2,573 matches
-
în poloneză Święty Jerzy) este considerat patronul orașului polonez Olsztyn. Olsztyn a semnat acorduri de înfrățire cu următoarele orașe: Olsztyn este localizat în valea rîului Łyna, care împarte orașul în două părți. Pădurile ce-l înconjoară sunt casa animalelor sălbatice: căprioara și elanul european, vulpea, enotul, mistrețul. În aceste locuri trăiesc în jur de 150 de specii de păsări. Există 11 lacuri în cadrul orașului, multe dintre care cele mai se află în partea de vest a Olsztyn-ului. Cele mai mari sunt
Olsztyn () [Corola-website/Science/297932_a_299261]
-
ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila de munte și capra neagră. Al. Grotu, studiind
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
endemisme: "Daudebardia transsylvanica", "Vitrea transsylvanica", "Helicigona banatica", "Trichia transsylvanica", "Alopia canescens", "Alopia nixa". Fauna mamiferelor este încă bine reprezentată în pădurile de la poalele masivului, deși activitățile economice și dezvoltarea orașelor sunt principalele cauze ale dispariției multor exemplare din: cerbul carpatin, căprioare, mistreți, râși, lupi, vulpi, veverițe, pârșul mare, pârșul cu coada stufoasă, pârșul de alun, șoarecele scurmător etc. Fauna ornitologică, studiată în special de I. Cătuneanu, este reprezentată prin: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), vulturul pleșuv sur ("Gyps fulvus fulvus"), vulturul
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Face primele descrieri precise asupra bourului ("Bos primigenius") și a zimbrului ("Bison bonasus"). Consideră bourul ca reprezentant al taurinelor cu precizarea că ultimul exemplar a fost vânat pe teritoriul României în 1627. Observații asupra vieții în mediul natural și obiceiurilor căprioarelor, cerbilor, mistreților, urșilor, lupilor, râșilor etc. A fost unul din promotorii mișcării pentru protecția naturii. Publică lucrări științifice și de popularizare.
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
de satul Rașcov există grote de piatră săpate pe malul Nistrului. Pescuitul în raionul Hotin este posibil doar pe râul Nistru, putând fi prinși crapi. Pădurile din raion ocupă o suprafață de 14.000 hectare, viețuind aici animale ca vulpi, căprioare, iepuri, rațe sălbatice etc.
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi late ("Barbastella
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
celei mai înalte sfere planetare, celui de-al șaptelea cer din tradiția indiană. În Asia, el este numit „animalul de zăpadă” și ia forma unei capre de angora cu un singur corn. Chinezii credeau că acest animal avea corpul unei căprioare, copitele unui cal și coada unui bou, numindu-l "k'i-lin". Pentru ei, unicornul reprezenta înțelepciunea. De-a lungul timpului, însă, apariția unicornului a reprezentat un fel de avertisment pentru oameni. Un grup de luptători ai lui Gingis Han
Inorog () [Corola-website/Science/306570_a_307899]
-
șoimul de Banat, vulturul imperial și acvila. Existența lor este condiționată de prezența în câmp deschis (pe pășuni) a veverițelor, care constituie baza hranei lor zilnice. Populația regnului animal în regiunea dunelor este reprezentată în acest moment de: lup, cerb, căprioare și mistreți. În scopul protejării acestei zone, Dunele Deliblat au fost declarate rezervație a naturii. Începând cu anul 2002, Dunele Deliblat figirează pe lista preliminară UNESCO, ca o zonă cu resurse naturale excepționale. Caracteristicile naturale si unicitatea zonei îl fac
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
sugari, produse dietetice și ingrediente culinare care conțin cel puțin 50% cacao (01.1.8). 01.1.2 Carne (ND) - Carne proaspătă, refrigerată sau congelată de: - bovine, ovine, caprine și porcine; - păsări și măruntaie comestibile de păsări; - iepuri și vânat (căprioare, mistreți, fazani, cocoși de munte); - cai, măgari, catâri, cămile și animale similare; - măruntaie proaspete, refrigerate sau congelate; - carne și măruntaie comestibile uscate, sărate sau afumate (cârnați, salam, slănină, șuncă, pateu, etc.); - alte feluri de carne sau produse și preparate din
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
saci pentru aspiratoare și tacâmuri, farfurii și pahare din carton, inclusiv folie de aluminiu și saci menajeri - Articole de curățare, cum ar fi mături, perii de frecat, pămătufuri și perii pentru șters praful, bureți, vată de sticlă și piele de căprioară - Alte articole de uz curent, cum ar fi chibrituri, lumânări, fitile de lampă, alcool metilic, cuiere, cârlige, ace de cusut și andrele, degetare, ace de siguranță, cuie, șuruburi, piulițe și bolțuri, pioneze, ținte, spălătoare, cleiuri și benzi adezive de uz
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
întreținerii echipamentelor de transport, cum ar fi vopsele, produse de curățare a cromului, compuși abrazivi și de lustruire a caroseriilor; huse pentru mașini, motociclete, etc. Exclusiv: Produse nespecifice de curățare și întreținere, cum ar fi apă distilată, bureți, piele de căprioară, detergenți, etc. (05.6.1); cheltuieli pentru reglarea părților și accesoriilor și pentru vopsirea, spălarea și lustruirea caroseriilor (07.2.3); aparate radio pentru mașini (09.1.1) și radiotelefoane (08.1.2/3). 07.2.2 Combustibili și lubrifianți
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
unul dintre acestea. Cel mai mare urs trăiește în America de Nord și se numește ursul Grizzly. Cerbul, este un alt reprezentant a pădurilor de conifere și este la fel un mamifer. Ciuta, își naște puii vii și îi hrănește cu lapte. Căprioara, naște numai un pui. Alți reprezentanți sunt veverița,hermelina și samurul, de asemenea se găsesc și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume. Păsări: pițigoi, ciocănitoare, mătăsar, grangur, cocoș de munte, iernuca, gaița de munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
ochii cu o soluție specială. Pisicile cu păr scurt" nu au nevoie decât de un periat săptămânal, pentru a se îndepărta perii morți. Unii crescători de pisici de rasă folosesc pentru masaj o mănușă de mătase sau o piele de căprioară pentru a lustrui părul pisicilor și a-i da astfel strălucire. "Pisicile fără păr", cum ar fi cele din rasa Sfinx, au nevoie de o atenție specială. Pielea lor produce, asemeni tuturor celorlalte pisici, un lichid gras: sebumul, care însă
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
din Xingyiquan și Taijiquan, ele au o natură distinctă. Multe stiluri distincte de arme sunt conținute în Baguazhang; unele folosesc ascunderea, precum "stiloul școlarului" sau o pereche de cuțite (cele mai elaborate, care sunt unice stilului, sunt cutițele corn de căprioară. Baguazhang este de asemenea cunoscută pentru practica cu arme extrem de mari, precum "baguà jian" (???), sau sabia bagua, și "baguà dao" (???), or bagua sabia lata. Alte arme, măi convenționale, sunt de asemenea folosite, precum bastonul ("gun"), sulița ("qiang"), cârja ("guai"), sabia
Baguazhang () [Corola-website/Science/302257_a_303586]
-
amatorii de legendă, Șaru Dornei își află denumirea în legendă Dornei care spune că Dragoș Vodă , trecând din Maramureș prin Pasul Prislop pe Valea Bistriței Aurii , ar fi poposit la Iacobeni . La o vânătoare pe muntele Oușorul, a rănit o căprioară și în urmărirea ei, a cunoscut-o pe frumoasă Dorina de care s-a îndrăgostit. Revenind după câțiva ani la căsuța (vatra) de pe malul apei Dorinei ( Vatra Dornei ), Dragoș află că Dorina este plecată cu turmă de oi spre Munții
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
vegetală, pădurea ocupă o suprafață relativ mică, alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și zăvoaiele. Varietatea reliefului și a vegetației a determinat existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
gorun, jugastru, ulm. Că specii de arbuști: porumbarul, păducelul, sângerul, alunul, măceșul. Dintre plantele cultivate în această zonă predomina: grâul, porumbul, orzul, ovăzul, cartoful și fasolea. Păsări întâlnite: fazanul, prepelița, potârnichea, cucul, coțofana,etc. Fauna de interes vânătoresc: iepuri, mistreți, căprioare, vulpi.
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
comuna predomina formă de deal, iar climă este temperat-continentală. Din punct de vedere al florei se poate spune că există o mare varietate de specii, însă nimic care să fie remarcat în mod deosebit. Că animale sălbatice putem menționa: vulpi, căprioare, lupi, porci mistreți, si iepuri. Există pârâul Verdea care trece la câțiva zeci de metri de centrul comunei. În apropiere se află și pârâul Pesceana, cu care se unește, la ieșirea din comuna, spre orașul Drăgășani. Prima mențiune a comunei
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]
-
satul Rus prin centru, pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației este dată de întinsele suprafețe cu pădure de foioase, pășuni, fânețe naturale, vegetație de lunca precum și plantațiile de conifere. Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: căprioare, mistreți, iepuri, păsări cântătoare, pești în apele curgătoare și bălti. O bogăție însemnată o reprezintă varietatea ciupercilor, ce împânzesc covorul de frunze, în verile și toamnele ploioase. Prima atestare documentara a satului datează din anul 1325 sub numele de "Symisne
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
conducerea garnizoanei a afirmat că vizitatorii tind să părăsească parcul după ora 19:00, programul a rămas stabilit între orele 16:00 și 19:00. În același an s-a amenajat un loc special pentru adăpostirea în parc a trei căprioare sălbatice, oferite de soția domnitorului, Elena Cuza. După Unirea Principatelor Române s-au executat în 1863 reparații capitale asupra monumentului central, celor două fântâni, serelor și locuinței paznicului. Arhitectul orașului, Carl Cugler, s-a ocupat personal de proiectul refacerii Obeliscului
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Draba nemerosa"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"). Specii faunistice: porc mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), corb ("Corvus corax"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluturi
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel de câmp, mierla, sfrancioc roșiatic, codobatura, bufnita, șopârla de munte, salamandra) În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
copac de la administrația parcului, în memoria lui Bessie Bone care decedase în acel an. Anual au fost adăugați copaci, și deși în 1994 și soțul ei Frederick Bone a murit, copiii lor au continuat plantările. Turme de diferite specii de căprioare se deplasează în voie prin parc. De asemenea parcul este un refugiu pentru multe alte specii sălbatice, inclusiv veverițe, iepuri, diverse insecte (printre care rădașca), copaci foarte bătrâni, ca și multe specii de ciuperci. Parcul Richmond este o arie protejată
Richmond Park () [Corola-website/Science/303387_a_304716]
-
Sheen. Numele a fost schimbat la Richmond în timpul Regelui Henry al VII-lea. În 1625 Charles I și-a mutat curtea regală în acest parc, pentru a scăpa de epidemia din Londra, și a transformat zona într-un parc pentru căprioare. Decizia lui din 1637, de a înconjura cu ziduri parcul, a fost nepopulară, însă pietonii au avut dreptul să treacă pe acolo. Zidurile se păstrează până în ziua de azi, parțial reconstruite și consolidate. În 1847 Vila Pembroke a devenit casa
Richmond Park () [Corola-website/Science/303387_a_304716]