7,296 matches
-
transparent. Pierdem valoarea sau răsplata milosteniei? Pr. Constantin NECULA: În niciun caz! Eu cred că și Biserica trebuie să fie un pic mai transparentă în milostenia pe care o face. Un exemplu simplu: luni de zile, pe Facebook am fost „chinuit” de un nene care îmi spunea că el n-are nevoie de fraze ca să-i spun că Biserica lucrează, ci de cifre. Am început să-i postez căminul de bătrâni din județul Sălaj, faptul că Episcopia Devei a lucrat la
INTERVIU INEDIT DESPRE UMANITATE ŞI ONG-URI CU PREOTUL CONSTANTIN NECULA de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352795_a_354124]
-
mai vreau, Pe-a Duhului sfântă aripă, doresc să mă-nalț și să stau, Purtat de-a Sa forță divină, să zbor printre aștrii de foc, Să-mi caut eterna odihnă, în Țara promisă, un loc, Să nu mă mai chinui pe calea ce urcă spre piscuri, să pot, Să-nalț catre cer osanale Iubitului meu Sabaot, Să nu mai adun neputința, în doruri ce frâng zborul meu, În toate triumfe credința, slăvit fie-n veci Dumnezeu, Prin Duhul cel Sfânt
O APĂ, UN DOMN, UN BOTEZ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352889_a_354218]
-
a făcut ca nouă mașina. Mărășteanu avea carnet de conducere încă din tinerețe, când se străduia să-și cumpere mașină nouă. Cum nu reușea să strângă atâția bani, s-a grăbit și a cumpărat una veche și ieftină. S-a chinuit câțiva ani cu rabla de la Talcioc, dar când a văzut câți bani înghițea și-i lăsa în drum când le era lumea mai dragă a dat-o la fier vechi și s-a lecuit de mașină. Dar acum avea absolută
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
tărziu ,sau prea devreme De adio sau blesteme # Că vibrăm în rug aprins , Ori dorinți total sau stins , Că ne doare că trăim , Sau că mult ,prea mult găndim , # C-am iubit ,ca-m risipit Că mai mult ne-am chinuit . Fericirea se găsește Chiar și-n iarba care crește ! Referință Bibliografică: Romanța fericirii / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1637, Anul V, 25 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ROMANŢA FERICIRII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352949_a_354278]
-
inima brânci. Conștiința însă, nu ! La urma urmei, Stan n-avusese nici o vină. Așa că l-am ales pe Zanvetor. Era tot din Câmpulung iar maică-sa era asistentă. O fi văzut el cum se face o injecție și nu mă chinuie prea rău. Tragem la sorți și reiese că eu trebuie să-i fac lui injecții și nu el mie,spre ghinionul lui . După trei perechi care s-au descurcat „binișor pentru început’ vine și rândul nostru. Zanvetor desface pantalonii și
POVESTIRI MILITARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352934_a_354263]
-
ar fi cauza melancoliei, dar el nu paralizează ființa, existând o deschidere spre viitor prin „vis și grație”. În aceeași măsură îl preocupă disperarea, definind-o ca o stare în care anxietatea și neliniștea sunt imanente existenței. Preferă existența dramatică „chinuită de cele mai consumatoare flăcări interioare”, disprețuind „absența riscului, a nebuniei și a pasiunii”. Când vorbește despre tristețe, Cioran spune: „Tristețea apare după toate fenomenele prin care viața pierde din ea însăși”. Viața fiind agonică, tristețea pare a reflecta ceva
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
un drum spre prăbușire, spre moarte... Oboseala cu stările ei negative ce „separă pe om de lume și de lucruri”. Și, spune Cioran către finalul cărții, „după ce te-ai frământat ca un nebun să rezolvi toate problemele, după ce te-ai chinuit pe culmi, când ar trebui să dai răspunsurile supreme, sfârșești prin a găsi în tăcere singura realitate și singura formă de expresie, și cine nu sfârșește în tăcere înseamnă că n-a văzut totul”. Înduioșător, Cioran continuă: „Să-ți vină
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
altă! Cumpăr gogoașa și-o savurez pe îndelete. A fost de-a dreptul minunată, dar prea mică pentru a potoli junghiurile foamei din stomacul meu. Stau pe gânduri. Să mai iau una? Sau, mai bine, nu? Dacă pe la Pitești mă chinuie foamea și mai tare? Așa că, ceva bani în buzunar, erau de preferat. Cum stau așa în reflectare simt că ceva a plecat deja dinspre stomac și aleargă spre ieșire! Crampe puternice, ce mai! Alerg în grabă spre o toaletă din
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui. 24. Și el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și ude vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie. 25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ți aminte că ai primit cele bune ale tale în viața ta, și Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuiești. 26. Și
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
căci mă chinuiesc în această văpaie. 25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ți aminte că ai primit cele bune ale tale în viața ta, și Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuiești. 26. Și peste toate acestea, între noi și voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi. 27. Iar el a zis
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
noastră, atunci când avem în fața ochilor norocirea altora. Cât de greu i-o fi fost lui Lazăr, să vadă pe toți chefuind și el să rabde, fiind parcă sortit să simtă nenorocirea în toată adâncimea ei! Era ca acela care se chinuiește de sete la marginea unui izvor. Lazăr nu mai vedea pe un al doilea care să sufere ca el, ci era absolut singur în suferința lui și nu era nimeni care să-l mângâie măcar cu un cuvânt. Spune un
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
tu treci nepăsător și mai încolo îți vine un gând: „Ce-ai făcut? Omul acela suferă - ce-ai făcut?" Și te mustră conștiința și te întorci înapoi și-l ajuți. Dar bogatul acela, în fiecare zi vedea pe acel sărac chinuindu-se la poarta lui și rămânea la fel de nepăsător. Desfătările îl fac pe om crud și împietrit, frați creștini. De aceea, nu trebuie să-i fericim întotdeauna pe cei bogați, tocmai din cauza acestei dări de seamă cumplite în fața lui Dumnezeu. Fiind
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
în rugăciuni pentru stropirea buzelor bogatului. Și din această cauză, din marea dragoste a lui Lazăr, discuția era directă cu Avraam. Deci bogatul discută direct cu părintele nostru Avraam cerând trimiterea lui Lazăr să-i "răcorească limba". Limba îi era chinuită pentru că nu a fost dezlegată în timpul desfătărilor pământești spre porunca pe care putea să o dea în vederea îngrijirii celui sărac. Propria limbă acum îl chinuie, limba care putea să-l salveze de la acele chinuri! La sigur, el fiind bogat toate
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
cu părintele nostru Avraam cerând trimiterea lui Lazăr să-i "răcorească limba". Limba îi era chinuită pentru că nu a fost dezlegată în timpul desfătărilor pământești spre porunca pe care putea să o dea în vederea îngrijirii celui sărac. Propria limbă acum îl chinuie, limba care putea să-l salveze de la acele chinuri! La sigur, el fiind bogat toate se făceau la el prin porunci. El poruncea și se făcea. Nu a porunci, nu a fost în stare din cauza lăcomiei, mândriei ...., să-și dezlege
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
nu puteau să se întâmple, fără să mă doară! Durerea este latura cea mai divină din noi și ne face mai puri. Așa cum aurul își află strălucirea doar prin foc, biciuit Nici spiritul nu crește în noi dacă nu este “chinuit”... În toată această vreme, cât eu creșteam plângând, în chinurile focului ce ma vroia strălucind, Am fost vegheata veșnic, oriunde, peste tot, Prin aerul ce-l respirăm, prin apă pe care o beam și prin lumină ce-o priveam..... Am
MESAJ CATRE INGERUL MEU PAZITOR de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354260_a_355589]
-
Ad. Belot. În 1864, reia studiile liceale, petrecându-și vacanțele la Cahul unde tatăl său, preotul Grigore Conta, era protoiereu. La finele acestor vacanțe, se simțea atât de bine încât credea că a scăpat definitiv de boala crudă ce-l chinuia (T.B.C.). Conta n-a folosit aceste vacanțe numai în scopul întremării sale fizice, ci cules poezii populare din împrejurimi, pe care le-a strâns într-o colecție intitulată "Cântece basarabene". După absolvire, funcționează ca profesor suplinitor la Catedra de filosofie
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
posibilă înțelegere antefactum și au rodit fertilizând dihonia, care din nefericire ajunsese să perforeze până la capătul celălalt, ca să se vadă că de fapt este un alt “''început” al tunelului. Fără licărul de speranță pe care se miza, pe care se chinuise să-l traverseze și să-l depășească - ajungând cu aceleași mijloace și gânduri, tot acolo de unde se plecase ... “ Dar originea lor, pastore Keith, se știe de unde, când, cum și în ce fel ?, m-am trezit eu cu un automatism verbal
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
Onorific pentru Merit, etc... A fost ales membru de onoare al Academiei Române, al Institutului Geografic Regal, al Societății Academice România Jună din Viena, ș.a.m.d. Pentru răspândirea culturii franceze i s-a conferit gradul de ofițer al Academiei Franceze. Chinuit de boală, la cei 84 de ani ai săi, își găsește creștinescul sfârșit la data de 21 ianuarie 1936. Iubit de poporul din care s-a desprins, ca o mlădiță din trunchiul unui gorun, are parte de funeralii naționale, fiind
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
de medicul de gardă, asistente și infirmiere, se învârteau pe lângă mama ei. Văzându-și mama pe patul de spital, parcă era și mai mică decât în realitate. O mână de om aflat într-o stare inertă. Medicul de gardă se chinuia să o stabilizeze, însă starea bătrânei era prea gravă. Când s-a recomandat ca fiică a bolnavei, privirea medicului era mai degrabă de compasiune. - Să știți că mama dumneavoastră pur și simplu nu dorește să trăiască, nu luptă cu viața
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
în noapte, al nevestei lui Ciodin. Cine l-a împușcat pe Ciodin înaintea Crăciunului, nu a fost aflat, oficial, niciodată. Totuși, peste câțiva zeci de ani... “-Mamă, tu ai ceva pe suflet de nu te iartă Dumnezeu! Văd că te chinui. Ai ceva să spui și nu poți. Să fi chemat un popă să te spovedești?” “-Da, adă-mi un popă, dar mai repede că mă sting!” au fost cuvintele abia șoptite pe patul de moarte, pe care Aurel, fiul cel
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
ne învață, Prin trilul ei, când moartea-i vine. Doar prin sacrificiul ei suprem Trilul Dumnezeiesc se-aude. Noi, nu putem să înțelegem Secretul ei unde s-ascunde. De ce cuibul și-l părăsește Ca să urmeze acest destin? Ceva poate o chinuiește Sau din instinct ,ea zboară-n spin? Se aruncă-n ascuțitul spin, Și în extazul morții, cântă. Trilul său e cântecul Divin, Ce numai Dumnezeu l-ascultă. Eu cred că Domnul a chemat-o, Să-i cânte al veșniciei mit
PASĂREA SPIN de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353980_a_355309]
-
aprinse și flăcările luară forme ciudate cu chipuri hidoase. Scânteile se împrăștiară prin încăpere, iar flacăra se înălță până în tavan. Prin ea se vedea chipul lui Vlad. - Ha, ha, ha! Mi-ai făcut un mare bine, Conte! Cât m-am chinuit să dezleg misterul de a deveni invizibil, dar tu în neștiința ta m-ai ajutat! Acesta era secretul, arderea cărții! - Nenorocitule, tu ești făptașul!? Am să te pedepsesc aspru! - Tu ești material, iar eu imaterial! Îți voi smulge șefia! Voi
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
oameni simpli și cu anumite precepte creștine. Instinctele sale vicioase erau mai puternice decât educația primită în copilărie. Plecând de la viitoarea sa locuință spre actualul loc de domiciliu, mai că o bufnea râsul în tramvai când își amintea cum îl chinuia pe săracul om în momentele intime, cum urcându-se peste el începea să-l muște de peste tot, iar el abia se abținea să nu țipe, ca să nu-l audă locatarii din camerele vecine sau să alarmeze paza hotelului că nu
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
de locurile vizibile și va ajunge la minister cu semne. Ce să facă săracul om! Ceda nebuniilor ei, așa că acum mai nou, întâi o întreba dacă are nevoie de ceva sau are de gând iar să se distreze cu el, chinuindu-l. Îi spunea că-i dă tot ce dorește, numai să nu fie răutăcioasă și să-l gâdile sau să-l muște de mameloane. Omul era destul de darnic cu nevoile fetei, altfel cum ar fi făcut față tuturor cheltuielilor cu
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
nu exagerase până atunci. Ba avea nevoie de un vopsit, ba de un coafor sau să cumpere niște cadouri pentru cineva unde este invitată, mărunțișuri pentru care îi oferea el bani numai că ea simțea o mare satisfacție dacă-l chinuia, jucându-se cu el. N-am putea spune că acest lucru nu era un chin destul de plăcut până la urmă pentru amândoi. Era o joacă între îndrăgostiți și când el o auzea ciripind: „Ce faci Puiule, mai vrei încă o dată?”, era
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]