2,788 matches
-
chestiunea „Dragoslav”532. Mi-a spus că va vorbi și cu fratele Vinicius 533, actualmente la spital. De asemenea i-am scris și Profirii Sadoveanu 534, care nu de mult mi-a trimis volumul ei „Planeta părăsită”, cu o foarte călduroasă dedicație, să trimită biografia ei, publicații, foto (cu tatăl), ca și să roage pe Conu Vasilică, unchiul ei și fostul meu profesor agronom la șc. Normală, să facă la fel. De asemenea să pună o vorbă și pe lângă Despina Sadoveanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin moartea mamei sale și nu mi-a răspuns nici la condoleanțe; iar d-na Profira S. n-a reacționat la cererea mea Încă. Am folosit prilejul, că mi-a trimis ultima ei lucrare „Planeta părăsită”551 cu o foarte călduroasă dedicație, ca să-i fac rugămintea În legătură cu „Muzeul de lit.”; dar, până azi, n-a răspuns. „Monografia Dragoslav” stagnează 552. Deocamdată e dată la dactilografiat. Aștept cu mare interes lucrarea Persiani despre „N. Gane”553. Ce documentație va fi având? Trebuie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
râzând de noua dragoste a lui Eminescu = d-na Poenaru-Lecca) „cam corpolentă”. Ce e din toate acestea la „Muzeul Flt.”? Sau distruse de război? știu că Muzeul a fost evacuat. V.T. 24 Bft. 7 noiembrie 1971 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc călduros pentru toate informațiile trimise și mă grăbesc să Vă răspund În ordinea răspunsurilor, pe care mi le cereți. În ceea ce privește Calendarul Învățătorilor, din păcate nu mai am nici un exemplar 1928. Acesta, 1930 e așa, fără copertă (probabil că Înfățișa pe ea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
568 Tănase, care a fost așa de drăguță și mi-a luat interviul la Centenarul „Gane” va pune o vorbă, să fie publicat 569. E o filă de istorie culturală (...). Același 31 Bft. 21.I.1972 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumiri călduroase pentru bunele știri cu privire la Muzeu. Numi scrii niciodată prea mult, dragă domnule Dimitriu, și scrisorile matale le deschid totdeauna cu grabă și plăcere. Te felicit pentru pasiunea, pe care o depui, În adunare de „comori” și pentru flair-ul de-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
V. Tempeanu P.S. I-am trimis d-lui Prof. Popa numărul festiv al revistei „Junimea” din Pitești cu prilejul celor 75 ani de existență. Un exemplar e și pentru mata. 40 Buftea, 4 iulie 1972 Iubite domnule Dimitriu, Te felicit călduros pentru extraordinara realizare, pe care ai avut-o la Flt., depunând muncă titanică și entuziastă, ca să dai ceea ce n-a dat 579 Fiind secție a Complexului muzeal fălticenean, „Galeria” nu dispunea de un buget propriu și nici nu avea inițiativa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
liceului No. 2583, deși acest lucru s-a făcut de absolut toate celelalte licee din Țară. Nu-i nimic, Însă: adevărul istoric nu poate fi Înăbușit. Voi găsi eu prilejul să scriu În altă parte acest istoric. Primirea extraordinar de călduroasă, pe care am avut-o din partea foștilor mei elevi, ca și din partea cetățenilor, care m-au cunoscut și mi-au prețuit munca, mi-a fost răsplată bogată, deși a stârnit invidia și gelozia celuia „pe care nu l-am lăsat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
iar Iulius Wilhelm era Consilier guvernamental. Primul era germanist, al doilea romanist. Nu mai posed textul Gorovei (Îl are d. Datcu și i-l voi cere). Cu toată prietenia, V. Tempeanu 45 Carte de vizită Buftea, 12 sept. 1972 Mulțumiri călduroase 593. Vă urez la fel. Prof. Dr. Virgil Tempeanu Membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Membru corespondent al Academiei Germane din München 46 Buftea, 18 oct. 1972 Iubite domnule Dimitriu, Te felicit călduros pentru frumoasele succese, pe care le ai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de vizită Buftea, 12 sept. 1972 Mulțumiri călduroase 593. Vă urez la fel. Prof. Dr. Virgil Tempeanu Membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Membru corespondent al Academiei Germane din München 46 Buftea, 18 oct. 1972 Iubite domnule Dimitriu, Te felicit călduros pentru frumoasele succese, pe care le ai În 592 Odihna nu-mi mai ajuta la nimic. Ficatul reacționa la starea de tensiune permanentă și tânjeam după puțină liniște, de care n-am avut parte. 593 Pentru ziua de naștere a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai găsit aici. V aș ruga să-mi comunicați cuprinsul articolului, căci mă interesează. De asemenea aș dori ca În „Monografia” mea să apară și chipul „fratelui” meu Jenică Tatos. 963 53 Buftea, 9 martie 1973 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc călduros pentru menționarea noastră la „Radio”. Păcat că n-am știut ziua și ora emisiunii. O prietenă a soției ne-a povestit, ascultând Întâmplător la radio. Nu aștept răspuns de la d. Gafița. Dacă nu-mi scrie peste vreo 10 zile, voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
d-lui Prof. Popa bucuria, că d-na Ungureanu mi-a telefonat, că i s-au acceptat lucrările folclorice (În total sau selectiv) și că În curând se va Încheia contractul de editură cu „Minerva” (respectiv dl. șerb.). Îl felicit călduros pentru frumosul succes. Posed un portret mare al Agathei Bârsescu pe care vreau să-l donez „Muzeului” matale. Asta când vei veni la Buftea. E Înrămat, dar rama s-a cam deteriorat (sunt ani de-atunci) și, Înrămat, nu cred
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dobrescu Vă ajută? Toate urările de bine de la casă la casă. V. Tempeanu P.S. Vă aștept cu mare plăcere la Buftea. Tansi mă presează. 58 Carte de vizită Buftea, 10 sept. 1973 D-na și Prof. Dr. Virgil Tempeanu mulțumesc călduros pentru felicitări și Vi le Întorc cu aceeași dragoste și sinceritate. 59 Buftea, 20 sept. 1973 Stimate și iubite domnule Dimitriu, Trimit scrisori străine (traduse) și românești, din sutele, pe care le am. Trei zile le-am triat. Nu dau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
el. Sunt curios de „Galeria Irimescu” - fostul meu elev leneș la Germană, dar talentat artist. Mulțumesc din inimă pentru felicitări de ziua nașterii. Deși tardive, știu că sunt mai sincere decât ale multora, care m-au hiritisit la timp. Mulțumiri călduroase și doamnei matale. Primarele nostru profesor nu poate face nimic În chestiunea „Mărturiilor” sau a „Monografiei”? Nu Încerci și la dânsul? Cunosc dificultățile cu numeroasele formalități, dar dacă trebuie... Așa e azi, așa a fost la noi de când lumea. Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și la mulți ani” apoi Întrebarea, dacă ați primit grăbita mea scrisoare, prin care vă imploram, să nu dați curs intenției complet nepotrivite, de a părăsi locul pentru care sunteți predestinat, la „Galerie”, pentru că unul, sau câțiva, vă clevetesc, gelozindu-vă633. Călduroase mulțumiri pentru informațiile, pe care mi le dați despre viața culturală din Folticenii, pe care Îi socotesc și ai mei. Dl. colonel Tudose Îmi scrie, că a luat ms. „Mărturiilor fălticenene” de la „folticeneanul” (!) Gafița, recte de la d-na Ungureanu și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
amploarea tragediei de la Fălticeni. S ar fi amărât și, poate ar fi trimis din proprie inițiativă memorii la forurile superioare, pentru a se curma acest genocid Împotriva culturii. 989 72 Carte de vizită (Buftea), 14 sept. 1975 Vii mulțumiri pentru călduroasele felicitări cu prilejul zilei de naștere 634. Melanie și Prof. Dr. Virgil Tempeanu 73 Buftea, 30 N. 1975 Iubite domnule Dimitriu, Se plânge lumea de mata - adică d-na Ungureanu și eu - (suntem, oare, „lumea”?) că nu ne mai scrii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
era bolnavă de nervi, producând multă Îngrijorare În jurul ei. 992 Urăm matale și alor matale dragi sănătate și sărbători tihnite. Cu toată amiciția, V. Tempeanu 75 Carte de vizită (Buftea), 17 sept. 1976 Familia și Prof. Dr. Virgil Tempeanu mulțumesc călduros d-nei și d-lui Eug. Dimitriu pentru felicitări și le urează, la rându-le, sănătate deplină. Am scris d-lor Jitariu și Irimescu În sensul dublării conducerii G.(aleriei)641. V.T. 76 8120, Buftea, 8 oct. 1976 Iubite domnule Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
facă și să Vă avem iar la cârma corăbiei culturale fălticenene, despre care te rog să mă ții În curent. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu Sărutări de mâini Doamnei matale. 77 Carte de vizită (Buftea, 24.1.1977) Călduroase mulțumiri și cele mai bune urări de sănătate (Întoarcere la Fălticeni)645 și voie bună În 1977. Familia Prof. Dr. Virgil Tempeanu 78 C.P. 8120 Buftea - 26.III.’977 Iubite domnule Dimitriu, Ori de câte ori vorbim la telefon, d-na Ungureanu cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Virgil Tempeanu (Membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. - Membru corespondent al Academiei Germane din München) cu viile sale mulțumiri pentru urări pe care Vi le Întoarce cu drag ambilor pe 1981. 81 Carte de vizită (Buftea, nedatată, 1984) Vă mulțumim călduros, pentru bunele urări, dorindu-vă și Dv. un An bun cu sănătate. Prof. Dr. Virgil Tempeanu 646 646 Ultimul semn de viață de la Scriitorul V. Tempeanu, care s-a stins În 1984. Bolnav probabil, a rugat-o pe fiica sa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un peisaj din Vâlcov, Basarabia. Pentru Otto Briese, care a petrecut 50 de veri la Dolheștii Mici, am luat legătura cu fiica sa la Iași, dar fără rezultat. 1007 TEODORESCU, Paul659 1 București, 6 aprilie 1977 Stimate domnule Dimitriu, Mulțumim călduros, și Lenuș și eu, pentru delicata d-tale atenție. Duioase aduceri aminte ne-a stârnit Băncuța, În colorata d-tale evocare 660. Aceste rânduri confirmă că suntem zdraveni, după cutremurul care a făcut ravagii În cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cimitirul Oprișeni-Fălticeni. Al. Vasiliu era , cred , inginer. 717 Viitoarea „Galerie a oamenilor de seamă” din Fălticeni. 1052 VASILIU-FALTI, Vasile 718 1 București, 13 ianuarie 1973 Tovarășe Dimitriu, Rog să primești din partea mea și a soției mele, cele mai vii și călduroase mulțumiri pentru amabilele urări, cu ocazia anului nou 1973. Cu deosebită considerație și cu aceleași bune urări, V. Vasiliu-Falti Str. Brezoianu 26, et. II, ap. 30 Tel. 13.89.70 București, Sector 7 2 București, 20 aprilie 1974 Stimate tovarășe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a suporta noi cheltuielile legate de aceste vizite în devize? Nimeni nu m-a putut lămuri. În schimb, pentru rezultatele acestor vizite, care pentru țara noastră ar fi cum nu se poate mai avantajoase, numai aprobări unanime, mulțumiri și felicitări călduroase. Eu unul nu am văzut vreun produs provenit din Pakistan, Coreea de Nord, Islanda sau vreuna din țările africane ai căror oaspeți ne-au vizitat țara la invitația noastră. Am văzut în schimb în țările capitaliste occidentale produse alimentare, îmbrăcăminte, mobile etc.
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fel, sunt puține șanse ca turistul occidental să mai calce vreodată prin România. Mașinile noastre cu emblema D (Deutschland) sunt primite cu respect și plăcere în orice țară. Pentru mărcile vest-germane, bani stabili și valoroși oriunde în Europa, găsim găzduire călduroasă, servicii civilizate și de calitate. De ani de zile, România nu oferă nimic din toate acestea. Și dacă cetățeanul român își pune întrebarea de ce în aceste condiții mai vin încă în România turiști din RFG, răspunsul e simplu: 98% din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu pete de apă. Tavanul de beton boltit, era și el o sursă de alimentare a apei de pe jos, prin picăturile de condens, care, ca într-o peșteră, cădeau peste tot. Când se ieșea la plimbarea în cerc, în zilele călduroase, din îmbrăcămintea celor închiși ieșeau aburi datorită căldurii, care producea evaporarea umezelii permanentă de pe veșminte. În celulă acest lucru se producea consumând căldura corpului, care era singura sursă caldă, căci nici sobe, nici calorifere nu existau. Temperatura era permanent, (vară
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
masă în diferite unghiuri și-l privea atentă. — E prea vagă întrebarea? — Probabil. — Atunci, o iau altfel. Ce-i plăcea mai mult mamei tale? Îți amintești cumva? — Da, foarte bine. Soarele, plimbarea, scăldatul vara, animalele. Ne plimbam întotdeauna în zilele călduroase. Lumea de-aici nu se prea plimbă. Ție îți place, nu? — Grozav! Și soarele-mi place. Și scăldatul. Altceva legat de mama ta? — Vorbea de multe ori singură când era acasă. Nu știu dacă neapărat îi plăcea, dar eu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de cei prezenți). Au cântat Doru Stănculescu și Tudor Gheorghe. Într-o primă etapă, manifestările cenaclului erau săptămânale; în revistă era publicată în fiecare număr o cronică a ședinței cenaclului din săptămâna precedentă (prima ședință beneficiind și de o prezentare călduroasă semnată de Șerban Cioculescu, sub titlul Cenacle de ieri și de azi. „Flacăra”). În prima etapă, structura obișnuită a manifestărilor era următoarea: unul sau mai mulți scriitori consacrați citeau din creația lor, urma lectura unui poet debutant (comentată de cei
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
merge în satul Șanț (județul Bistrița-Năsăud) împreună cu profesorul Dimitrie Gusti și cu tatăl său, Henri H. Stahl: „Treceam prin sate și erau organizate primiri speciale pentru «ministrul» Gusti” (p. 28). În 1969, se stabilește în Franța unde este primit foarte călduros de către Fernand Braudel, care-i oferă un post de profesor universitar. De asemenea, este invitat de Lévi-Strauss, directorul Laboratorului de antropologie socială, să devină membru al acestui laborator. Paul H. Stahl nu amintește decât în treacăt greutățile prin care a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]