7,454 matches
-
Fără vreun motiv anume, domnul Jones alegea de obicei această oră cu totul întâmplătoare pentru a se lăsa în voia atracției pe care o simțea față de plaja cea mică a insulei Calf. Ca urmare, mergea cu pași mărunți, ca o capră, pe cărarea care cobora în spirale, în urma unei babe cocoșate, încă și mai sprintene, numită Dolores O’Toole, care ducea, prins în spate, un balansoar din lemn de nuc, nemaipomenit de frumos. Era prins cu cureaua domnului Jones. Ceea ce însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
încetez a mai fi alți câțiva oameni. îEram Vultur-în-Zbor.) Pe cei din tribul axona nu-i interesează aniversările de douăzeci și unu de ani. Ei sărbătoresc doar pubertatea, pierderea virginității, dovada curajului, căsătoria și moartea. La pubertate Bătrânii au luat păr de capră și mi l-au legat ca pe-o barbă în jurul obrazului, în timp ce Șamanul mi-a uns fuduliile, de curând potente, cu măruntaie de iepure, pentru fertilitate, înălțând imnuri zeului Axona în tot acest timp. Zeul Axona avea doar două legi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
picioarele goale. E minunat să fii într-un loc cu mochete peste tot. Sebastian desfăcuse o sticlă cu vin și turnase în două pahare. Pe masă era o farfurie cu felii de baghetă, încălzite la cuptor, unse cu brânză de capră și decorate cu fâșii subțiri de legume. Am mâncat trei, una după alta. —E tare bun, am zis cu gura încă plină. Mai bun decât sendvișul la toaster. A adus două farfurii cu ton fript și sos de fasole neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
o spun în față. În schimb, i-am spus cu viclenie, subtil: Nu ți-e cald cu puloverul ăsta? Zâmbi mândru. — Îmi place să-l port. Alice mi l-a cumpărat. O doamnă din Wales le face, din păr de capră. Se pare că toate ies diferit. Este drăguț, nu? —Mhm. Lucrurile erau mai serioase decât credeam. Tom se scufunda într-o mocirlă hippie. De aici până la sandalele de piele lucrate manual mai era doar un pas. O ușă se auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Gesticulând că ar trebui să ne îndepărtăm de zgomot, m-a condus în casa scărilor și mi-a spus pe un ton serios: Ea era femeia care i-a făcut puloverul lui Tom. E din fir natural de păr de capră, să știi. Și chiar ea prepară vopseaua din plante de mare. Pot să îi zic să-ți facă unul, dacă vrei. Era o ofertă sau încerca într-un stil pervers să-mi saboteze întreaga imagine? Am înlemnit. —Sunt adorabile, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
era un principiu pe care nu-l respectau. Într-un final, unii dintre ei au plecat, iar noi am dat buzna nerăbdători pe salteaua vacantă, în ciuda faptului că au lăsat în urma lor un miros de țăran. Probabil de la puloverele din capră ecologică. Muzica era coloana sonoră perfectă pentru imaginile de pe ecran, plăcută dacă nu erai atent la ea și o lăsai să vină înspre tine. Tomși Saul s-au rostogolit și ei pe saltea și ne-am croit drum spre fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
facem. Nu știam ce întrebare ar fi putut să-i lovească inima lui bună și curată. Voiam doar să-l fac să povestească, iar și iar, despre mahoanele lui, despre mare, despre câmpia încinsă în care stăpâni erau doar măgărușii, caprele răzlețe, ciulinii uscați și Luna luminând câte un drumeag ducând spre niciunde. Nu reușeam să-l facem să povestească ceva coerent despre Balcicul său. Parcă prindea cuvintele dintr-un stol zburătăcit de vânt, venea câte unul și se lăsa rostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ai dreptate, sunt rebel, Am părul lung nețăselat de-un an, Mi-s blugii rupți jegoși ca de miner Și-o spun și verde-n față : sunt golan . Și sunt așa cum spui, sunt imoral Că-înjur ca un birjar suit pe capră, Sunt decadent și sunt vulgar, sunt porc, Că-s nespălat și put mereu a ceapă . Cravată n-am și nici nu am nevoie Că n-am costum la care să o port, Ciorapii mi-s cârpiți a mia oară Și
Răspuns. In: Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_837]
-
în formă de copil (...), și am văzut un orgolios pe umerii căruia se cocoțase un drac, bagându-i ghearele în ochi, în timp ce alți doi lacomi se sfâșiau într-o încăierare corp la corp, dezgustătoare, și încă alte creaturi, cu căpățână de capră, coamă de leu, beregată de panteră, prinse într-o pădure de flăcări din care părea că auzi vuietul focului. Și în jurul lor, amestecate cu ele, deasupra lor și dedesubtul picioarelor lor, alte chipuri și alte membre, un bărbat și o
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Birjarul pocni din bici și trăsura se puse În mișcare. „Nu mi-ați dat adresa”, strigă În urmă omul cu joben, Întorcându-și pe jumătate fața Înspre masă. „Drept Înainte”, Îl Îndrumă stomatologul. „La cimitir...” „Care?” zise omul cocoțat pe capră. „Eternitatea. Acolo veți găsi și cavoul... E În drum...” Noimann Își șterse fruntea de sudoare și se așeză din nou la locul lui. Comesenii aplaudară cu frenezie. Cineva făcu o remarcă măgulitoare referitoare la umorul extrem de fin pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
la fiecare toast. La șapte și un sfert, birja apăru din nou În fața lor. Cei patru cai negri, fornăind pe nări, umflară singuri de pe masă câte o halbă și, după ce le goliră, le puseră frumos la loc. Birjarul coborî de pe capră și Îi făcu semn lui Noimann să urce scărița. Medicul clătină din cap, repetând fraza spusă mai devreme: „Trebuie să ne călăuzim după preceptul: mai Înainte accesoriile și după aia hoitul. Așa-i mai sănătos”, conchise el. Mesenii zdrăngăniră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mai vorbim”, zise altul, ștergându-și pe furiș o lacrimă. „Încotro?” Îl Întrebă birjarul, cocoțat la locul său... „Tot la țintirim”, făcu Noimann. „La țintirim, la țintirim”, Îl acompaniară cu furculițele mesenii. „La care din ele?” Întrebă omul cățărat pe capră, răsucindu-și mustața colilie. „Cum la care?” zise Noimann. „La Sfânta Treime...” „Dar aveți și acolo un cavou?” „Sigur că am”, răspunse medicul pe un ton glumeț. „Pe Aleea cu Cireși, la capăt. Cu lift și telefon. Poftim și cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
femeia trăncăni verzi și uscate, Încercând să fie cât mai plăcută și să câștige Încrederea bărbatului. Vecinul B glumi și el, vorbind ba de una, ba de alta, fără să-și bată prea mult capul cu femeia care ședea pe capră În stânga lui. Ajungând În oraș, se despărțiră, nu Înainte Însă de a fixa un anumit loc și o anumită oră la care urmau să se Întâlnească, pentru a se Întoarce Împreună acasă. Bărbatul vându și cumpără ce-avea de vândut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
foc. Femeia nu se lăsă mai prejos. Oamenii din sat cu care se Încrucișară pe drum clătinau din cap. Acompaniindu-se unul pe altul, cei doi ajunseră la destinație tocmai când soarele era la scăpătat. Bărbatul se dădu jos de pe capră și deschise porțile. Femeia mână căruța În curte și, fără nici o vorbă, Îi sări pe după gât, dezmierdându-se pe lângă el. Vecinul Încercă s-o respingă mai Întâi cu vorbă bună, dar nu fu chip. Femeia se agățase ca un sac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nu departe de Salonic, udat de apele Mării Egee. I-am primit la Giurgiu pentru că veneau direct de acasă cu autocarele lor. Erau aproape două sute Înghesuiți În cinci mașini. Cred că În sat mai rămăseseră câteva persoane să aibă grijă de capre. Până și preotul venise cu ei, era un tip bărbos, de vreo cincizeci de ani, Îmbrăcat Într-un anteriu soios și cu o mutră mai vicleană decât a delegatului de grup și a celor cinci șoferi la un loc. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
soare picurau printre bolovanii de nori. Atunci a apărut dinspre câmp, dar parcă de pe alt drum decât cel care venea din pădure, o căruță cu loitre Înalte și plină până la marginea scândurilor cu iarbă. Căruța venea În viteză și pe capră era un bărbat, ceva mai tânăr decât femeia care era cu voi, Însă cu privirile la fel de rătăcite ca și ale ei. El ținea În mână un buchet mare de flori de câmp (aceleași culori ca ale pajiștii pe care alergaseși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În el mirosul de W.C.-uri descărcate direct pe terasamentul căii ferate. Prin veghea și visul lui mult prea amestecat mirosea ba a gudron, ba a praf Încins, ba a tămâine, ba a frig pur și simplu și deodată... o capră traversează șinele căii ferate la două peroane mai În față. Zare se ridică brusc În picioare și face câteva mișcări de gimnastică. Respiră, sare pe loc, se freacă la ochi și privește din nou. Capra e acolo. Un țăran cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și simplu și deodată... o capră traversează șinele căii ferate la două peroane mai În față. Zare se ridică brusc În picioare și face câteva mișcări de gimnastică. Respiră, sare pe loc, se freacă la ochi și privește din nou. Capra e acolo. Un țăran cu pălărie cenușie o trage de funie. Rămâne fascinat de imagine. Stă așa holbat minute În șir până când omul cu capra traversează cu greu cele două peroane și ajunge chiar pe peronul unde stă Zare. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mișcări de gimnastică. Respiră, sare pe loc, se freacă la ochi și privește din nou. Capra e acolo. Un țăran cu pălărie cenușie o trage de funie. Rămâne fascinat de imagine. Stă așa holbat minute În șir până când omul cu capra traversează cu greu cele două peroane și ajunge chiar pe peronul unde stă Zare. Îl vede aplecându-se și legând funia de cadrul metalic al băncii pe care se așază. Nu sunt decât vreo 15 metri Între banca lui Zare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
peroane și ajunge chiar pe peronul unde stă Zare. Îl vede aplecându-se și legând funia de cadrul metalic al băncii pe care se așază. Nu sunt decât vreo 15 metri Între banca lui Zare și cea a țăranului cu capra și lumina este destul de puternică. Iluzia optică este exclusă și, În general, Zare știe despre el Însuși că nu-i un tip cu năzăriri, iluzii, vise cu ochii deschiși. Se așază din nou pe bancă și se decide să Înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
așază din nou pe bancă și se decide să Înțeleagă lucrurile după cum sunt, nu după cum ar putea el să le transforme prin lucruri propriei minți. Se ridică Într-un târziu și dă să plece să-și ia bilet. Țăranul cu capra Îl cheamă spre el și-l roagă să-i scoată și lui un bilet. El nu Îndrăznește să treacă cu capra prin fața caselor de bulete, riscă o amendă. Îl ajută, desigur. Apoi stă alături de omul care spune că se numește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
prin lucruri propriei minți. Se ridică Într-un târziu și dă să plece să-și ia bilet. Țăranul cu capra Îl cheamă spre el și-l roagă să-i scoată și lui un bilet. El nu Îndrăznește să treacă cu capra prin fața caselor de bulete, riscă o amendă. Îl ajută, desigur. Apoi stă alături de omul care spune că se numește Vlad și că, paznic de noapte la o uzină de mase plastice. — Și ce faci, bre, cu capra, - Întrebă Zare - o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
să treacă cu capra prin fața caselor de bulete, riscă o amendă. Îl ajută, desigur. Apoi stă alături de omul care spune că se numește Vlad și că, paznic de noapte la o uzină de mase plastice. — Și ce faci, bre, cu capra, - Întrebă Zare - o paști În curtea uzinei? Nea Vlad Începe o poveste complicată cu directorul uzinei care și-a luat o nevastă mult mai tânără decât el, una care lucrează la televiziune, „poate ați văzut-o, e una așa, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cadă pieptul până la buric. Așa că directorul, care-i și el om de la țară ca noi (Zare se Întreabă de unde o fi dedus interlocutorul lui că și el, Zare Popescu, e tot de la țară), a zis că numai cu lapte de capră se face un copil mare și i-a zis lui nea Vlad să-i facă rost de una că i-o plătește. „Acu’, dacă i-am promis, i-am promis, da’ dă unde să-i duc io capră de cumpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lapte de capră se face un copil mare și i-a zis lui nea Vlad să-i facă rost de una că i-o plătește. „Acu’, dacă i-am promis, i-am promis, da’ dă unde să-i duc io capră de cumpărat când el vrea să dea cinci șase sute de lei și o capră costă azi În jur de trei mii?“ „Așa de mult, bre?“ „Păi ce, e mult? Dacă porumbul costă două sute dubla! Da ăștia plecați mai dă mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]