3,117 matches
-
de la Serioja Protușin și am plecat cu trenul la Pskov, numai că am ajuns cu febră; acolo babele s-au apucat să-mi citească din calendarul bisericesc, în timp ce eu eram năuc de băutură; apoi, cu ultimii bani, am cutreierat din cârciumă în cârciumă și o noapte întreagă am zăcut în nesimțire sub un gard, m-au mușcat câinii, iar a doua zi mă scuturau frigurile. Cu greu mi-am venit în fire. — Ei bine, acum ți-o jucăm noi pe Nastasia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Protușin și am plecat cu trenul la Pskov, numai că am ajuns cu febră; acolo babele s-au apucat să-mi citească din calendarul bisericesc, în timp ce eu eram năuc de băutură; apoi, cu ultimii bani, am cutreierat din cârciumă în cârciumă și o noapte întreagă am zăcut în nesimțire sub un gard, m-au mușcat câinii, iar a doua zi mă scuturau frigurile. Cu greu mi-am venit în fire. — Ei bine, acum ți-o jucăm noi pe Nastasia Filippovna! chicoti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
el, mujicul, a trântit banii pe masă! Prințul o ia de soție, pe când tu ai vrut să faci scandal! — Și eu o iau de soție! O iau chiar acum, în clipa asta! Dau tot... — Ia vezi, ai venit beat de la cârciumă, va trebui să te dăm afară! repetă indignată Daria Alexeevna. Râsetele se întețiră. — Ascultă, prințe, i se adresă acestuia Nastasia Filippovna, uite cum se tocmește mujicul pentru logodnica dumitale. — E beat, spuse prințul. Vă iubește foarte mult. — Și mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
descoperi de unde provine această însemnată scădere a avutului lor. Prima cauză este negreșit înființarea căilor ferate, cari au ridicat înlocuitorilor beneficiul important ce trăgeau din cărăușie. Apoi ușurința cu care o mare parte din locuitori au privit împroprietărirea lor, înmulțirea cârciumelor și lipsa de credit și de capital. Locuitorii produc foarte puțin, ogoarele lor sunt rău cultivate și mulți dintre dânșii au înstrăinat pământurile ce li s-au dat de - abia acum 15 ani. Fizicește vorbind, populațiunile de la țară au fost
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de boale contagioase. Anghina difterică a distrus o mare parte a generațiunii viitoare. Moralicește vorbind, ele nu au făcut nici un progres în cultură; mulți din ei nu au idee de morală; unii muncesc, dar produsul muncei lor îl consumă la cârciumă și se reîntorc iarăși la muncă când necesitatea sau autoritatea-i forțează. Aceștia sunt încă cei mai cumsecade. Alții petrec timpul lor cu furturi și desfrânări; cârciuma este pentru ei azilul ce nu-l părăsesc și mulți din cârciumari sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au idee de morală; unii muncesc, dar produsul muncei lor îl consumă la cârciumă și se reîntorc iarăși la muncă când necesitatea sau autoritatea-i forțează. Aceștia sunt încă cei mai cumsecade. Alții petrec timpul lor cu furturi și desfrânări; cârciuma este pentru ei azilul ce nu-l părăsesc și mulți din cârciumari sunt gazdele lor. Căsătoria nu este respectată; clerul de la țară se află în o mare parte pe o scară de cultură foarte inferioară; sărmanii copii mici nu ascultă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
banii. Îndată ce aceștia ajung la casa țăranului le scot ușile de la casă, de la tindă și le duc la primărie. Copiii, femeia, tremură toată noaptea de frig. Călărașii, dorobanții le iau mămăliga din ceaun, le taie găinile și le duc la cârciumă. Copiii, femeile încep a plânge; ei le îmbrîncesc, le bat. Întorcându - se de la cârciumă, i-alungă din paturile lor și se culcă ei. Cum se face ziuă [î]i ia dinapoi ca pe vite și-i duce iar la percepție
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și le duc la primărie. Copiii, femeia, tremură toată noaptea de frig. Călărașii, dorobanții le iau mămăliga din ceaun, le taie găinile și le duc la cârciumă. Copiii, femeile încep a plânge; ei le îmbrîncesc, le bat. Întorcându - se de la cârciumă, i-alungă din paturile lor și se culcă ei. Cum se face ziuă [î]i ia dinapoi ca pe vite și-i duce iar la percepție și, dacă peste noapte n-au găsit să plătească banii, ei [î]i bagă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
găsi bani și în cele din urmă se duce acasă, disperat, și, în bocetul femeii ș-a copiilor, își ia vaca, boii, așternutul, tot ce găsește, și le duce de le vinde cu cât se îndură să-i dea cineva. Cârciumile, primăria, satul gem atunci pline de precupeți, de măcelari cari au alergat de prin orașe, de prin toate unghiurile, anume ca să cumpere averea, munca țăranului pe nimica. Ți se sfâșie inima când vezi cum acești nenorociți, cari necontenit [î]i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
367} lupta de conservare și de existență la care are drept orice popor, deci și cel românesc, vederile pur umanitare [î]și au marginile lor. Nici un popor din lume nu poate fi dator de-a se sacrifica pe sine colportajului, cârciumelor, uzurei, pentru cuvinte umanitare. Evreii nu pot pretinde ca principiile ce le propagă să nu fie atât de scumpe încît să le sacrificăm bunăstarea, sănătatea, viața morală și fizică a țăranului nostru, câștigul meseriașului și a negustorului nostru, numai pentru că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
servi la timp la-mbunătățiri de clădiri și altele, tot pentru școală și biserică. Art. 4. Contractele încheiate de comunele rurale cu antreprenorii băuturilor spirtoase sânt scutite de taxe. Proprietarul care va avea [î]n comună o clădire care este cârciumă va fi despăgubit de comună, în curs de 20 ani, prin rate cu anuități anuale garantate [î]n chiar venitul prins prin întreprinderea dată. Prețul despăgubirii se va fixa de către tribunalele ordinare. Art. 5. Condițiunile dării în întreprindere a dreptului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vânzare a băuturilor spirtoase în comunele rurale se alcătuiesc de consiliile comunale și se aprobă de consiliul județan. Ele vor fi făcute conform legii de față și a regulamentului de aplicarea ei. În aceste condițiuni se va arăta și numărul cârciumelor ce se va permite a se înființa. Art. 6. Nu se poate primi să concureze la licitație nimeni din cei cari nu însușesc condițiunile cerute de legile în vigoare și cari se vor mai face în viitor. Art. 7. Datoriile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va permite a se înființa. Art. 6. Nu se poate primi să concureze la licitație nimeni din cei cari nu însușesc condițiunile cerute de legile în vigoare și cari se vor mai face în viitor. Art. 7. Datoriile contractate la cârciumă pentru consumare de băuturi spirtoase nu se pot urmări în justiție. Art. 8. Cel care va împrumuta numele său pentru a putea lua în întreprindere dreptul de a vinde băuturi spirtoase unei persoane care nu are drept după legile în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o închisoare de la o lună la trei deodată cu întreprinzătorul, iar stabilimentul se va închide de îndată și întreprinderea se va da din nou prin licitație în garanția și comptul ambilor fraudulatori. Art. 9. Nu pot fi tolerate hanuri și cârciumi afară din sate decât la depărtare de 10 chilometre de la cea mai apropiată cârciumă. Stabilimentele de la gările drumurilor de fier nu intră în această categorie. Această depărtare se poate scurta cu voia administrației, însă numai pentru locurile cari ar fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
închide de îndată și întreprinderea se va da din nou prin licitație în garanția și comptul ambilor fraudulatori. Art. 9. Nu pot fi tolerate hanuri și cârciumi afară din sate decât la depărtare de 10 chilometre de la cea mai apropiată cârciumă. Stabilimentele de la gările drumurilor de fier nu intră în această categorie. Această depărtare se poate scurta cu voia administrației, însă numai pentru locurile cari ar fi necesarii cărăușilor pe drumuri mari, pentru pășunatul vitelor și pentru orice alte esploatări, precum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tezaurul din care guvernul escamotează {EminescuOpXII 420} cîte-o idee, pentru a o prezenta, cu multe și rele modificațiuni, ca a sa. Astfel d. C. A. Rosetti și-a apropriat, în altă formă și cu știrbiri în rău, proiectul privitor la cârciume și, tot din seria proiectelor menționate, s-a luat și desfigurat cel privitor la reforma tocmelilor agricole. O lege născută din nevoile reale ale unei țări, nu localizată din franțuzește, e totdauna de natură a împătimi lumea politică pentru și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
seară, cvartetul lui Beethoven, interpretat de o trupă într-o sală de concert goală. Devotamentul artiștilor de a cânta doar pentru trei spectatori (între care ea) a impresionat-o profund și pentru toată viața. Pe Tomas l-a cunoscut în cârciuma unde servea la mese bețivi, trăitori doar în mizeria trupului. Tânărul necunoscut avea pe masă o carte deschisă, iar la radio s-a întâmplat să se difuzeze tocmai cvartetul lui Beethoven. Această dublă coincidență în mijlocul bețivilor era diferența în repetiție
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o ironie devastatoare literatul maghiar - constau doar În aceea că sărbătorile trebuie petrecute fără muncă și că nerespectarea postului este un mare păcat.” Dar acest lucru ...duce și el la decăderea românului, pentru că, Înfometat și fără ocupație, acesta caută o cârciumă, unde, lângă bâzâitul cimpoiului, Își mai aduce aminte și de originea sa romană. Atunci, dorind să dovedească faptul că În vinele sale curge sânge de campion, Îi dă În cap companionului său ori este lovit el de către acesta, Întinzându-se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de originea sa romană. Atunci, dorind să dovedească faptul că În vinele sale curge sânge de campion, Îi dă În cap companionului său ori este lovit el de către acesta, Întinzându-se la sfârșit, pe jumătate mort și complet beat, În fața cârciumii. Abia relatările observatorilor maghiari romantici, de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Încep să proiecteze o lumină diferită și asupra sărbătorilor românești. Acum, ele vor fi privite ca niște expresii exotice, dar pline de naturalețe, ale geniului popular românesc, În același
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lene și de lipsa spiritului de economie, reprezintă una dintre temele favorite ale criticismului luminist. Aceste vicii sociale sunt considerate ca principali adversari ai propășirii În rândul claselor de jos. Peste tot, călătorului maghiar i se pare prea mare numărul cârciumelor (despre care observă de fiecare dată că sunt Îngrozitor de murdare) și al tarabelor din centrul orașelor unde se vând băuturi alcoolice. Singura trăsătură pozitivă pe care Ürmösy o atribuie românilor este ospitalitatea, pe care o remarcă de mai multe ori
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
greu de atins : „Vive, trebuie să ajungem sus, lângă Fane și ceilalți, acolo unde rămân semne !” spune cu ardoare Mariana. Și nu numai semne, dar și bani mulți în buzunar : „Vreți să vă îmbrac în bani, mă ?” zice Fane la cârciumă. Muncitorii care lucrează direct asupra materiei sunt cavalerii Jedi ai României Socialiste în 1966. Semnul castei, „femeia” din linii și puncte a lui Fane desenată sus, pe rezervorul încheiat, afirmă faptul că singura metafizică, departe de a fi în cărți
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aici e raiul pe pământ...”, îi spune cu înțelegere Doinei cântăreața Delia (Gina Patrichi), vorbind ca din manualul de propagandă bolșevică. Tot Deliei îi revine sarcina, după ce își rememorează succesul de la Sala Palatului, să strige, din postura de „dizeoză” la cârciumă pe care i-a oferit-o Occidentul, acoperindu-și ochii cu mâinile : „Ce mi-a trebuit să plec ? !...”. În acest moment ai impresia acută că scenariul e scris nu de Ion Băieșu și Alexandru Tatos, ci de securiștii de la Pașapoarte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
film cu o fată fermecătoare (1967), în care cheia de receptare e dată de replica unui personaj : „Ai văzut prea multe filme cu ingineri !”. Al doilea, Secvențe (1982) de Alexandru Tatos. După ce echipa de filmare l-a admirat într-o cârciumă pe fabulosul personaj interpretat de Mircea Diaconu, are loc următorul schimb de replici : Regizorul (Alexandru Tatos) : Ce tip e ăsta ! O figură ! Operatorul (Florin Mihăilescu) : Măcar de-ai avea în făcătura ta de scenariu un tip ca ăsta... Regizorul : Ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu are nici o morală la final, nu pune în lumină principii, mari opțiuni, nu demonstrează superioritatea nimănui asupra nimănui, este cu totul și cu totul „nereprezentativ pentru societatea noastră”. Doar lasă în urmă o atmosferă grea, jenantă, de neuitat. Din cârciuma sătească, Tatos ne aduce în a treia „sec vență” chiar pe un platou de filmare. Aici se toarnă un film din cea mai frecventată lume fictivă a propagandei cinematografice românești : lupta comuniștilor în ilegalitate. Pentru prima (și ultima) dată, Alexandru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a văzut tăbărând tătărimea sălbatică și pe Domnul Țării, Mihai Racoviță, care era silit să o întovărășească” <footnote Ibidem, p. 185-186. footnote>. Nu este impresionat de aspectul etnic al Vamei, de rolul târgului de a atrage țărănimea din jur prin cârciumi multe și murdare <footnote După Iorgu G. Toma, op. cit. footnote>. N. Iorga reia istoria monumentului din Vama în „Istoria armatei românești”, în capitolul - Decăderea militară a românilor (1692-1821): „Urmă în august lovitura din Ardeal a lui Mihai Vodă cu 3
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]