
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2004 () [Corola-website/Science/297883_a_299212]
-
candidaturii pentru titlul de capitală culturală a început cu un prim pas: cum sună apelul finanțatorului? Criteriile, sugestiile și direcția ar fi astfel urmărite cât mai fidel pentru asigurarea succesului. Dar daca, precum e cazul Clujului, aplicația nu a fost câștigătoare, cum putem interpreta persistentă? Mirarea a fost mai degrabă <spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">că nu a câștigat Cluj, decat că a câștigat Timișoara, chiar dacă unele voci au conchis că, de fapt, clujenii sunt norocoși că nu
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
UTA, acronim de la fosta "Uzina Textilă Arad", (nume actual: F.C. UTA Arad), supranumită "Bătrâna Doamnă" a fotbalului românesc, este una dintre cele mai titrate echipe de fotbal din România. Câștigătoare de șase ori a Campionatului și de două ori a Cupei României, deține cele mai multe titluri dintre echipele de fotbal din provincie. "Bătrâna Doamnă" a fost înființată de baronul Francisc von Neuman, patronul Întreprinderii Textile Arad, la data de 18 aprilie
FC UTA Arad () [Corola-website/Science/298444_a_299773]
-
trenurilor. Pe 26 iunie 2014, Metrorex a lansat procedura de achiziție publică, pentru achiziția de trenuri noi de metrou pentru Magistrala 5, având ca obiect cumpărarea a cel mult 51 trenuri noi. La licitație au participat mai multe companii, iar câștigătoare a fost declarată tot compania CAF, pentru 309 milioane de euro, însă licitația a fost suspendată de în urma deschiderii unui dosar penal pentru acte de corupție. În decembrie 2015 un angajat al Metrorex a fost trimis în judecată pentru oferirea
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]