2,578 matches
-
meu, domnul acela nervos a plecat. Știi că nu te mint niciodată. Cotoiul își arătă capul mare. Privi circumspect în jur și-i sări în poală. Dragu o contempla năuc. Pe neașteptate, doamna Miga izbucni într-un râs isteric. Canalul căsca o gură neagră. Inginerul se aplecă încercînd să străpungă întunericul cu lanterna. Mirosea greu, muced, un iz compact din care aveai impresia că ai putea rupe bucăți. Măsură din ochi diametrul. ― Cam 60 de centimetri, aprecie și îl trecu un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
întindă. Să vezi cum arată căruntu', te apucă groaza! Ars tot, abia ține pistolul. ― Cum l-a ars? ― Am uitat să întreb. Oricum, l-a prăjit. Inginerul începu să râdă. Un râs amar, venit din pântece cu fălcile încleștate. Dascălu căscă ochii. ― De ce rîzi? ― Așa! E vesel! Al naibii de vesel! Cârnul clătină din cap lămurit. ― Am înțeles! Ești țicnit rău! Se uită la ceas: S-a făcut de 2. ― Te grăbești? ― Bineînțeles. Avem de scotocit toată biblioteca. Inginerul încruntă sprâncenele. ― De ce? ― Păi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
avion... ― Fleacuri! Ce-i Boeing? Unde să-l ascundă? Bătrâna își camuflă zîmbetul: "Domnul Scarlat e înțelept, dar din păcate n-are strop de fantezie. Hai, fetițo, trebuie să găsești! Sper că nu vrei să mă dezamăgești tocmai acum." Dascălu căscă plictisit apoi își dădu cu presupusu': ― Eu aș arunca avionul în aer. ― Nu vrei să le comunici ideea la telefon? Nucu Scarlat șopti cu privire tulbure: ― M-am convins de atâtea ori... Am trecut prin câteva situații dificile. În combinațiile
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bănuit, dar așa n-a luat-o nimeni în seamă. Probabil mai fotografiau și alții. Eu nu i-am dat importanță, nici nu m-am uitat la el, pe mine mă interesau grilajul și broasca și nu ăia de se căscau la tablouri. ― Dacă Ionescu a developat filmul s-ar putea ca el să se fi uitat pe film, să vadă ce este acolo? ― Pe dracu'. Nu era treaba lui, habar n-are cum se pilește o cheie. Și ce să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o singură dovadă împotriva ta și încearcă să găsești un divertisment pentru astă-seară. Te văd plictisită, ceea ce nu ți se întîmplă niciodată. Pasiența cu ași nu-i ieși. Strânse cărțile și începu să se învîrtească prin casă fără nici un rost. Căscând ușor, rupse foaia calendarului. Se uită câteva clipe la dată și se îmbujoră brusc. ― Dumnezeule! 18 noiembrie! Bine, dar mâine e ziua lui Mirciulică! Împlinește 6 ani. Scăzu vocea trăgând cu coada ochiului spre motan: Vorbește mai încet, fetițo, nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
parte și de alta a pisicii de porțelan... Își strânse șalul de lână în jurul umerilor slabi. Peste drum, la etajul III se aprinsese lumina. Bărbatul brun, în pijama, citea ziarul. Îi vedea doar capul. După o jumătate de oră va căsca, va învîrti deșteptătorul apoi, cu o mână ridicată leneș, va stinge veioza. Îl pândea mereu, neștiută, din spatele perdelelor. Se simți brusc singură și începu să plângă. " Trebuie să-mi fac un ceai", hotărî Valerica Scurtu apăsîndu-și palma sub coastă. Durerea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
doilea în același pat. Panaitescu sforăia. Îi alunecase capul peste marginea fotoliului. Mărul lui Adam se zbătea viu, ca un animal mic prins în cursă. Vâlcu se apropie pășind fără zgomot. Îi prinse delicat ceafa căutând altă poziție. Panaitescu tresări căscând un ochi congestionat, încleiat de somn, apoi adormi din nou. Contabilul zâmbi. Își luă valiza și părăsi locuința. La ferestre, un soare de iarnă, aspru, spăla florile de gheață, migălite peste noapte. * Valerica Scurtu crăpă subțire pleoapele. Întâlni privirea trează
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
reflectă Cristescu, viața unui ins mărunt și egoist cu pofte anemice, ușor de înfrînt." Se îndreptă în scaun și căută ochii bătrânului. ― Există în carnețelul dumneavoastră o indicație: "14 septembrie curent, V. S. manevră murdară. Se va plăti!" Grigore Popa căscă gura. I se simțea răsuflarea grea, neplăcută. ― Nu-mi amintesc... ― Încercați totuși. ― Imposibil... Bătrânii țin minte întîmplări de acum 50 de ani, dar uită ce au mâncat ieri. E un adevăr banal. ― Poate vă amintiți alt amănunt. Din agendă lipsesc
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nfășoară, se desfășur, mestecând a lor văpae, Fulgerând umbra din codri în a flacărei bătae, Joacă-n juru-le dumbrava când în umbră purpurie, 470Cînd încremenește parcă într-o brum - adânc - verzie, Când în dungi înflăcărate, bolți, cărări în jur se casc Sub lumini de curcubee repezi ce se sting cum nasc, Fîlfîesc ca două candeli, obosiți se-nvîrt, se-ncaer Și aproape - aproape stinse s-urmăresc jucând pin aer, 475Scoțînd limbe ascuțite ca să-nghimpe pe cealaltă; Ei jucau pin crengi înnalte, pintre trestie
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
moare. 108Una-i una, două mai mult. 109Unii dumică ș-alții mănâncă. 110Unii țes la pânză și alții o poartă. 111Unul o ține ș-altul o mulge. 112Unii gustă din lămâie ș-altora li se strepezesc dinții. 113Unul ca nici unul. 114Unul cască gura ș-altu-nghite. 115Unul croiește ș-altul coasă. 116Unul îl lasă de ostenit ș-altul îl ia de odihnit. 117Din bun, și bun și rău, ca dintr-un lemn și cruce și măciucă. 118Și cel bun și cel rău dintr-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
unele cu celelalte, cu speranța că, din potrivirea întâmplătoare a pieselor de puzzle, ar putea să apară ceva atât de inteligent, atât de holmesc, atât de poirotian, că i-ar obliga pe cei doi indivizi aflați la ordinele sale să caște gura de pură uimire. Și, deodată, ca și cum i-ar fi căzut un văl de pe ochi, văzu calea, Oamenii, spuse el, cu excepția cazului unei incapacități fizice absolute, nu stau tot timpul închiși în casă, pleacă la slujbele lor, la cumpărături, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
discuției. Eram obosită și voiam să dorm. Mi-am tras masca peste ochi. — Și totuși, ce făcea Hunter la Londra? Întrebă Lauren. Ai aflat? — Mi-a spus că a fost la o Întâlnire de afaceri de ultim moment, am răspuns, căscând. —O Întâlnire de afaceri de ultim moment la un magazin de bijuterii? Nu am putut să mai Închid un ochi. 15tc "15" Botezul cu puteretc "Botezul cu putere" În seara de dinaintea botezului fetiței lui Phoebe, nu aveam deloc liniște. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
șireturile la pantofi (urmată de umilința suplimentară a pasului înainte și a zdrobitului ochelarilor sub talpă), ci încurcăturile monumentale care m-au urmărit încă din primii ani de viață. Picnicul de Ziua Muncii din 1952, când am deschis gura să casc și am lăsat să intre o albină pe care, cuprins de panică și dezgust, din întâmplare am înghițit-o, în loc să o scuip; sau, și mai improbabil, momentul în care mă pregăteam să urc în avion pentru o călătorie de afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
al lacrimilor celor care și-au pierdut casa. Cu ce era o pasăre mai prejos decât un om? Peste câteva săptămâni din cuibul așezat în vârful copacului se auzeau glasuri firave de puișori. I-am văzut la marginea cuibului cum căscau ciocul dantelat cu galben, primind hrana adusă de părinți. M-am bucurat că nu am atins ouăle și că am dat o șansă puilor să trăiască. MĂRUL ȘI PARA În livadă copacii sunt ca locuitorii unui sat: se cunosc de
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
piranha. Jurnalul. 11 septembrie 2001. Au căzut Gemenii din New York. La o bere cu Tudorel. Anxietatea este cadoul primit de om din partea modernizării. Crește numărul milionarilor în dolari, dar și cel al sinuciderilor generate de faliment. Între oamenii actuali se cască noi și variate abisuri. Imperialismului mediatic de astăzi i s-a zis simplu : televiziune și Internet. Lumea contemporană tinde să se desprindă de ritmurile sacre care au legănat-o până acum. Dacă ești antiamerican, riști să fii considerat terorist. Indolența
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și iubiri apocaliptice. Artiștii vor rămâne întotdeauna la cheremul harului. Democrit a fost recompensat, pentru opera sa, cu 1,5 tone de aur. Un poet român actual s - ar mulțumi cu aceeași cantitate de cartofi. Omul sensibil simte cum se cască permanent în preajmă inefabilul abis al poeziei. Nici o lectură nu trebuie să fie inocentă. Precocitatea în artă poate fi nocivă. Florile care devansează calendarul sunt pedepsite de brumă. Epitetul e ca o bijuterie. Dar femeile elegante strălucesc fără ajutorul podoabelor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cură de parșivenie. Spirala parvenirii : de la supus la suspus. Între sublim și abjecție oricând se poate înfiripa un concubinaj. Feriți - vă de sicofanți ! Sunt capabili să vă lingă tălpile până la dizolvare. În Parlament, unii deputați nu deschid gura decât când cască. Suntem cantonați în paradisul simțurilor. Tinerii aruncă timpul la câini. Culisele acordării Premiului Nobel pentru pace înseamnă uneori un cumplit măcel. Unele primării nu mai fac trotuarele. La lasă doar în grija damelor. Principala mascotă a tineretului de astăzi rămâne
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a avut o încărcătură negativă, plină de erori și de greșeli în lanț, una mai evidentă ca cealaltă, observate numai după ce s-au consumat. S-a purtat ca un copil care, trimis de părinți la prăvălie după sare sau zahăr, căscând ochii la tot felul de nimicuri și holbându-se prin vitrine, uită să mai vină acasă, în timp ce familia consumă mâncarea nesărată și ceaiul ne îndulcit. Pentru a atinge un scop, niciodată nu a ales drumul drept. Întotdeauna a mers pe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că e mai bine să te odihnești! Ce-o fi vom vedea. Pe lângă cele șase miliarde de locuitori ai planetei, noi nu reprezentăm mai nimic. Apropo, te-ai gândit, dăm curs invitației de sărbători? Mi-e somn și mie, răspunse căscând. Discutăm mâine dimineață, cu mintea limpede! Acum dormi și... vise plăcute! Ai dreptate! Mai sunt peste două săptămâni până atunci... Până atunci, vise plăcute! * * * Vise... Ce vise la început de decembrie, într-un oraș acoperit de nea, în care cad
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-i ajutăm, pe cât posibil, în realizarea propriilor vise! Să ajungă și ei bunici sau străbunici atunci când le-o veni rândul! Prin ei vom trăi și noi! Urmă câteva clipe de tăcere. Siona Bidaru, cu ochii pe jumătate închiși, începu să caște, semn că oboseala nu iartă. Mă mai gândeam, continuă ea la cei de vârsta noastră. Au rămas foarte puțini. Majoritatea, indiferent de anotimp, hibernează, după cum se știe sigur, în bârlogul pe care și l-au durat sau în jurul acestuia. Venind
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe laba din partea dreaptă din spate și urma lăsată pe zăpadă... Avu o tresărire, recunoscu lupoaica din noaptea aceea, dinspre Bobotează, când s-a născut Anuca, și el a împușcat-o în picior. Și, iarași, cu o ultimă sforțare, animalul căscă larg gura, vrând parcă, să recheme viața în adâncul mădularelor lui, de unde plecase zvâcnind fără întoarcere. Luna se ascunse după o zdreanță de nor... Codrul tăcut, înghițea zvâcnelili fiarei și a omului, străpuns de un fior înghețat. Anton, deși vânător
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
împietrit, simți că-l ia cu frig, fiori înghețați îi scuturau spinarea... Gânduri cumplite îi năpădiră mintea. Pentru o clipă se crezu pierdut, chiar cu Anton alături, gâtul uscat i se zbătu în sugrumare, se și vedea devorat. Pădurea se căsca în față tot mai mare... Pădurarul, cu o stăpânire de sine, înfricoșătoare, în fata morții, se uita adânc în ochii fosforescenți ai fiarei, atrăgându-i privirea, întinzându-și ușor mâna spre cuțitul din tureatcă; pentru o clipă, lupul părea să
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu gura căscată și limba atârnându-i. Trupul i se arcui și se mai zbătu o clipă în spasme, animalul mai tresări înca o dată, apoi trupul Gheorghe TESCU 158 mare și vânjos se destinse. Și, iarăși,cu o sforțare enormă, căscă larg gura, vrând parcă să recheme viața în adâncul mădularelor lui, de unde plecase zvâcnit, fără întoarcere. Când moșierul deschise ochii, Anton trăgea cuțitul, de vânat mistreți, din țeasta lupului, chiar dintre ochi, și-l șterse de sânge în zăpadă. Apoi
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
prin pădure, fără zgomot, cu pași lungi alunecători, suri, cenușii, puternici și fără frică, spre vânătorul care îi așteaptă cu inima palpitând! ..Și, cum se aprinde brusc și învăpăiat în ochii lor toată sălbăticia și ferocitatea... O râpă sfâșiată se cască în față... Anton scrutează valea pe pe pantele povârnite, pleșuve. - Ah, o urmă!... exclamă surprins pădurarul. O urmă de jder!, recunoscu el cu ușurință. Și a trecut pe-aici de curând! își zise el cu satisfacție, și porni dupa dâră
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
plecat de acasă, cu gândul să meargă și la cimitir, la mormintele mamei și bunicului ei. Îi era tare dor de bunicul ei, bătrânul Toma. Drumul spre cimitir cotește mereu, pe coastă, căutând pante mai blânde. Pe partea dreaptă, se cască o vale care pornește de sus de pe coamă și se lățește treptat până în vale, în șes. O pasăre zvâcni dintr-un tufar de cătină, fâlfâind aerul cu aripile într-un șuierat ascuțit, și se afundă în crâng. Tufișuri și hățișuri
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]