2,944 matches
-
Prolegomene la istoria conceptului de timp, trad. Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2005. Heidegger, Martin, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, trad Bogdan Mincă și Sorin Lavric, Editura Humanitas, București, 2006. Heidegger, Martin, M., Despre miza gândirii, trad rom. Cătălin Cioabă, Gabriel Cercel și Gilbert Lepădatu, Editura Humanitas, București, 2007. Held, Klaus, "Husserl's Phenomenological Method", în Donn Welton (Ed.), The new Husserl. A critical Reader, Indiana University Press, Bloomington, 2003. Heraclit, (1) The presocratic philosophers. A critical history with a selection of
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
glonte spre cel care îl sfidează. Acesta o rupe la fugă dar din doi pași este ajuns și bătut rău de tot, ca pe hoții de cai. Penele ieșeau în valuri și cînd dădea monstrul cu ciocul sîngele țîșnea din cercei, din creastă și chiar de pe sub aripi. O dată corecția făcută, aud un cucurigu ca dintr-un butoi imens. Găinile, speriate la început, s-au adunat la noul sultan și îl copleșesc cu ofertele lor generoase. Detronatul sta pleoștit rău și, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
emoției religioase“. Luxul e o „pasiune“ universală. Îl găsim la toate popoarele, în toate epocile, în toate regimurile politice, de la satrapiile asiatice până la democrația ateniană. Instinctul podoabei prevalează adesea, în cazul semințiilor primitive, asupra instinctului de conservare. Ne-am pus cercei și mărgele înainte de a ne pune pantofi și pantaloni. Odată cu „inutilitatea“ ornamenticii, știm însă să apreciem utilitatea confor tului. Și orice confort - de la furculiță până la canalizare, de la calorifer la frigider, de la baie la medicamente - e, în fond, un lux. Prin
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dătătoare de viață. La început nu are așadar importanță dacă aceste materiale sînt rare sau comune : esențialul e să fie rigide și dure. De cîte ori n-am văzut un indian care pierduse o tijă de pus în nas, un cercel sau o podoabă de prins în buză, prețioase datorită materialului sau lucrăturii, și care se îngrijea nu atît să le găsească, cît să le înlocuiască repede cu vreo bucățică de lemn... Căci aceste obiecte stau de pază în fața orificiilor corporale
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
înlocuiască repede cu vreo bucățică de lemn... Căci aceste obiecte stau de pază în fața orificiilor corporale care, în părțile moi, sînt locurile cele mai vulnerabile, expuse pătrunderii unor ființe sau influențe malefice. Nu degeaba cuvîntul aramaic care, în Biblie, desemnează cerceii are sensul general de „lucru sfînt”. Și alte părți ale corpului, precum picioarele sau mîinile, necesită protecție, deoarece sînt cele mai expuse. în Canada, indienii de pe coasta Pacificului ziceau despre o femeie care nu avea urechile străpunse că era „fără
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
aici și atracția pe care, independent de valoarea și de frumusețea lor, bijuteriile o exercită asupra etnologului. Ele ocupă unul dintre acele sectoare ale culturii noastre unde persistă, uimitor de vie, ceea ce eu am numit „gîndirea sălbatică”. Cînd își pun cercei în urechi, femeile noastre și noi, care le privim, știm încă, în chip nelămurit, că e vorba de o întărire a trupului pieritor cu ajutorul unor substanțe nepieritoare. Bijuteriile, care transformă părțile moi în părți tari, realizează o mediere între viață
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Unde ți-e bărbatul? Acuma dai tu de bani și de dragoste, o strângea de obraz. Hi! Hi! Hi! Potolește-te că mă învinețești și ce-o să zică bărbatu-meu, se zbenguie țiganca în brațele lui. Cine ți-a cumpărat cerceii ăștia așa frumoși?o mângâie pe obraji. Du-te mă și lasă-mă! Ți-am spus că am bărbat și la noi la țigani nu e ca la voi; azi să fii cu una, mâine cu alta. Dacă bărbatu-meu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
petrecea atunci. Iată mostre din "Rapoartele de informare politică" alcătuite de Direcția Superioară a Armatei: "Colonelul Vasile Sava s-a exprimat că nu va face de gardă la tabloul tov. Stalin fiindcă îl strâng cizmele" (a fost imediat arestat). Plutonierul Cercel Dumitru a afirmat că "era de așteptat ca tov. Stalin să moară, fiindcă a fost bolnav mult timp înainte și avea mâna stângă paralizată" (propunere: "să fie cercetat sub stare de arest"). A fost arestat și locotenentul Traian Cănănău, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
primului, a dat peste un soi de curriculum (ori, dacă vreți, mapă profesională) a funcționarului Filimon Taniac, născut la Kornuluncze (Cornu Luncii, desigur) în 1869. Între aceleași coperți, câteva povestiri: "Fiica lui Decebal", "Din vremea lui Ștefan cel Mare", "Petru Cercel domn și poet în scaunul Munteniei", "Capul lui Radu"... Instinctul l-a făcut pe Toader Hrib să le cumpere imediat și să le ducă la "Muzău". Când, în 1971, pregăteam pentru tipar "Cronica de la Arbore", trecând în revistă inclusiv tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
i-au numărat : patru perechi de cioropei, trei de pantofi, proaspăt reparați la cizmar, câteva cămășuțe cu dantelă, niște mănuși, agrafe, un pieptine cu câțiva dinți lipsă, o perie de păr, mai mulți năsturei de mărimi diferite, ceasul de mână, cerceii, patru brățări, mărgeluțele, oglinda de pe pervazul ferestrei, trei pălăriuțe, un rest de vată medicinală, două ace de siguranță, cana de apă, lingurița și medicamentele, papucii de casă, rujul de buze, pila pentru unghii, un cuțitaș cu care își fărâma mărul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a întrebat: Sunteți, cumva, cumnatul și finul ei...? Tare v-a mai chemat, știind că Institutul Pedagogic e lângă noi, la doi pași. A descoperit cearșaful sub care era Corina și mi-a zis: Scoateți-i verigheta din deget și cerceii din urechi. Urmează s-o ducem la morgă... N-am îndrăznit să fac nici un gest. Stăteam înlemnit. Nu-mi venea să cred în ruptul capului. Oare, într-adevăr, numai atât înseamnă viața unui om? Oare inima Corinei n-are să mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
început, eu și Vera, îi ziceam "Brigite Bardot"... Și strașnic o plăceam. Cu un gest firesc, ca și când ar fi vrut să ne arate că nu era la prima operațiune de acest fel, asistenta i-a scos verigheta din inelar, apoi cerceii de aur și mi i-a înmânat. Dați-le, vă rog, fratelui...! Dumnezeu s-o ierte! Pe la amiază ne-am dus amândoi la Bițu. Nici n-am sunat. Aveam și noi o cheie. Sosise de câteva minute de la spital. I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Aveam alte probleme, alte treburi, vere, ce naiba treburi și probleme? Eh, lasă, s-au dus toți care Încotro, da’ bine că ne-am găsit noi doi. Apăruse lângă masa noastră un băiețel blond cu ochelari ca niște lupe, cu un cercel Într-o ureche și o bridă de piele neagră bătută-n ținte pe Încheietura mâinii drepte. Îmi ceru cinci sute de lei ca să-și ia ceva de mâncare, și până să apuc să-i spun ceva, Laur Îi arătă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din aur, faptă pedepsită de legislația atunci în vigoare (Decretul nr. 210/1960). Cu această ocazie, ei au confiscat 327 de monede vechi din aur, dintre cele mai multe erau găurite pentru confecționarea de bijuterii, iar două dintre ele fuseseră transformate în cercei. 9. La 4 iulie 1966 aceste obiecte au fost depuse la Sucursală Argeș a Băncii Naționale a României, ocazie cu care a fost întocmit un proces-verbal. 10. La 8 iulie 1966 conducerea fostei Miliții Argeș a pronunțat o ordonanță de încetare a procesului
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
faptul că măsura de confiscare fusese totuși menținută de către procuratura. 14. În 1991 reclamanta a introdus împotriva Băncii Naționale a României, în calitate de depozitar al monedelor, o acțiune în revendicare cu privire la cele 40 de monede din aur transformate în salba și la perechea de cercei. În fața Judecătoriei Găești ea a susținut că aceste obiecte fuseseră confiscate în mod ilegal de către miliție, fără ca o astfel de măsură să fi fost ordonată de către magistratul competent. În sprijinul cererii sale ea a invocat răspunsul procurorului general din 11
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
26 de mai jos). 21. Prin Decizia din 22 februarie 1994 Curtea de Apel Ploiești a respins cele două recursuri. În ceea ce privește acțiunea reclamantei, s-a arătat că ea își limitase inițial pretențiile la 40 de monede și o pereche de cercei din aur și că, în consecință, ea nu și le mai putea modifica în recurs. În ceea ce privește bancă parata, instanța a subliniat că s-a pronunțat o soluție de încetare a procesului penal în ceea ce îl privește pe soțul reclamantei. Ea
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
lipsit-o de dreptul de acces la un tribunal care să îi permită redobândirea posesiei asupra acestor bunuri. 29. La 7 martie 1996 Comisia a reținut plângerea (nr. 27.053/95) cu privire la 40 de monede și la o pereche de cercei din aur. În raportul întocmit la 17 aprilie 1997 (art. 31) ea exprima opinia că a existat o încălcare a art. 6 alin. 1 din convenție (unanimitate) și a art. 1 din Protocolul nr. 1 (28 de voturi contra 1
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
a art. 6 alin. 1 din convenție, considerat izolat sau coroborat cu art. 13, a art. 8, precum și a art. 1 din Protocolul nr. 1. Ea cere obligarea statului român la restituirea celor 40 de monede și a perechii de cercei din aur sau, în caz contrar, să-i fie acordată o despăgubire echitabilă în temeiul art. 50. 31. Guvernul a invitat Curtea să declare că decizia în litigiu a Curții Supreme de Justiție nu a adus atingere drepturilor garantate de
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
Justiție a avut drept efect faptul că nu a putut să iși redobândească bunurile. Ea amintește că instanțele civile au admis cererea sa inițială de restituire a 40 din cele 327 de monede din aur și a unei perechi de cercei, confiscate în 1966. În acest sens, ele au recunoscut dreptul său de proprietate asupra acestor obiecte și au considerat confiscarea lor ca fiind lipsită de orice temei legal. 46. Conform susținerilor Guvernului, succesiunea faptelor demonstrează că lucrătorii fostei miliții au
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
a răspunde acestei probleme, caracterul nelegal deja stabilit al confiscării bunurilor reclamantei reprezintă un element decisiv. Mai mult, reclamanta a obținut o hotărâre judecătorească care obligă Bancă Națională a României să îi restituie cele 40 de monede din aur și cerceii pe care i-a revendicat (paragraful 15 de mai sus). Totuși această hotărâre, ca și cele care o confirmă au fost anulate de Curtea Supremă de Justiție, în temeiul faptului că instanțele civile au încălcat competența exclusivă a Parchetului de pe lângă
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
în caz contrar, repararea prejudiciului material. Ea lasă la aprecierea instanței evaluarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. A. Prejudiciul material 59. Reclamanta solicită, mai întâi, restituirea celor 40 de monede transformate în salba, ca și restituirea perechii de cercei din aur sau, daca nu, repararea prejudiciului material. Contestând evaluarea Guvernului, ca și concluziile rapoartelor de expertiză pe care se bazează această (paragraful 60 de mai jos), doamna Vasilescu își evaluează prejudiciul la 30.000 dolari S.U.A., dar lasă Curtea
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
aceleași mărturii fotografice arată că mama s-a străduit din răsputeri să-mi compenseze absența farmecului fizic, obligatoriu la o fetiță: m-a îmbrăcat numai cu lucruri croșetate de ea (eram cea mai cochetă fetiță de la grădiniță), mi-a pus cercei și m-a tuns zero până la vârsta de 5 ani, preocupată să-mi asigure o podoabă capilară frumoasă la vârsta tinereții. Tatăl meu a fost penultimul din cei cinci frați - trei băieți și două fete. În absența bunicului patern - plecat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în lucrarea Descendent of Man and Selection in Relation to Sex (1871), răspunde unei nevoi de adaptare la condițiile de mediu. Diversele forme de modificare și ornamentare a trupului, precum și accesoriile observate la populațiile băștinașe colierele fabricate din oasele animalelor, cercei, amuletele sunt determinate fie de nevoile de subzistență (procurarea hranei prin luptă), fie reprzintă moduri de a marca vârsta, identitatea tribului, fie fac parte din ritualurile religioase. Dar cel mai recurent comportament este decorarea trupului. Acesta servește capriciului personal și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
detaliate despre cum trebuie să arate ("look-ul Disney") și cum trebuie să se comporte aceștia. De exemplu, membrii de sex feminin ai echipei [...], care nu sunt costumați nu trebuie să poarte jeans, îmbrăcăminte mulată pe corp, pantofi sport, șosete, cercei mari, brățări sau mai mult de două lănțișoare la gât. Angajatele care nu sunt costumate nu pot folosi creion de ochi sau gel pentru păr, dar trebuie să folosească deodorant. Pentru bărbați sunt interzise barba sau mustața (idem, 93). Despre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
femeii devotate activităților casnice și creșterii copiilor, contrar rolurilor personajului masculin ale cărui idealuri erau implicarea în politică și în lumea afacerilor. Stilul vestimentar feminin includea fuste de lungime medie, ample, pantofi cu toc, cămăși cu gulere și manșete rotunde, cercei cu perle, părul lung (figura 3.4). Figura 3.4. Imagini din serialele Susie (1953), That Girl (1966-1971), My Sister Sam (1986-1988) Către sfârșitul anilor '60, în societatea americană apar primele organizații pentru drepturile femeii și egalitatea de șanse între
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]