2,403 matches
-
unei familii într-un incendiu care a avut loc la Paris decât morții a o mie de indieni într-un accident feroviar la Calcutta? Fenomenul distanței față de victimă 11. De ce preferați să donați mai degrabă la teledon decât unei fundații caritabile? Vinovăție și altruism 12. De ce moartea unui tată și a fiului său într-un accident este relatată în toate ziarele? Cruzime și voaierism 13. De ce îl considerați pe jurnalist mai bine informat decât politicianul intervievat? Eroarea fundamentală de atribuire 14
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
unei familii într-un incendiu care a avut loc la Paris decât morții a o mie de indieni într-un accident feroviar la Calcutta? Fenomenul distanței față de victimă 11. De ce preferați să donați mai degrabă la Teledon decât unei fundații caritabile? Vinovăție și altruism 12. De ce moartea unui tată și a fiului său într-un accident este relatată în toate ziarele? Cruzime și voaierism 13. De ce îl considerați pe jurnalist mai bine informat decât politicianul căruia îi ia interviu? Eroarea fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
M., Vaes, J., Desmulin, S. (2001), „Psychological essentialism and the differential attribution of typically human emotions to ingroups and autgroups”, European Journal of Social Psychology, 31, pp. 395-411. 11. De ce preferați să donați mai degrabă la Teledon decât unei fundații caritabile? Vinovăție și altruism În fiecare an, Teledonul adună zeci de milioane de euro, făcând ca acesta să fie una dintre campaniile de donație cele mai urmărite și mai mediatizate. Prin comparație, o fundație caritabilă primește mult mai puține donații. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
degrabă la Teledon decât unei fundații caritabile? Vinovăție și altruism În fiecare an, Teledonul adună zeci de milioane de euro, făcând ca acesta să fie una dintre campaniile de donație cele mai urmărite și mai mediatizate. Prin comparație, o fundație caritabilă primește mult mai puține donații. Cum se explică acest fenomen? Dacă examinăm amănunțit desfășurarea unei seri de Teledon, observăm că reclama pentru fundația caritabilă se difuzează chiar înaintea teledonului. Pot fi văzuți cerșetori care își duc zilnic existența mizeră, în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fie una dintre campaniile de donație cele mai urmărite și mai mediatizate. Prin comparație, o fundație caritabilă primește mult mai puține donații. Cum se explică acest fenomen? Dacă examinăm amănunțit desfășurarea unei seri de Teledon, observăm că reclama pentru fundația caritabilă se difuzează chiar înaintea teledonului. Pot fi văzuți cerșetori care își duc zilnic existența mizeră, în tonuri de alb și negru deloc interesante. Un astfel de mesaj provoacă puține apeluri pentru donații, în schimb provoacă un sentiment de vinovăție, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
culpabilității asupra comportamentelor generoase și altruiste. Când provocăm cuiva un sentiment de vinovăție, crește posibilitatea ca acesta să încerce, ulterior, să se revanșeze printr-un gest generos. În secvența de imagini citată mai sus, telespectatorii care nu donează pentru fundația caritabilă se pot simți vinovați că nu au făcut asta, însă ocazia de a se revanșa le este prezentată imediat după, când se deschide plaja orară pentru Teledon. Concluzie Culpabilitatea este un motor puternic al altruismului. Adesea încercăm să ștergem printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
îți cere sprijinul, poți alege să te implici, dar altminteri nu te implica. După cum se spune în închisoare, fiecare își execută singur pedeapsa. E dificil să nu ajuți un coleg aflat în dificultate, mai ales dacă ai o fire foarte caritabilă sau dacă te revoltă nedreptățile și lipsa de corectitudine în general. Cu toate acestea, trebuie să te întrebi ce preț trebuie să plătești, în cazul implicării - din punct de vedere emoțional sau din altă perspectivă - într-o situație care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
mai util pentru o comunitate, decât un așezământ care să asigure îngrijirile necesare omului aflat în suferință?, înscriindu-se astfel în spiritul carității creștine ilustrate atât de frumos (în spațiul creștin) de Sf. Vasile cel Mare a cărui "vasiliade" (așezăminte caritabile) aveau să cunoască ulterior o răspândire universală. Așa se face că și în comunitatea vasluiană a mijlocului de secol XIX, avea să se găsească un spirit creștin, caritabil, în persoana postelnicului Dimitrie Drăghici, care a voit și a reușit să
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în spațiul creștin) de Sf. Vasile cel Mare a cărui "vasiliade" (așezăminte caritabile) aveau să cunoască ulterior o răspândire universală. Așa se face că și în comunitatea vasluiană a mijlocului de secol XIX, avea să se găsească un spirit creștin, caritabil, în persoana postelnicului Dimitrie Drăghici, care a voit și a reușit să înființeze primul așezământ spitalicesc ce avea să-i poarte numele aproape 100 de ani. Se cuvine aici să-i evocăm personalitatea, alături de o altă personalitate, contemporană lui - Elena
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
186 când va fi numit medic onorific pentru limită de vârstă (și nu din cauza lui Delafoix cum fals pretinde autorul) situație pe care nu o va accepta și va pleca la Notre Dame du Per petuel Secours, un așezământ spitalicesc caritabil catolic, care va deveni un puternic centru academic grație eforturilor sale și ale elevului său Paulescu. ]A fost membru a numeroase societăți savante încă din 185; al Societății de Anatomie în 185, al Societății de Biologie din 1861, al Societății
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ctitorit de monseniorul Vladimir Ghika (de curând canonizat) și deservit de Fiicele Carității (surorile Pauline) conduse de sora superioară Pucci (Monseniorul Vladimir Ghika - antologie de texte „A trăit și a murit ca un sfânt”, Buc. 2003), A fost primul spital caritabil din București care includea un dispensar policlinic (Bethleem), staționar cu paturi (ambele destinate asistenței săracilor), azil de bătrâni, orfelinat și ambulanță (foto pg. 22). Cred că memoria acestui așezământ ar putea fi onorată prin prezența unei statui a ctitorului său
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și a profesorului Paulescu, alături, dacă nu chiar în locul colosului din piatră (de mărimea unui etaj) ce străjuiește intrarea (și-l reprezintă pe C. I. Parhon), omagiind astfel și cele două personalități care, cu dăruirea lor creștină și devotamentul lor caritabil, au contribuit la renumele său. Normal ar fi fost ca această instituție să poarte numele lui Paulescu a cărui realizări decisive în domeniul endocrinologiei au contribuit la consacrarea acesteia ca știință, realizări pe lângă care contribuțiile lui Parhon, de departe nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
depășește cu mult mila și filantropia pentru că presupune iubire de Dumnezeu, mărturisită și aplicată semenilor în nevoie și suferință. Este o atitudine pe care medicul o împărtășește și o aplică bolnavilor săi fără deosebire. Din nefericire, spune Paulescu, pe lângă spiritul caritabil pe care medicul trebuie să-l aibă, pe lângă o pregătire profesională foarte bună, există și categorii de slujitori ai medicinii care nu se pot dezbăra de cupiditate, orgoliu și indiferență, atitudine care are la origine - după părerea sa - lipsa unei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
umanității pe principiile moralei creștine, ca o pavăză împotriva devierii instinctelor natur ale, în care caritatea și dragostea creștină să fie liantul unirii oamenilor. Analogia Bisericii cu o școală în care totalitatea oamenilor să fie școlarii, iar clerul (prin definiție caritabil și lipsit de patimi) să fie dascălii cu cele trei funcții importante: predica, săvârșirea tainelor și jurisdicția sacerdotală, nu este întâmplătoare. Conducerea acestei organizații trebuie să fie exercitată de conducătorul său suprem care trebuie să fie infailibil, unic și suveran
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
călugăr german (1483-1546) care, făcând uz de o minciună grosolană pune în mișcare reforma. Minciuna consta în răstălmăcirea unui text papal privind distribuirea indulgențelor, modalitate prin care se colectau fondurile necesare pentru susținerea unor acțiuni mai mult sau mai puțin caritabile. Forma originală a textului era „Oricine se spovedește și se pocăiește de păcatele sale poate să primească indulgență dacă face o milostenie”. Răstălmăcirea consta în afirmația că “cine posedă o indulgență nu mai are trebuință să se pocăiască” învinuind papalitatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Omenirii față de Dumnezeu, a înlocuit filantropia cu un act voluntar vizibil și puternic și a promulgat Legea internațională prin care omenirea poate fi pacificată. În mod voit Luther a disprețuit caritatea înlocuind-o cu o himeră - credința fără fapte bune, caritabile. Rezultatele unei asemenea concepții nu au întârziat să apară: - locțiitorul lui Dumnezeu pe Pământ, Apostolul Petru și urmașii lui a fost suprimat, deci Biserica poate exista și fără cap. Puțin mai lipsea ca să-l nege și pe Hristos, care rămâne
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care pot susține tot pe principiul laic că tot ce nu este interzis este permis, există numeroase aspecte care țin de resorturile sufletești ale medicului ce nu pot fi traduse în cuvinte, cum ar fi: empatia, mila, înclinația filantropică, spiritul caritabil, aspecte ce se traduc mai degrabă prin atitudine, disponibilitate, devotament și dăruire, manifestări care nu pot fi impuse prin legi, coduri sau regulamente. Însuși Hipocrate, dincolo de jurământul care și astăzi se depune la începutul carierei de medic, spunea că: „scopul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
două precepte fundamentale ale sale: iubirea aproapelui și caritatea creștină sau milostenia. Dacă primul precept este și una din cele zece porunci, caritatea este definită ca un act voluntar care presupune atât cunoașterea scopului pentru care se împlinește un fapt caritabil cât și mijloacele prin care se realizează. Sorgintea creștină a acestui act este dezvăluită chiar de lisus Hristos însuși prin cuvintele „iar când va veni Fiul Omului întru slava sa El va zice celor de-a dreapta Lui; veniți binecuvântații Părintelui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu totul specială, în care disponibilitatea primului și receptivitatea celuilalt creează acel suport psihologic absolut necesar într-un moment critic din existența bolnavului. Pentru că încrederea absolută a celui în suferință în capacitatea medicului de a-l vindeca, dar și înclinația caritabilă în spirit creștin a medicului, sunt cele două elemente care pot contribui decisiv la vindecarea bolnavului. Din nefericire timpurile moderne au zdruncinat puternic acest eșafodaj al relației medic pacient. Tehnicizarea excesivă a actului medical, informația nu totdeauna de bună calitate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o mai mare resemnare în fața dorinței Domnului. Într-un cuvânt, dacă destinul a hotărât ca această boală să-l ia pe rege dintre noi, suntem în stare să spunem că nici o altă profesiune nu a fost îndeplinită mai creștinește, mai caritabil sau cu mai mult curaj“ III.2. Richelieucreatorul monarhului absolut în 1624 intră în scenă un personaj mai mult decât controversat, care va schimba atât destinul lui Ludovic al XIII-lea, cit și pe cel al Franței. Adesea fiind numit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
particularitățile acestui stil de comportament constă în faptul că subalterii sunt nevoiți să renunțe la propriile puncte de vedere, să se retragă, să demisioneze. Avantajul strategiei constă în luarea unor decizii înțelepte atunci când aceasta decizia se bazează pe o viziune caritabilă. Dezavantajul se evidențiază atunci când învinsul nu poate suporta deciziile, iar conflictul rămâne mocnit, putând să se reaprindă oricând. c. Caracterul conciliant (adaptativ, de reprimare sau de acomodare) Este cel mai permisiv stil (deoarece se focalizează pe nevoile celorlalți). Persoanele care
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
unor grupuri minoritare. Vârsta este între 25 și 35 de ani. Profesia este cea de responsabil cu introducerea datelor și, prin prisma acesteia, are posibilitatea să-și adauge drepturi bănești suplimentare, pe care de multe ori le împarte unor societăți caritabile. Poate să aibă și o motivație ideologică sau să acționeze sub un sindrom invers celui sub care acționa Robin Hood, luând de la bogați, dar păstrând totul pentru ea. În cele mai multe cazuri, „trișoarele” au operat pe un anumit scenariu cam doi
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
practice din punct de vedere etic, ale concluziilor psihopatologiei pentru boala psihică și bolnavul mintal? În primul rând acestea constau în deculpabilizarea nebuniei și instituirea unei atitudini de înțelegere științifică a acesteia în al doilea rând; de adoptarea unei atitudini caritabile. De înțelegere a bolnavului psihic ca pe o persoană aflată în suferință, iar boala psihică ca pe o experiență sufletească negativă, ca pe un tip particular de accident ontologic. Nebunia se înscrie, în felul acesta, în psihobiografia individului. Mai exact
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
valori sociale ce pot conduce la modificări legislative ulterioare. Organizațiile anticipează aceste schimbări și sunt datoare să reflecte, În propriile activități, valorile sociale emergente. A patra dimensiune, responsabilitatea filantropică sau voluntară a organizației se referă la implicarea acesteia În misiuni caritabile sau activități sociale care nu sunt cerute În mod imperativ de societate nici legal și nici etic, dar sunt de dorit și contribuie la aprecierea publică a organizației. P. Drucker argumentează că expansiunea așteptărilor societății față de corporații nu este un
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
intensă activitate peste hotare. Tot în categoria OING mai vechi intră numeroase structuri sindicale și asociații profesionale internaționale, dar și Comitetul Internațional Olimpic sau alte federații sportive internaționale. Preexistă erei globalizării și unele OING prin intermediul cărora companiile transnaționale desfășoară activități caritabile sau în alte scopuri de interes general, însă fenomenul a sporit în intensitate pe măsură ce în mare parte, tot sub efectul acțiunii sectorului neguvernamental companiile și au asumat o responsabilitate socială sporită. Sintagma organizație internațională neguvernamentală este problematică, din mai multe
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]