5,189 matches
-
gravat și gravurile au permis fabricarea unor albume de imagini, și un univers de texte tipărite poate hrăni o întreagă cultură orală prin lectura cu voce tare a textului pentru cei care nu citesc, prin lectura în familie sau la cafenea etc. Sancho a continuat să-și confrunte divagațiile orale cu citările și recitările livrești ale lui Don Quijote, așa cum frații predicatori au continuat să predice, confesorii să practice confesiuni de la gură la ureche, cumetrele să bîrfească, curtezanii să șușotească, actorii să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
culoare, a compus subliniind ritmurile firești, debarasându-se complet de greutate și imobilitate. In lucrările sale folosește culoare pentru a exprima sentimente, gânduri. Câmpurile violete și galben verde, soarele alb înconjurat de o aureolă galbenă exprimă calmul, pacea adâncă, pe când '' Cafeneaua de noapte" exprimă prin roșu și verde puternice pasiuni omenești. In dezvoltarea teoriei culorilor precum și a practicii artistice au mai contribuit la începutul veacului și o serie de pictori din Germania: Holzel și elevul său Itten, Kadinsky și Klee. In
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Împiedica femeile din clasele proletare să cadă victime prostituției, chiar dacă aveau o propensiune naturală pentru acest comportament degenerat: Trebuie asigurate salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor Însărcinate și servitoarelor ș...ț salarii minime pentru angajatele În restaurante, cârciumi, cafenele; recunoașterea paternității și obligativitatea tatălui de a-și crește copiii... eliminarea rubricii „ilegitim” din codul civil 73. Astfel, unii eugeniști sperau să prevină, Într-o oarecare măsură, prostituția și să reducă fenomenul deja existent prin măsuri de asistență socială care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau mediu - cum este cazul mărcii Carribean Ice, care, din februarie 2004, a început să fie produsă local, fiind repoziționată pe un nivel de preț mediu. Mărcile din această categorie sunt distribuite, în primul rând, prin canalul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele, baruri, cluburi, discoteci) și furnizorii tipici pentru acest canal, rețelele cash & carry, iar în al doilea rând, prin hipermarketuri, supermarketuri, magazine specializate și magazinele din benzinării. RTD sunt promovate, cu predilecție, în localurile selecte din categoria HoReCa și la punctele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nu este legalizat, ci numai tolerat de autorități. Ca și în cazul Luxemburgului, legea olandeză clasifică drogurile în: cânepă (canabis și produse); droguri cu risc neacceptabil. Drogurile (canabis și produse) se vând în locuri special amenajate, așa-numitele „cafe shops” (cafenele), unde minorilor le este interzisă intrarea. Aceste „cafenele” trebuie să respecte anumite reguli impuse de autorități, cum ar fi: să nu vândă droguri puternice, să nu vândă droguri ușoare tinerilor sub 18 ani, să nu vândă droguri în cantități mari
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Ca și în cazul Luxemburgului, legea olandeză clasifică drogurile în: cânepă (canabis și produse); droguri cu risc neacceptabil. Drogurile (canabis și produse) se vând în locuri special amenajate, așa-numitele „cafe shops” (cafenele), unde minorilor le este interzisă intrarea. Aceste „cafenele” trebuie să respecte anumite reguli impuse de autorități, cum ar fi: să nu vândă droguri puternice, să nu vândă droguri ușoare tinerilor sub 18 ani, să nu vândă droguri în cantități mari (peste 5 g pentru o persoană), să nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
asimilat, încât devine inocent și uituc. Și este și limba unei psihologii răsfățate, care pune neliniștile unui narcis mic-burghez în centrul universului, fără să mai lase loc și pentru altceva. Fundalul este cel al unui Napoli burghez și cult (biblioteci, cafenele, teatre, editori, golful văzut prin ochii „alienați” ai unui aloglot). Se simte puternic și acel parfum exotic ce deosebește cultura burgheză napolitană de cultura burgheză italiană: un internaționalism istoric al său, relațiile directe cu Franța și Germania etc. Sunt suficiente
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Anghel, Theodor Speranția. Sunt republicate numeroase texte ale scriitorilor români clasici și contemporani: Emil Gârleanu, Voinicul, I. A. Brătescu-Voinești, Călătorului îi șade bine cu drumul, I. L. Caragiale, Căldură mare, Al. N. Gane, După o bună morală, I. Slavici, Stâlp de cafenele. Revista găzduiește și numeroase traduceri din Zola, Henry Kistermaeckens, Arthur Conan Doyle, François Coppée, Georges Courteline. Constantin A. I. Ghica este autorul majorității traducerilor. Lui i se alătură Constanța Chiralievskaia, care transpune în foileton romanul lui V. D. Waschirov - De ce se
ACTUALITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285170_a_286499]
-
Matei Ghyka Cantacuzino, Florin Zaharia și doctorul Emil Palade, Augustin Popa, Valahu și Florence Brătucu. Liga și-a constituit filiale În zonele În care se aflau comunități ale românilor. Intelectualii români s-au integrat boemei pariziene, adaptîndu-se tradiției Întîlnirilor din cafenelele literare. Rolul esențial al cafenelelor literare era să ofere un cadru liber de constrîngerile inerente seminarelor sau conferințelor științifice, dar și să ofere cadrul pentru discuțiile tehnice legate de apariția unor publicații, În condițiile În care, cel puțin la Început
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și doctorul Emil Palade, Augustin Popa, Valahu și Florence Brătucu. Liga și-a constituit filiale În zonele În care se aflau comunități ale românilor. Intelectualii români s-au integrat boemei pariziene, adaptîndu-se tradiției Întîlnirilor din cafenelele literare. Rolul esențial al cafenelelor literare era să ofere un cadru liber de constrîngerile inerente seminarelor sau conferințelor științifice, dar și să ofere cadrul pentru discuțiile tehnice legate de apariția unor publicații, În condițiile În care, cel puțin la Început, nu existau birouri editoriale. De
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
căci, așa cum spunea Monica Lovinescu „mai buni, mai răi, mai vedeam ce făceam, ce am mai scris”. Nu este Întîmplător faptul că primul cenaclu literar din exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a Întîlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai tîrziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă În jurul prozei lui Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ierunca le aprecia ca fiind total ineficiente „pe cîmpul de luptă al rezistenței intelectuale”, pentru că nu ofereau nici un mijloc eficient pentru a duce la Îndeplinire responsabilitățile pe care le aveau toți intelectualii din exil. Evocînd una dintre Întîlnirile obișnuite de la cafeneaua „Corona”, Virgil Ierunca vorbește despre solidaritățile care ar fi fost imposibile În țară și care sînt dificil de realizat În exil, comunicarea limitîndu-se la anecdotică. „Vorbesc mult, vorbesc prost despre utilitatea patetică sau inutilitatea pur și simplu a Întîlnirilor noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Calafeteanu, op.cit., pp. 347-356. Vezi și Mihai Pelin, op. cit. Cafés littéraires, În 1999, Encyclopaedia Universalis France S.A. (database on-line) accesată la 12 aprilie 2001. Monica Lovinescu, interviu cu autorul, Înregistrare audio, 3 aprilie 2001, Paris. „Corona” a fost una dintre cafenelele literare ale Parisului frecventate de intelectualii români. Vezi Monica Lovinescu, La apa Vavilonului 1960 - 1989, Editura Humanitas, București, 2001, p. 79. RFE, Radio Paris Special nr. 0042/16, martie 1954. Vezi și Item nr. 9317/54. Lovinescu, op.cit., p. 80
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de dorința de a-și păstra libertatea prin neimplicare. Alte câteva apariții mai șterse se află în fundalul acțiunii din intenția autorului de a realiza o frescă a unui târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu boieri minunați, cafenele, baluri, politică, dispute electorale, mișcări sociale etc. Unele secvențe atinse de superficialitate, unele clișee întrucâtva sămănătoriste, stilul tern, lipsit de personalitate fac din romanul lui M. o scriere depășită chiar la vremea apariției. Câteva modeste traduceri din Balzac, Daudet, Maupassant
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc, București, 1981; Sensuri moderne și contemporane, București, 1982; Poveștile de la ora șapte, București, 1983; Dimitrie Stelaru, București, 1984; Spațiu etern, București, 1985; Ora reveriilor, București, 1989; Infernurile noastre, București, 1993; Galaxia Eros, Galați, 1997; Cafeneaua literară, București, 1997; Utopia nopții, cu o scrisoare a lui G. Călinescu, București, 1998; Ion Caraion, București, 1999; Vesperalia, București, 1999; Eminescu în timp și spațiu, București, 2000; Generația literară a războiului, București, 2000; Viața lui Marin Preda, București, 2003
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
Acritas. Epopee medievală bizantină, București, 1974 (în colaborare cu Gheorghia Delighiani-Anastasiadi); Pausanias, Călătorie în Grecia, I-II, București, 1974-1982; I. M. Panayotopoulos, Inelul cu povești, București, 1975, Fereastră deschisă spre univers. Poeme, București, 1981; Kostas Valetas, Emigranții, București, 1976, La cafeneaua lui Tabaki, București, 1984; Cugetări grecești, București, 1981; Ion Pillat, Poiemata - Poezii, ed. bilingvă, București, 1981 (în colaborare cu Gheorghia Delighiani-Anastasiadi); [Poezie greacă], în Simbolismul european, II, îngr. Zina Molcuț, București, 1983, 590-654; Filosofia greacă până la Platon, II, partea I-
MARINESCU-HIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
rezidențiale, construite separat. Un aspect ciudat al peisajului urban al Brasíliei este acela că practic toate spațiile publice din oraș sunt desemnate astfel În mod oficial: stadionul, teatrul, sala de concerte, restaurantele special proiectate. Spații mai mici, nestructurate și informale - cafenele cu ieșire la stradă, colțuri de stradă, parcuri mici sau de cartier - nu există. Paradoxal, acest oraș se caracterizează printr-un mare număr de spații deschise, etichetate ca atare, ca În proiectele lui Le Corbusier. Însă ele au tendința să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
oraș, au proiectat totul pentru a Împiedica crearea unui oraș. De cele mai multe ori, oamenii spun că aici nu sunt „colțuri de stradă”, referindu-se la faptul că nu există intersecții complexe, situate În cartiere populate, unde să se afle locuințe, cafenele și restaurante, dar și locuri de recreere, birouri sau magazine. Chiar dacă Brasília satisface În mod eficient anumite nevoi umane, separarea funcțională a locului de muncă de locuințe, de spațiile comerciale și de cele de recreere, enormele suprafețe goale dintre superquadra
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vegetație și necirculată. Citat În Lawrence J. Vale, Architecture, Power, and National Identiy, Yale University Press, New Haven, 1992, p. 125. Holston, The Modernist City, pp. 113-119. Ibid., p. 115. Comparați această tradiție cu intenția lui Le Corbusier, care scria: „Cafenelele și locurile de recreere nu vor mai fi ciupercile care erodează trotuarele Parisului. Trebuie să ucidem strada” (Towards a New Architecture, traducere de Frederick Etchells, Praeger, New York, 1959, pp. 56-59). Vezi analiza interesantă pe care o face Holston În The
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
11 a.m. era încă în plapomă“, „își făcea toaleta și se îmbrăca în fața mea fără a se sinchisi, deși ne vedeam pentru prima oară“, iar acțiunile politice ale lui Erdelyi îi aduceau aminte de „proiectele grandioase ale obișnuiților clienți de la Cafeneaua Capșa din București“75. Unul dintre rezultatele directe ale misiunii lui Comnen la Budapesta a fost acela că Erdelyi a trebuit să se mulțumească cu un plan secund, intrând într-un con de umbră, iar Diamandy a rămas, până la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
realmente stă. Adevărul gol-goluț este că nenorocirile au continuat să se țină lanț. Cineva de la marketing a hotărît să Înceapă o campanie de tip radio-șanț, și-a angajat studenți care să vorbească despre The Look și să Împartă broșurici prin cafenele. Ceea ce ar fi fost În regulă, dacă printre respectivii adrisanți nu s-ar fi aflat și o bandă de spărgători, care s-au decis să ne facă o vizită și să subtilizeze Întreaga gamă de cosmeticale BeneFit. PÎnă la urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a devenit serios. La un moment dat, mașina lui o să oprească, el o să coboare și... atunci ce fac? Ne Învîrtim pe străduțele Înguste din Soho. E o zi frumoasă, senină și luminoasă de toamnă și cîțiva oameni curajoși stau la cafenelele În aer liber de pe trotuare, cu cești de cafea În mînă. Deodată, șoferul Îmi face semn și se bagă după o dubiță. — Se opresc. Mă uit, uitînd să mai respir, la Mercedesul care se oprește pe cealaltă parte a drumului
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să vă trebuiască mai mult decît un cărucior. Unul pentru teren accidentat, iar altul pentru mers prin magazine. E și ăsta un punct de vedere. Stuart se grăbește spre un alt cuplu, iar Luke și cu mine ne Îndreptăm spre cafenea. — Ok, zic cînd ajungem la mese. Du-te și ia-ne cafea. Eu o să stau aici și-o să mă gîndesc ce ne trebuie exact. Trag un scaun, mă așez și scot un pix și lista cu cărucioare. Pe spatele ei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
precis așa ceva. — Celelalte viitoare mămici sexy? Întreabă Luke, privindu-mă lipsit de orice expresie. Pe bune acum. Chiar nu poate să țină minte și el atîta lucru? — Din Vogue! Eu trebuie să fiu cea mai sexy! Stuart trece pe lîngă cafenea, și Luke Îi face semn să vină la noi. — Scuză-mă. Soția mea Îmi spune acum că vrea să cumpere cinci cărucioare. Ești te rog bun să-i explici că este complet aberant? — Ați fi surprins, domnule, zice Stuart, făcîndu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mă uit la ceas. N-am de ce să mă grăbesc să mă Întorc, mai ales dacă s-au apucat să facă curat. Și oricum, În curînd va trebui să-i dau iar să mănînce lui Minnie. O să mă duc la cafeneaua aia italiană, unde nu se simte nimeni ofensat. — Mergem să bem o cafeluță? Schimb direcția, pornind spre cafenea. CÎnd trecem pe lîngă magazinul de antichități, Îmi zăresc reflexia În vitrină și nu-mi pot reprima o vagă tresărire de mîndrie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]