3,002 matches
-
Jeanina Mocanu V.Raluca Motaș Șt.RalucaMaria Odobescu Șt.ȘtefanVlad Onceanu V.Sorina Romila I.AncaRamona Trifan A.Aurelian Vîrnă C.Lucian Voicu Ștefan Costin Clit,op.cit.,256. XII - Fizică -Chimie Bicu Șt.CarmenGeorgiana Buzdugan I.DragoșVasile Buzdugan D-tru Georgiana-Daniela Căciulă G.DianaTatiana Cojocaru M.Mihaela Coșug - Hondru Șt.Cristina Dodu C-tin Cătălin Enachi M.Alina - Ionela Ghica C.Eugenia Idriceanu D.Dumitru Daniel Lazăr V.OanaGabriela Lefter A.Ana-Maria Macarie I.Elena Daniela Manolea I.Cristina - Nina Michiu Gh.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Alexandra Stingă T.Corneliu Ibidem Clasa a XIIaStiințele Naturii 2 Agrigorosoaiei I.Oana Antohi V.Ancuța Ramona Antohi V.Bogdan Florin Baghiu P.Petre Dragoș Bălan C.Lucian Andrei Bălan D.Maria Ruxandra Busuioc I.Viorica Caraiman F.Ana Maria Căciulă C.Alexandru Constantin Chicu V.Vlad Gabriel Chirițoiu C.Anișoara Ciocoiu I.Mihaela Idriceanu C.Oana Litera Șt.Georgiana Macarov I.Maria Mâcnea G.Florin Mihăiță Mistreanu L.Alina Neculau P.Dana Ramona Nistor C.Valentina Pascal P.Petru Andrei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
V.Dănuț - Ionel Pivniceru Șt.Ana - Maria Ralea M.Mădălina Romila I.Ioan Strechie D.Ciprian Steimberg P.Raul Teodor Varna C.CostelAdrian Ibidem Științele Naturii 1 Agheorghiesei L.Cătălina Armănăuță N.DragoșLiviu Blesneag D.Alexandra Cătana C.Ionuț - Alexei Căciulă Gh.Andreea Cebotari C.Vadim Chirica V.Liviu Cătălin Codreanu C.AntonCorneliu Enache E.Anca Gheorghiu C.Dan Cristian Ghica C.Georgiana Grigoraș R.Alina Maria Luca P.Mihaela Petronela Lupu E.Oana Georgiana Marian J.Ana Mazdrag C.Oana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
AnisiaCristina Popovici P.Roxana Sălăvăstru E.E.Alexandru Stoica I.Bogdan Stoica V.Silvia Tălmaciu G.Andreea Manuela Ursu D.Dragoș Vasilache G.Grigore XII-a Matematică Informatică Alexa Alexandru Antal Cella Sânziana Bahna Alexandra Bălan Andreea Raluca Bujder Corina Mariana Căciulă Marcel Ciobanu George Adrian Ciuntuc Cristina Elenă Ciupilan Andra Gabriela Darie Dumitru Virgil Filip Diana Andreea Focia Alexandru Gheorghiță Tudor Hălăngescu Smaranda Iacob Calina Andreea Kriukov Alexandru Lăcătuș Raluca Maftei Bogdan Ionel Mălășinc Irena Mirabela Manafu Andrei Bogdan Mitrofan Monalisa
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Tiron V.Monica Tunegaru M.Magda Cristina Vulpe I.Marius Andrei Zanvettor P.Lucian Clasa a XII-a Matematică Informatică 2 Archip C.Laura Ștefania Bădărău G.Andreea Bejan T.Mădălina Loredana Bejan T.Roxana Elenă Botezatu I.Irina Marcica Căciulă A.Diana Georgiana Carp I.Lenuța Chirilă M.Maria Cristina Ciobanu N.Anca Gheorghiță M.Octav Gugiuman V.Cosmin Dragoș Hristea C.Elena Lazăr D.Andrei Ionuț Leu L.Laura Ionela Matasă V.Irina Mihaela Mocanu C.Mihaela Mirabela Moga
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Toma N. Bogdan Egidiu Toșu C. Cristina Paula Vârlan S. Nadejda Clasa a XII-a Fil.1 Diriginte Monica Lovin Andone A. Mădălina Carmen Apetrei N. Ana Maria Asiminii G. Ioana Georgiana Bucur M. Andreea Cătălina Bulai V. Maria Roberta Căciulă M. Diana Chirițoiu V. Andreea Ciornei D. Andra Dumitriu V. Oana Elenă Ene I. Radu Ionuț Filip A. Ana Găgauța A. Iulian Cătălin Iancu P. Cristian Alexandru Ilie A. Andrei Mircea Manole V. Geta Paula Mâcnea G. Andreea Songhiul Neamțu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Sîrbu V. Ramona Andreea Tălpălaru I. Anca Elenă Timofte C. Adriana Tăcu C. Liviu Andrei Vasiliu E. Dorin Voloacă N. Adrian Florin XIII FR Diriginte Mihaela Florea Aroșculesei V. Dorinel Babușca P. AlinaMihaela Burhuc C. Alină Buta I. Loredana Ionela Căciulă C. Ancuța Claudia Cazan V. Irina Ecaterina Decuseară N. AnaMaria Dragomir V. Monica Graur I. Daniel Nicuță Alină Mariana Nițica C. ElenaGabriela Oprea F. Cristi-Florin Polei Ț. Olimpia Puiu Ț. Victor Sasu R. CătălinaSimona Savin I. Cornelia Silitra M. Mihaela
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
la invitația președintei, în timp ce ea îmi semnează contractele. Îmi place, tovarășe Vlădeanu, zice președinta, îmi place că vă preocupă problemele muncitorilor și-ale producției... Negăsind replică la afirmația ei, strîng și eu din umeri, rotind casca în mîini, precum Ion căciula ah!, tot țăran am rămas... Președinta se ridică și mă conduce pînă la ușă. M-aș bucura, tovarășe Vlădeanu, să ne dați concursul. E păcat, un combinat mare ca ăsta să nu aibă o echipă de teatru... Da, desigur, zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și am impresia că se spală într-un lighean, care când apare, când dispare. El, cu fața pătrată și roșcovană, cu dinți de țăran care a mâncat toată viața lui mămăligă, cu un zâmbet deschis și satisfăcut și cu o căciulă fumurie pe care o poartă puțin trasă spre ceafă. Fericit că l-a întâlnit pe Radu la mine și, măcar că e rudă cu Wally, îi este mai degrabă favorabil lui Radu. De altfel, ca și Muma, ei au o mare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de griji și supărare. Suntem în Anglia. Soarele strălucește. Și o să ne căsătorim. Știi, sunt un pic îngrijorat, spune Danny, privind pe geam. Unde sunt castelele? — Suntem în Surrey, îi explic. Aici nu avem castele. — Și unde sunt soldații cu căciuli de un metru, din blană de urs? Își mijește ochii. Becky, ești sigură că suntem în Anglia? Ești sigură că pilotul ăla știa exact unde trebuie să ajungem? Destul de sigură, spun, scoțându-mi rujul. Nu știu, spune gânditor. Mie mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
trebuiau să fie ușor de recunoscut și, ca atare, au fost stigmatizați : „Pentru ca evreii din Bucovina să poată fi deosebiți de ceilalți locuitori - hotăra În 1780 Comisia imperială de la Viena -, să fie obligați să poarte pe calota pălăriei ori pe căciulă o panglică galbenă de o lățime de două degete” <endnote id="(124, p. 202)"/>. Decizia Comisiei de la Viena nu a fost originală În epocă. Ea copia, de fapt, o prevedere similară din Edictul Împotriva evreilor emis la Roma de papa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
are nici agerimea de minte, nici istețimea, nici Îndrăzneala ovreilor, nici mai ales ahtiarea lor după bani” <endnote id="(766, p. 137)"/>. Unii scriitori au asociat „viclenia naturală” a evreului cu cea a vulpii din blana căreia se fac tradiționalele căciuli evreiești. Astfel, șiretenia este localizată atât În capul evreului, cât și pe capul lui. „În Bucovina mai puteți vedea evrei purtând blană de vulpe la pălării”, spune un personaj dintr-un roman cu subiect românesc, scris În 1939-1940 de prozatoarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Încă o poartă. E adevărat că sunt inteligenți, dar se țin deoparte ; nu fac nici un rău nimănui” <endnote id="(789, p. 122)"/>. Și F. Brunea-Fox a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre căciula rituală (stramlăh) purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bursuc”. Sau poate pentru că viezurele - ca și evreul - este perceput În popor ca fiind viclean și hoț (fură făină sau grâne din hambare ; <endnote id="vezi nota 111"/>). Sau, În fine, pentru că portul tradițional al evreului În epocă includea o căciulă (straimel) cu blană de viezure (doar evreii bogați permițându-și să folosească blană de samur ; <endnote id="vezi nota 646"/>). În „romanul evreiesc” De două mii de ani... al lui Mihail Sebastian (1934), protagonistul asistă la o scenă În care, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cu toporul Domnului,/ Taie capul omului” (pentru exemple și comentarii, <endnote id="vezi 139, pp. 79 ș.u."/>). În unele variante, omul sacrificat capătă identitate etnică : „Cu cuțitul lui Mihai/ Taie capul jidului” <endnote id="(35, p. 164)"/> sau „Cu căciula [sabia] lui Mihai,/ Dă- mi Încoace druga,/ Să omor pe Iuda,/ Iuda a murit,/ Apa a ieșit” <endnote id="(169, p. 126 ; 342, p. 235)"/> sau „Cu sabia lui Mihai/ Capul turcului să-i tai” <endnote id="(49, p. 105
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Saint-Fiacre, un călugăr ascet din secolul al VII-lea. În spațiul românesc, termenul fiacru fusese folosit deja de Constantin Negruzzi În 1829, În prima sa nuvelă, Zoe : „un fiacru ce trecea ca săgeata” pe ulițele Iașilor (130, p. 213). 646. „Căciula sa originală, de blană de samur, cu care se Înfățișa [bancherul Ascher, sâmbăta] la sinagogă, costa mai bine de o sută de galbeni” ; cf. romanul lui Al. Pelimon Jidovul cămătar, cca 1860 (130, p. 274). Unii scriitori au asociat presupusele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bine de o sută de galbeni” ; cf. romanul lui Al. Pelimon Jidovul cămătar, cca 1860 (130, p. 274). Unii scriitori au asociat presupusele caracteristici intelectuale și etice ale evreului cu cele ale ani malului din blana căruia Îi era confecționată căciula : „În Bucovina mai puteți vedea evrei purtând blană de vulpe la pălării”, spune un personaj dintr-un roman cu subiect românesc scris În 1939-1940 de prozatoarea britanică Olivia Manning. „Așa li s-a ordonat cu sute de ani În urmă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Încă o poartă. E adevărat că sunt inteligenți, dar se țin deoparte ; nu fac nici un rău nimănui” (789, p.122). Și publicistul F. Brunea-Fox a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre stramlăh (căciula rituală) din blană de vulpe purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lei d lui maior Nistor Sabin. Îmbrăcăminte: 13 pantaloni postav albastru, 41 pieptare de doc, 13 bonete, 13 cămăși albastre doc, 13 cravate doc albastru, 13 centuri piele galbenă, 13 paftale metal cu insigna FRN, 12 bratarde, 50 insigne pentru căciuli, 40 bonete doc albastru. S-au mai găsit: 4 ștampile, 3 tablouri, un drapel tricolor cu insigna FRN, o hartă a orașului și una a județului, 59 cărți pentru ostași, 857 kg porumb, 30 kg grâu, la domnul intendent. În urma
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mă anunți ca să te aștept în gară. Am uitat totuși un lucru: coperta cărții se va schimba, în sensul că numele meu va fi scris cu alte caractere decît acelea pe care le-ai văzut. Mă tem să nu omită căciula la Ă. Roagă-l pe signor Cici să meargă (dar imediat) și să verifice el acest lucru. Cînd sosești poate că îmi aduci și alte vești în legătură cu cartea. Acasă, bucurie de excursia făcută la Viișoara, dar și regrete că n-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că personajul Ian era milițian, vom trece acum și la cenzurarea unui pasaj din lucrarea „Cuza Vodă” scrisă de dramaturgul Mircea Ștefănescu (1898-1982) În anul 1959, din care reiese că cerberii se simțiseră grav amenințați de staționarea unei muște pe căciulile lor dar și lezați În demnitatea lor de luptători Încercați În favoarea clasei muncitoare ce nu trebuia să audă toate „prostiile”: „<<Cuza Vodă>> de Mircea Ștefănescu. Se recomandă eliminarea următorului monolog: „Kogălniceanu (discuție cu trădătorul Vogoride Înaintea Unirii): <<Urlă ulița! Decît
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că nici nu se poate semăna la mare adâncime că putrezesc boabele sau răsar prea târziu. Fețele lor erau pârlite de soarele și vânturile primăverii, unii erau îmbrăcați subțire și cu capetele descoperite alții, din contra, îmbrăcați gros și cu căciulile pe cap, așa cum era moș Costică Umbrosu care la întrebarea glumeață de ce umblă cu căciulă, răspunse: „ca să-mi țină umbră, măi băieți, că altfel mă doare capul!”. La o răspântie de drumuri începuseră să se adune băieții și fetele, strigând
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
târziu. Fețele lor erau pârlite de soarele și vânturile primăverii, unii erau îmbrăcați subțire și cu capetele descoperite alții, din contra, îmbrăcați gros și cu căciulile pe cap, așa cum era moș Costică Umbrosu care la întrebarea glumeață de ce umblă cu căciulă, răspunse: „ca să-mi țină umbră, măi băieți, că altfel mă doare capul!”. La o răspântie de drumuri începuseră să se adune băieții și fetele, strigând și chiuind, de parcă toată lumea era a lor. întoarcerea acasă nu a însemnat terminarea trebilor, vacile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
grădina publică; − Da, bădie, mă duceam să duc caii la păscut pe islaz și aud niște zgomote ciudate; mă opresc și-mi dau seama că e glas de om, venea dinspre grădina publică. Mă uit cu atenție și văd o căciulă de om pusă într-un băț, care se mișca într-o parte și alta și de sus în jos. Mi-am dat seama că trebuie să fie acolo un om, mai spunea tata de oameni căzuți în fântâni. Am intrat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se mișca într-o parte și alta și de sus în jos. Mi-am dat seama că trebuie să fie acolo un om, mai spunea tata de oameni căzuți în fântâni. Am intrat pe borta din gard, am ajuns aproape de căciula care se mișca și am știut că acolo e un om căzut, i-am spus să aștepte că merg după ajutor, am venit acasă și le-am spus părinților de asta. Mama și tata au vorbit, au luat o frânghie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]