2,337 matches
-
puține rapoarte de la reuniune nu se discutau despre diferitele manifestări ale crizei, în care se vorbea despre evenimentele din iunie-iulie, mai ales după eșecul de pe front. Impactul vizibil provocat de discursul atamanului cazacilor de la Don generalul . În numele tuturor trupelor de cazaci, el a cerut înlăturarea completă a politicii din armată, unitatea pe front și în spatele frontului, pe baza ordinelor militare, restabilirea autorității comandanților, lichidarea comitetelor și sovietelor. Raportul comandantului suprem Kornilov era plin de relatări despre uciderea ofițerilor, jafuri și dezertări
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
din anii '90 ai secolului al XI-lea. Ruinele cetății Prislav sunt menționate în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat la vadul Lipșei pentru a trece Nistrul, hatmanul Nicoară Potcoavă își amintește de o incursiune efectuată împreună cu cazacii zaporojeni de pe Pragurile Niprului. „Și pe țărmul dobrogean, la grădinile povârnite deasupra Dunării, în ruinile cetății Prislav, s-a aflat o comoară cu bani de aur și, împreună cu aurul, cele zece părți scrise de mână ale povestirii lui Heliodor.” Povestirea
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
deschis spre mare prin porturile sale, dispunând de izvoare permanente și de o climă blândă, mediteraneană. Astfel, în nord, s-au succedat cavalerii nomazi cimerieni, sciți, goți, huni, bulgari, cumani, mongoli din Hoarda de Aur, tătari din Hanatul Crimeii și cazaci, în timp ce grecii antici, romanii, grecii bizantini, grecii crimeeni și turcii otomani (1475-1783) au controlat sudul timp de secole fiecare. În secolul al IX-lea estul peninsulei cu porturile Kimmeros și Vosforos, a fost un timp controlat de rușii kieveni, odată cu
Istoria Crimeii () [Corola-website/Science/331547_a_332876]
-
9 februarie - 12/13 martie 1578. A fost frate atât de mamă, cât și de tată al lui Ioan Potcoavă, astfel a rămas cunoscut cu aceași poreclă ("di simil cognomen"): Potcoavă. , însoțit de o oștire alcătuită din 2.000 de cazaci zaporojeni, în frunte cu hatmanul Șah, a pătruns în Moldova la 3 februarie 1578 și, învingând bulucurile otomane comandate de Daud, beiul de Silistra, l-a alungat de la domnie pe Petru Șchiopul (care s-a refugiat în Țara Românească) și
Alexandru Potcoavă () [Corola-website/Science/331690_a_333019]
-
un rebranding introdus de Elțîn și Putin împotriva comuniștilor, pentru a elimina culoarea roșie, adevăratul simbol al victoriei împotriva fascismului și al sărbătorii de 9 mai”. Navalnîi a mai prezentat ca argument dovezi că generalul amatei imperiale ruse, ataman al cazacilor de pe Don - Piotr Krasnov, care a luptat cu armata imperială rusă și apoi de partea Germaniei Naziste contra armatei sovietice, dar și alți miltanți din corpul al XV-lea SS de cavalerie cazacă au purtat această panglică; de asemenea și
Panglica Sfântului Gheorghe () [Corola-website/Science/331824_a_333153]
-
familia Romanov. Au început să cirule zvonuri că Falsul Dmitri scăpase în mod miraculos. Guvernul lui Vasili Șuiski a supraviețuit unei mari rebeliuni care a avut loc în perioada 1606-1607 și a fost condusă de prințul Șahovskoi și un hatman cazac și fost sclav de la galere, pe nume Ivan Bolotnikov. Victoria lui Vasili asupra rebelilor s-a datorat în mare parte talentului de general al nepotului lui, prințul Mihail Skopin-Șuiski. După înăbușirea revoltei în octombrie 1607, a apărut un nou pretendent
Vasili al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/333662_a_334991]
-
a datorat în mare parte talentului de general al nepotului lui, prințul Mihail Skopin-Șuiski. După înăbușirea revoltei în octombrie 1607, a apărut un nou pretendent la tron. Falsul Dmitri II a reușit cu ușurință să adune o armată de polonezi, cazaci și ruși infideli. Nici el și nici sprijinitorii lui nu credeau cu adevărat că este fiul lui Ivan al IV-lea. Deși nu semăna deloc cu Falsul Dmitri I, atât Maria, mama adevăratului Dmitri, cât și Marina, soția Falsului Dmitri
Vasili al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/333662_a_334991]
-
efectiv de 10.000-15.000 de soldați și nu de 60.000 de oameni cum ar fi avut în realitate. Domnitorul este nevoit să-și schimbe planurile și se deplasează către Dunăre, stabilindu-și tabăra între lacurile Cahul și Ialpug. Cazacii lui Swierczewski nu-l cred însă pe Ieremia, dar Ioan Vodă își reafirmă încrederea în credința pârcălabului. În Bătălia de la lacul Cahul (10 iunie 1574), oastea condusă de domnitor era încadrată de călăreții lui Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Cazacii lui Swierczewski nu-l cred însă pe Ieremia, dar Ioan Vodă își reafirmă încrederea în credința pârcălabului. În Bătălia de la lacul Cahul (10 iunie 1574), oastea condusă de domnitor era încadrată de călăreții lui Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
bună voie, și-aruncă sulițele în sus, poftindu-i să treacă la sine”. Această informație este preluată și de cronicarul moldovean Nicolae Costin. Copleșiți de turci și trădați de călăreții lui Ieremia Golia, oștenii lui Ioan Vodă se retrag împreună cu cazacii lui Swierczewski la Roșcani, unde se dau lupte crâncene în zilele următoare, iar domnitorul este nevoit să se predea la 14 iunie 1574 pentru a-și salva oștenii de la pieire. După patru ore de interogatoriu, el este înjunghiat și i
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
ulterior mai multe modificări succesive. Acțiunea romanului se petrece în Principatul Moldovei după uciderea domnitorului patriot Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574) și urcarea pe tron a lui Petru Șchiopul. Un grup de oșteni ai lui Ioan Vodă, refugiați în tabăra cazacilor zaporojeni de pe malurile Niprului, întreprind o incursiune în Moldova pentru a-l așeza pe tron pe Nicoară Potcoavă, fratele domnitorului ucis de turci, și a-l pedepsi pe trădătorul Irimia Golia. Acțiunea din "Șoimii" a fost reluată, cu mici modificări
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
sultanului, iar oștenii săi vor fi cruțați. Turcii îl ucid însă pe domnitor, măcelărind oștirea moldovenească în ciuda jurământului făcut. O parte dintre tovarășii de arme ai fostului domnitor în frunte cu frații acestuia, Nicoară și Alexandru, se refugiază în tabăra cazacilor zaporojeni de pe malurile Niprului, unde vitejii sunt primiți cu prietenie. O parte dintre boieri fac legământ pentru a-l înscăuna pe tronul Moldovei pe Nicoară Potcoavă. Dornici de a-și răzbuna domnitorul prin uciderea trădătorului Irimia Golia, un grup de
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
în urma ploilor, grupul lui Nicoară Potcoavă este nevoit să dea o luptă crâncenă cu oștenii lui Petru Șchiopul în bălțile de pe malul Nistrului, iar Ștefan al Mariei și Gheorghe Stângaciu sunt uciși. Fugarii ajung în Polonia și apoi în tabăra cazacilor zaporojeni de pe Pragurile Niprului unde cer ajutorul hatmanului Șah. După o lună, Potcoavă și o oaste de 50 de oșteni moldoveni și cazaci se întâlnesc la Nemirov cu boierul Țopa (fost pârcălab de Roman) și cu Kopycki (fost căpitan al
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
iar Ștefan al Mariei și Gheorghe Stângaciu sunt uciși. Fugarii ajung în Polonia și apoi în tabăra cazacilor zaporojeni de pe Pragurile Niprului unde cer ajutorul hatmanului Șah. După o lună, Potcoavă și o oaste de 50 de oșteni moldoveni și cazaci se întâlnesc la Nemirov cu boierul Țopa (fost pârcălab de Roman) și cu Kopycki (fost căpitan al lui Ion-Vodă) care strânseseră bani pentru campania militară din Moldova. Grupul de moldoveni fugari, împreună cu cazacii zaporojeni ai lui Șah, trec Nistrul și
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
oaste de 50 de oșteni moldoveni și cazaci se întâlnesc la Nemirov cu boierul Țopa (fost pârcălab de Roman) și cu Kopycki (fost căpitan al lui Ion-Vodă) care strânseseră bani pentru campania militară din Moldova. Grupul de moldoveni fugari, împreună cu cazacii zaporojeni ai lui Șah, trec Nistrul și pornesc înspre Iași pentru a-l alunga pe Petru Șchiopul, domnitorul instalat de Poarta Otomană. Oastea lui Nicoară se mărește cu vechii oșteni ai lui Ioan Vodă care i se alătură de prin
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
în urmărirea trădătorului Irimia Golia. Boierul este prins și urmează a fi decapitat, dar Alexandru îl oprește pe Nicoară, nedorind uciderea tatălui Ilincăi. Moș Petrea Gânj îl ucide pe Golia și este omorât de Alexandru, iar apoi moare și oșteanul cazac Pokotilo, ucis de o săgeată rătăcită. Nicoară Potcoavă înțelege atunci că moș Petrea era tatăl lui și al lui Alexandru și, dezgustat de cele întâmplate, renunță la tron și se retrage cu cazacii dincolo de Nistru. Alexandru face un ultim drum
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
de Alexandru, iar apoi moare și oșteanul cazac Pokotilo, ucis de o săgeată rătăcită. Nicoară Potcoavă înțelege atunci că moș Petrea era tatăl lui și al lui Alexandru și, dezgustat de cele întâmplate, renunță la tron și se retrage cu cazacii dincolo de Nistru. Alexandru face un ultim drum la Dăvideni, sosind acolo chiar în timpul înmormântării Ilincăi, care căzuse la pat de dorul fraților Potcoavă imediat după plecarea lor. După plecarea lui Nicoară Potcoavă, turcii îi amenință pe polonezi că-i vor
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
de mișei îngenuncheați la picioarele păgânilor turci și că acea țară va fi trecută curând prin ascuțișul sabiei. După moartea fostului domnitor, țăranul moldovean Ghiță Botgros (cunoscut sub numele de Botgrozna) a devenit conducător al unor cete de moldoveni și cazaci de pe malurile Niprului și a trecut în foc și sabie teritoriile de la marginea Poloniei, răzbunându-l astfel pe Nicoară Potcoavă ale cărui fapte de arme au intrat în legendă. Romanul este împărțit într-un prolog, opt capitole numerotate cu cifre
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Flaubert și Nikolai Gogol, umblând luni de zile, potrivit propriilor mărturisiri, cu romanul "Taras Bulba" în buzunare. Literatura rusească citită în tinerețe a inspirat scrierile literare ale lui Sadoveanu de la începutul carierei sale. Nicolae Iorga considera că „scenele acelea de cazaci prin Basarabia ale dlui Sadoveanu, cu oarecare potrivire misterioasă între om și natura înconjurătoare, vin fără îndoială din astfel de lecturi”. Lectura romanelor haiducești a exercitat, de asemenea, o influență puternică asupra viitorului scriitor, generându-i pasiunea pentru trecutul aventuros
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
-se la intersecția unor mari imperii, în locul unde se războiesc "„împărații lui Belzebut și împărații Mielului”". Țara pare pustiită și tristă: nu are drumuri pietruite, nici poduri, satele sunt frecvent prădate și incendiate de bandele de tâlhari nemți, polonezi și cazaci, în timp ce oamenii trăiesc într-o spaimă continuă. Aflat în calea năvălirilor străine și atacat periodic de turci și de tătari, statul moldovenesc este lipsit de dreptate și ordine, acestea fiind considerate de către beizade Alecu Ruset drept "„daruri cu care Dumnezeu
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
seama cine e proprietar pe unde. [-] Toți s-au îmbogățit atâta de pe urma acestor bieți soldați și acum bineînțeles că vor să fugă!” După ce rușii au intrat în oraș în martie, soarta evreilor a fost și mai rea și ea nota: „cazacii au așteptat până evreii s-au dus la sinagogă să se roage și apoi au tăbărât pe ei cu bicele. Atâta tânguială și disperare. Unii evrei se ascund în beciuri, dar îi vor prinde și acolo.” Primele zboruri ce livrau
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
întăriri maghiare de pe drumul lateral dinspre Târgu Mureș, așa că-l apăra cu trei regimente de pușcași din Zamość, 16 tunuri, 5 batalioane de geniu, 4 escadroane dizlocate din regimentul prințului de Nassau , o divizie de cavalerie și un escadron de cazaci. El a plasat un regiment de pușcași din Lublin pe drumul spre Odorhei, cu 5 batalioane de pușcași, 12 tunuri, alte 4 escadroane de cavalerie și 3 escadroane de cazaci, întreaga unitate aflându-se sub comanda generalului Aleksandr Bogdanovici Engelhardt
Bătălia de la Albești () [Corola-website/Science/334756_a_336085]
-
de Nassau , o divizie de cavalerie și un escadron de cazaci. El a plasat un regiment de pușcași din Lublin pe drumul spre Odorhei, cu 5 batalioane de pușcași, 12 tunuri, alte 4 escadroane de cavalerie și 3 escadroane de cazaci, întreaga unitate aflându-se sub comanda generalului Aleksandr Bogdanovici Engelhardt. El a poziționat un escadron cazac de recunoaștere pe drumul către Făgăraș. Batalionul de artilerie a fost plasat pe drumul către Mediaș. În plus față de aceste forțe, Lüders avea sprijinul
Bătălia de la Albești () [Corola-website/Science/334756_a_336085]
-
de pușcași din Lublin pe drumul spre Odorhei, cu 5 batalioane de pușcași, 12 tunuri, alte 4 escadroane de cavalerie și 3 escadroane de cazaci, întreaga unitate aflându-se sub comanda generalului Aleksandr Bogdanovici Engelhardt. El a poziționat un escadron cazac de recunoaștere pe drumul către Făgăraș. Batalionul de artilerie a fost plasat pe drumul către Mediaș. În plus față de aceste forțe, Lüders avea sprijinul unei armate austriece aliate comandate de generalul Eduard Clam-Gallas. Grupul său, format din șase batalioane de
Bătălia de la Albești () [Corola-website/Science/334756_a_336085]
-
către Făgăraș. Batalionul de artilerie a fost plasat pe drumul către Mediaș. În plus față de aceste forțe, Lüders avea sprijinul unei armate austriece aliate comandate de generalul Eduard Clam-Gallas. Grupul său, format din șase batalioane de infanterie, câteva unități de cazaci și 6 sau 8 tunuri, trebuia să-și unească forțele cu Corpul V Rus. După ce a aflat la 8 dimineața că oastea maghiară a fost observată de pe drumul spre Odorhei, comandantul Corpului V a ordonat șefului său de staf major
Bătălia de la Albești () [Corola-website/Science/334756_a_336085]