2,563 matches
-
pahiderm acolo unde ar trebui să se simtă atins. Noi am spus că, daca - cu tot antagonismul intereselor - guvernul ar fi dorit a mănține bunele relațiuni formale cu Austria, modul de-a o face era simplu și uzitat. În privirea cestiunii în litigiu se putea stabili o formă de enunțare pe care s-o fi văzut înainte de publicare ministrul plenipotențiar al Austriei și, daca n-ar fi găsit nimic de obiectat în privirea formei, ceea ce " Romînul" numește o neîntelegere s-ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a vedea și afirmăm că e uzitată între puteri mari și egale chiar. Ministrul de esterne putea să spuie următoarele: în mesajul cu care se vor deschide Camerele găsesc în interesul țării de-a stabili rezerve bine definite în cestiunea Dunării, îndreptate în contra pretențiunilor Austriei. A ne bate cu d-voastră nu voim însă. Iată forma pe care o dau acestor rezerve. Crezi că guvernul d-tale nu ne-ar căuta ceartă din cauza espresiunilor întrebuințate? Iată modul în care verbal
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
umilitoare scuzele înjosite ale d-lui Stătescu, dar o consultare prealabilă în privirea formei protestului român ar fi fost umilitoare. A suferi palme morale înaintea lumii întregi și a fi tratat în valet diplomatic, precum a fost cabinetul Brătianu în cestiunea aceasta, nu este umilitor; dar a spune Austriei: "Te voi combate fără a te insulta și voi chiar să-ți iau pretextul de a te pretinde insultată, iată forma combaterii mele" - aceasta este umilitor după codul de onoare pahidermă a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vom avea nimic de zis. Dar sîntem siguri că din momentul ce dispare perspectiva sacului cu grăunțe, roșii cad și cad pe mult timp. Ce manevră e asta de-a-i face să cază în picioare, ei cari au compromis toate cestiunile? Cază și ei prin votul țării, prin neîncrederea țării, nu prin mici intrigi, nu prin suplantare cu elemente conservatoare, nu prin mașinațiuni bizantine. Au renegat toate principiile lor. Cază prin această renegare. Să nu vedem o piesă nouă, inspirată de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a și pus mâna pe ficțiune și o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă a viitoarelor titluri. Ei știu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naște hausse în piață și cestiunea principală e de-a vinde până e hausse. Dar, precum vede oricine, ei nici nu au titlurile în mână. Mai mult! N-au nici banii necesari pentru a le cumpăra, adecă n-au nimic, nici bani, nici efecte, și cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fără considerații politice. Ne pomenim acum cu "Romînul" că ne aduce un lung articol în contra vederilor noastre. Să ne permită ziarul guvernamental să spunem verde că nu ne luăm deloc osteneala de-a discuta cu el, mai cu seamă în cestiunea de față. Interesele bănești și personale ale redactorului fiind amestecate în aceeastă afacere, un organ onest ca al nostru nu poate sta de vorbă cu samsarul Creditului Mobiliar. "Romînul" n-avea decât să-și urmeze dezvoltările din punctul său de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al nostru nu poate sta de vorbă cu samsarul Creditului Mobiliar. "Romînul" n-avea decât să-și urmeze dezvoltările din punctul său de vedere și să ne lase 'n bună pace. Ar fi în adevăr ieften daca față cu orice cestiune de interes public am avea a ne lupta cu agenții plătiți sau cointeresați ai unor întreprinderi. Orice altă foaie a cărei relații cu Creditul Mobiliar sunt cel puțin necunoscute ar fi avut dreptul să ne combată. "Romînul", al cărui unic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu ne rămâne alt ton de întrebuințat. SPORUL POPULAȚIUNII RURALE ÎN ANUL 1877 2270 [... ] {EminescuOpXII 501} [... ] [PE MALUL NOSTRU DUNĂREAN... "] 2264 Pe malul nostru dunărean nu vi se poate da nimic, pentru că totul e al vostru. Ori ați inventat poate cestiunea izraelită din nou, ca să puteți zice că, vi se fac concesii în privirea aceasta? Ori cestiunea averilor furate de greci, cari au zburat din țară de-o {EminescuOpXII 502} lovitură de picior a lui Cuza Vodă? Ori veți inventa alte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
PE MALUL NOSTRU DUNĂREAN... "] 2264 Pe malul nostru dunărean nu vi se poate da nimic, pentru că totul e al vostru. Ori ați inventat poate cestiunea izraelită din nou, ca să puteți zice că, vi se fac concesii în privirea aceasta? Ori cestiunea averilor furate de greci, cari au zburat din țară de-o {EminescuOpXII 502} lovitură de picior a lui Cuza Vodă? Ori veți inventa alte istorii și mai subțiri în conivență cu pretinsul adversar, care pe sub mână vă e amic? Noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care s-a deschis Parlamentul englez: Milorzilor și Domnilor, V-am chemat mai curând decât de obicei de la afacerile D. V. pentru că afaceri de o urgență particulară reclamă examinarea D. V. Relațiunile mele cu puterile străine continuă a fi amicale. Cestiunea sulevată în privința frontierii dintre Turcia și Muntenegru s-a rezolvat. Acum puterile au început negocieri cu scop de-a determina linia de frontieră între Turcia și Grecia. Câteva clauze importante din Tractatul de Berlin cari au rămas neîmplinite continuă a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dincoaci de frontiera Indiei. N-am intenția de-a face permanentă ocuparea Candaharului, dar situația încă puțin sigură a țării și dificultatea de-a stabili un guvern indigen m-au forțat de-a amâna rechemarea armatei ce ocupă poziția în cestiune. Vi se vor prezenta documentele privitoare la diferite subiecte la cari am făcut aluzie, precum și corespondența relativă la bugetul armatei din India. Domnilor din Camera Comunelor, bugetul anului viitor va fi în curând elaborat și prezentat D. V. Milorzilor și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu cât despre morți și-n fața unui mormânt nu se zice decât bine. Dar cuvintele pe cari "Romînul" le consacră lui Blanqui nu se adresează numai persoanei răposatului cel mai [cu] seamă ideilor lui. Judecați după concluzia articolului în cestiune, pe care iat-o; "Privit în întregul vieții sale de lupte și de suferințe Blanqui ne apare, de departe, cu caracterul său antic, ca personificarea dorului arzător ce există în sufletul tuturor acelora cari suferă de inichitățile societății de astăzi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și a îmbunătăți soarta omenirei, chiar aceia sunt siliți a admira în Blanqui devotamentul fără margini și rectitudinea unei vieți care nu a știut ce e slăbiciunea. " Prin urmare diferența între cei de la "Romînul" și Blanqui consistă numai într-o cestiune de timp și de oportunitate. Și cei din Strada Doamnei ar suferi asemenea inichități din partea societății de astăzi și ei ar fi gata a se sacrifica pentru mântuirea ei, dacă n-ar fi la putere. N-aveți decât să recitiți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și din a Greciei. Atârnă însă, precum observă foile străine, numai de Turcia ca această nouă graniță să poată fi trasă de noua conferință. Dacă Turcia va fi cuminte, dacă va propune sau va admite o linie de graniță acceptabilă, cestiunea va fi rezolvată. Dinaintea unei soluțiuni hotărâte între Poartă și toate puterile, Grecia va trebui neapărat să se încline. Hotărârea aceea va avea prea mare autoritate și Grecia va câștiga astfel fără luptă, fără să-și pună existența într-un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fără luptă, fără să-și pună existența într-un joc al cărei sorț i-ar fi atunci hotărâtor nefavorabil, încît nu e de îndoit că propunerea făcută de Poartă, dacă numai va fi sinceră, este cea mai nemerită soluțiune a cestiunii greco - turcești. [11 ianuarie 1881] ["ASEARĂ, DUMINICĂ... "] Aseară, duminică, s-a reluat după câteva zecimi de ani o piesă din vechiul repertoriu al Teatrului Național, Aladin sau Lampa fermecată, cu muzica lui Wachmann, muzică de o gingășie și de o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de fericire generală, de justiție universală și de fraternitate! [21 februarie 1881] ["CAMERA A LUCRAT... "] Camera a lucrat ieri în secțiuni. Pentru astăzi sunt înscrise la ordinea zilii mai multe interpelări, între cari și a d-lui Nicolae Ionescu în privința cestiunii Dunării. Sunt înscrise asemenea mai multe proiecte de lege de alipiri și dezlipiri de comune și de sporiri de taxe comunale, apoi proiectul de lege pentru învățămîntul agricol, proiectul de lege pentru vânzarea bunurilor statului în loturi și raportul comisiunii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Voastre despre împăratul Alexandru rostite la Gastein și au adaos că vede în ele cu bucurie o confirmare a cunoscutelor sentimente amicale ale M. V. Apostolice. D. de Giers constată că, după ce în realitate nu există pe terenul politicei esterioare nici o cestiune de natură de-a inspira teamă, conversațiunea a avut de obiect mai cu seamă combaterea pericolului socialismului și aci principele Bismarck a recomandat mare precauțiune și moderațiune în recomandarea de măsuri internaționale. D. de Giers zice că cea mai însemnată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Aici este locul să amintim spusele profetice ale marelui om care a fost Petre S. Aurelian (prim ministru În perioada 1896-1897) care la Începutul secolului XX când România se confrunta cu probleme demografice majore spunea „Pentru noi Românii În particular cestiunea populațiunii este o cestiune de existență și mărire națională. A favoriza prosperitatea economică și a neglija Înmulțirea populațiunii este ca și cum am lucra pentru o grădină până ce fructele au ajuns la maturitate rămânând ca alții, iar nu noi, să se folosească
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
amintim spusele profetice ale marelui om care a fost Petre S. Aurelian (prim ministru În perioada 1896-1897) care la Începutul secolului XX când România se confrunta cu probleme demografice majore spunea „Pentru noi Românii În particular cestiunea populațiunii este o cestiune de existență și mărire națională. A favoriza prosperitatea economică și a neglija Înmulțirea populațiunii este ca și cum am lucra pentru o grădină până ce fructele au ajuns la maturitate rămânând ca alții, iar nu noi, să se folosească de dânsele”. În aceste
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pseudonimele Dunăreanul și Un gălățean ori numai sub inițialele numelui, el desfășoară vreme îndelungată o tenace campanie antidinastică. Intervențiile lui sunt inserate fie în periodice ca „Epoca” și „Adevărul” (din ale căror redacții a făcut parte), fie în broșuri precum Cestiunea dinastică în România (1888), cu o versiune în franceză (La Question dynastique en Roumanie), și, reunind o serie de articole din „Adevărul”, în La Fin d’une monarchie (1890). Cu o intransigență spectaculoasă, V. denunță corupția partidelor politice, condițiile mizere
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
avut un mare succes, și încă unul de durată, meritul ei nefiind însă în primul rând literar. La opera dramatică a lui V., Arutnev ar fi putut să formuleze câteva obiecții esențiale. SCRIERI: O căsătorie în lumea mare, București, 1871; Cestiunea dinastică în România, București, 1888; La Fin d’une monarchie, București, 1890; Teatru, București, 1893; Traian și Andrada (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1893; Curcanii, Galați, 1878; ed. București, 1908; Copila din flori, București, 1908. Traduceri: Franz Brendel, Istoria
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
nimic greșit aici - deși bănuielile trebuie și ele dovedite. Numai că pedigriul și biografia nu pot fi folosite ca argumente valide în discuția despre bunele sau relele sale intenții din prezent. Cu opinii critice fondate pe asemenea comentarii, deloc „la cestiune“, până și Mihail Gorbaciov ar fi fost pus la colț. Ce perestroika, ce glasnost, ce deschidere spre Occident? Gorby a fost secretarul general al PCUS! Cum să ai încredere în el? Doar nu s-a născut nici el din spuma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
al Noii Direcții, condamna "deificarea postumă a nenorocitului poet", transformat în fetiș, așteptând "reacțiunea firească". Și Al.A. Macedonski, încrezător în "sfârșitul unei legende", deplângea gigantizarea, "sgomotul ce s-a făcut împrejurul lui Eminescu", prezența alaiului de "fetișiști" care, în "cestiunea cu Eminescu", au transformat compătimirea în admirațiune, aceasta luând apoi "proporțiile adorațiunei". Iată că astfel de zgomotoase rivalități / animozități, îndelung exersate în turbulenta viață literară, continuă, modificând în timp imaginea unui simbol național; interesul, se înțelege, nu va fi cantonat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prezentei cercetări i se rezervă speranța că poate retrezi sentimentul responsabilității față de neamul românesc măcar în sânul unei părți a intelighenției noastre. În atare context, Basarabia eminesciană, cum am numit-o, rămâne cheia destinului României, sau, cum spune Eminescu, o "cestiune de existență pentru poporul român"." (p. 6) O teză, o ideologie Teza cărții susține că importanța acordată de Eminescu Basarabiei nu este întâmplătoare: "...problema basarabeană devine piatra de încercare pentru existența poporului român." (p. 58) Argumentele lui Theodor Codreanu țin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
știu deja despre atât de controversata, dar și de dureroasa problemă basarabeană, apariția acestei cărți vine să lămurească modul cum a privit Eminescu lucrurile în derularea lor istorică. După cum se știe, poetul M. Eminescu, a fost extrem de preocupat de această "cestiune" luând, de câte ori a avut posibilitatea, o atitudine exemplară, scriind, în cunoștință de cauză, dar și dintr-un spirit patriotic de tragică acuitate, mai multe articole în presa timpului. Problema basarabeană a preocupat Europa, și alte zone, încă de dinainte de fatidicul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]