3,025 matches
-
V. Skaterșcikov, "Construirea comunismului și științele sociale", în Contemporanul, nr. 43 (837), 26 octombrie 1962. 37 Mihail Cernea (n. 1931, Iași), sociolog român, din 1974 activează în SUA. Cercetări de sociologie rurală și industrială. Membru corespondent al Academiei Române. 38 Mihail Cernea, "Cercetarea sociologică la Institutul de Filozofie al Academiei Sociale și Politice din România, 1962-1972", în Viitorul social, anul II, nr. 2/1973. 39 Ovidiu Bădina (1932-1999), sociolog, a elaborat după 1965, împreună cu Octavian Neamțu, primele monografii despre Dimitrie Gusti, a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ieșirea din bal apare, nu o dată, chiar și pentru bărbați, ca o despodobire de iluzii sau ca o trezire dintr un vis frumos, stare surprinsă cu finețe de Mircea Dem. Rădulescu: „Și zîmbind mi-aduc aminte/ - Prin zăpada ce se cerne -/ Cum o clipă mainainte/ Toate îmi păreau eterne;// Rochiile elegante/ Cu nuanțele lor pale,/ Aventurile galante,/ Tainicile madrigale”9) etc. Dacă scriitorii mai vechi privesc balul ca pe un spectacol dat de alții, contemporanii lui Bacovia îl percep, de cele mai multe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de prisos”)6). Surprinzător, lipsește la Eminescu. în schimb, se întîlnește la Hasdeu, într-un poem filozofic („Naturalistul, care din jos în sus învață,/ Materie visează în universu-ntreg”)7) și la Al. Macedonski („Materia în față-i fierbe și se cerne”)8). Rescriind de mai multe ori „Lacustră” și înlocuind (după informația dată de Aurelia Batali lui Ion Caraion)9), într-una din variante, versul „Aud șuvoaiele plîngînd” cu „Aud materia plîngînd...”, Bacovia a avut intuiția enormei puteri evocatoare pe care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ani. M am gîndit la mine, însă nu în mod egoist, cu ambiții, nu cu fața spre viitor, ci, gol de patimi, întors spre trecut, pentru a-mi înțelege „condiția” și a mă împăca, fără regrete, cu ea. Recapitulez situații, cern amintiri, stărui asupra unor nume și chipuri, zîmbesc unor scene, îmi reproșez ignoranțe și inabilități, lipsa inițiativelor și a supleții în anumite cazuri, timpul pierdut cu lucrări derizorii și cu persoane neinteresante, îmi număr angajamentele eronate, inconsecvențele, abandonurile, ratările, dar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gorjului precum și muzeul de etnografie - vila Cornoiu, Baia de Fier - muzeu de istorie și etnografie, Polovragi - istorie și etnografie, (județul Gorj); Petroșani - muzeul mineritului, Sarmisegetusa - muzeul de arheologie romană, (județul Hunedoara); Bala - muzeu de etnografie, muzeul memorial Tudor Vladimirescu din Cerneți, Ilavăț - muzeu sătesc,(Mehedinți); Bușteni casa memorială Cezar Petrescu, Sinaia - cinci muzee: științe naturale, muzeul mănăstirii etc., (județul Prahova); Avrig - muzeul Gh. Lazăr, Cisnădie - expoziție muzeală la cetatea din 1974 cu profil tematic (istorie, artă și meșteșugul textiliștilor) și muzeul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Alecsandri Îl Înfioară. De aceea iarna pleacă În călătorie, În lumea soarelui. Pastelul „Iarna”, apărut În „Convorbiri literare” la 1 aprilie 1868, repetă În mare măsură tabloul hibernal stând sub semnul aceleiași Încremeniri, respingând parcă viața: ” Din văzduh, cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață, pe ai țării umeri dalbi. ”25 Apariția soarelui În final e semnul unui optimism vizionar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
indo-europeană despre care e vorba, însemna: a cicatriza, a juli, a jupui. Latinescul scribere avea următoarele sensuri: a zgâria, a face o incizie, a scrijeli, a înscrie, a prescrie etc., iar cribrum (tot din latinăă desemna ori acțiunea de a cerne prin sită, ori a deforma. Trecem de skariphos, skrifla, (disăcrimen, cernere și hridder, ca să ne întoarcem la sker și variantele lui, kar și caro: carne, carnal, carnagiu, carnaval, a incarna, mortăciune. Concluziile lui Leitch nu sunt formidabile, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru fie-i zilele senine / Va grăi-nțelepte vorbe... Se cuvine-a-l asculta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
urechi atât de mari? Ca să te pot auzi mai bine." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (b) "Dănuț avea în schimb o față copilăroasă, cu toate că în jurul ochilor i se inelau, viorii, cearcănele dragostii." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (c) ,,Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, / Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, / Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (d) "Când, iaca!... ce să vadă? Ș-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (d) "Săturați de harță, norii încetul cu încetul s-au domolit și s-au pus pe făcut fulgi. Numai că nu aveau sită. Atunci nourul cel de-a vorbit a prins a-i cerne prin barba lui, că era bună pentru treaba aceasta." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul direct să fie exprimat prin: (a) pronume negativ; (b) verb la modul infinitiv; (c) interjecție; (d) substantiv colectiv; (e) verb la modul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bezmetici spre o bătălie care nu-i pentru oamenii de treabă. Pe care ea-i aruncă într-o totală derută, într-un perfect și înfricoșat embarras de choix: dacă ești de partea dlui Moise, a dnei Miroiu, a dlui Remus Cernea, riști să nu împreuni bine degetele, într-o dimineață când te rogi cuviincios, de unul singur, cum simți nevoia și dacă o simți, și să intre dracul. Cum zice tânărul preot copiilor de șapte-opt ani, într-o școală bucureșteană, pur
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
două disponibilități (cea a contemplatorului și cea a creatorului), pentru ca din rodnica lor comparație să rezulte o interpretare înnoitoare (cu adevărat orientată către nucleul esențial al operei). În ambele situații, însă, rațiunea investigatoare dublu canalizată (pe interioritate și pe exterioritate) cerne concepte adecvate atitudinii estetice, aceasta ajungând să răspândească semnificații cu caracter de universalitate (Tudor Vianu observa că "armonia externă a lumii, ca o răsfrângere a armoniei interne a personalității, este... [o] năzuință a unei morale inspirate de atitudinea estetică"74
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pentru discuri anul nu a fost propice. Excepția pe care o reprezintă setul Electrecord cu Missa în do minor de Mozart și Missa Solemnis de Beethoven, dirijate de Constantin Silveștri și cu vocile de excepție ale Emiliei Petrescu și Elenei Cernea, nu face decât să întărească regulă. Nimeni nu pare interesat să se angajeze într-un demers serios și susținut de recuperare a trecutului muzical, atât cât mai există în arhive. S-ar spune că fiecare clocește pe arhiva lui, transformată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
astăzi în pământ, să fim iar morți și iarăși să fim vii, să fim din nou tu sfântă și eu sfânt. Iubita mea, să strângem iarăși lemne, să dăm foc focului nestins. Să-l ardem și apoi ușor să-i cernem cenușa peste funduri de abis. Iubita mea, se scutură salcâmii cu flori ce cad asemeni unor nori din care poți să muști când ți-o fi foame, pe care poți din cer să te pogori. Iubita mea, sunt mort, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
se întoarce acasă de pe front, într-una din bazele din Arizona. Din acea clipă începe copilăria de coșmar a lui Richi. rockin’ by myself Fade to black Dumitru UNGUREANU Era o vreme nesuferită. Norii lăsați peste partea noastră de lume cerneau morocănoși, mocănește, prima burniță de toamnă. Prietenii dispăruseră, furați de afaceri, fleacuri, nefericiri. Ai casei umblau după cine știe ce treburi. Singur între peretele cu cărți și cel cu discuri, m-am blocat deodată ca zidit în structura grațios-diamantină pe care o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
suc de lămâie. Separat se pun brandy, stafidele, nucile și ghimbirul. În alt vas, amestecați untul, zahărul, coaja de lămâie cu mixerul timp de cinci minute, apoi adăugați ouăle și bateți bine până devine ca o pastă. Adăugați merele și cerneți deasupra făina și praful de copt. Amestecați bine cu o lingură și adăugați stafidele cu nucile și ghimbirul. Puneți compoziția în tavă cu lingura și dați la foc tare timp de 30 de minute, apoi reduceți temperatura la 180 de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
modelăm gogoașa și o coacem în ulei încins. La final, se pudrează cu zahăr. GOGOSI (2) 1 kg făină, 500 ml lapte, 4 ouă, 100 g zahăr, 100 ml ulei, sare, esență de rom, coajă de lămâie, 60 g drojdie Cernem făina și facem o gropiță la mijloc unde pregătim maiaua din drojdie, lăsăm la crescut, apoi adăugăm restul și frământăm, după care lăsăm până aluatul își dublează volumul. Întindem o foaie cu vergeaua pe care o tăiem cu paharul. Lăsăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
dacă ar fi meritat cu adevărat ca strategiile de campanie ale politicienilor români să dea mai multă atenție rețelelor sociale online. La campania pentru prezidențiale din anul 2009, campionul absolut la comunicarea pe Internet, dintre toți candidații, a fost Remus Cernea, candidatul Partidului Verde. Vizibilitatea lui publică înainte de alegeri era practic inexistentă. În doar câteva săptămâni de campanie, candidatul la președinție Remus Cernea, un tânăr cu barbă și plete, care apărea în imaginile oficiale într-un tricou imprimat cu un slogan
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
campania pentru prezidențiale din anul 2009, campionul absolut la comunicarea pe Internet, dintre toți candidații, a fost Remus Cernea, candidatul Partidului Verde. Vizibilitatea lui publică înainte de alegeri era practic inexistentă. În doar câteva săptămâni de campanie, candidatul la președinție Remus Cernea, un tânăr cu barbă și plete, care apărea în imaginile oficiale într-un tricou imprimat cu un slogan în limba engleză (Think Big), a adunat 5.700 de suporteri pe pagina sa de Facebook, aproape 2.000 de prieteni pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
studiat campaniile online din România din 2004 și 2009, „mai ales dacă (să zicem din lipsă de resurse) îți concentrezi campania pe online, și nu pe media tradițională“. Concluzia poate părea corectă, dar, dacă privim lucrurile din altă perspectivă, Remus Cernea a avut o campanie extrem de eficientă. Un candidat fără imagine publică, atipic, cu plete și barbă, fără costum și cravată, din partea unui partid anonim, fără apariții în ziare și la televiziune, a reușit să se plaseze pe Cartea fețelor 206
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
publicitate în mass media tradiționale: Traian Băsescu, Mircea Geoană, Crin Antonescu, Vadim Tudor, Kelemen Hunor, Sorin Oprescu și George Becali. Cei mai mulți dintre ei se bucurau și de susținerea unor partide importante, cu reprezentare parlamentară. Chiar și adunând toți simpatizanții lui Cernea din rețelele sociale cu riscul de a număra aceeași persoană de trei ori (pentru că este probabil ca unii dintre fanii de pe Facebook să fi fost aceiași cu abonații prin Twitter și cu prietenii de pe Hi5), rezultă un maximum de 8
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
aceștia din urmă se numără și mulți din cei care urmăreau campania prin social media, dar dacă facem totalul absolut rezultă 65.402. Numărul este foarte aproape de numărul total al voturilor valabil exprimate adunate în noiembrie 2009 de candidatul Remus Cernea, adică 60.539. Sigur, ar fi absurd să punem semnul egalității între numărul de persoane la care campania lui Cernea a ajuns online și numărul de votanți pe care i-a adunat la alegerile prezidențiale. E infinit mai la îndemână
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
rezultă 65.402. Numărul este foarte aproape de numărul total al voturilor valabil exprimate adunate în noiembrie 2009 de candidatul Remus Cernea, adică 60.539. Sigur, ar fi absurd să punem semnul egalității între numărul de persoane la care campania lui Cernea a ajuns online și numărul de votanți pe care i-a adunat la alegerile prezidențiale. E infinit mai la îndemână să dai like pe Facebook decât să mergi la vot, iar faptul că devii fan sau abonat pe o pagină
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
dubioase, să stea de vorbă cu fotbaliștii la terminarea meciului și să încerce să-și dea seama ce vor să spună, să noteze abuzurile, să relateze despre catastrofe, bucurii, războaie, evenimente fericite și mai puțin fericite, să încerce să dis cearnă ce e publicitate deșănțată și ce e informație utilă în ceea ce transmit companiile. Jurnalismul e o meserie de care încă e nevoie în societatea modernă, iar jurnaliștii onești, buni și creativi nu vor dispărea prea curând, așa cum nu vor dispărea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
bază de nichel Diagramele rangurilor pot avea diverse forme și anume: a. descreșterea este aproape exponențială. Acest caz, cu descreșteri mari, este foarte potrivită la Început. Astfel, putem George-Ștefan COMAN 199 Împărți factorii În grupe și, În raport cu anumite criterii, să „cernem” factorii neesențiali; b. descreșterea se produce respectând legea parabolică. Și În acest caz putem grupa factorii și „cernem” pe cei cu o influență redusă; c. descreșterea este aproape liniară. Acest caz este „nefavorabil” Întrucât specialiștii deși au păreri cu grad
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]