3,123 matches
-
nu se exclud, dar se completează reciproc, astfel încât să permită o cunoaștere mai profundă a sistemului adaptiv complex. Simularea sistemelor cibernetice rămâne, de asemenea, o metodă de studiu foarte puternică datorită faptului că, prin intermediul acesteia, pot fi studiate comportamentele sistemelor cibernetice pe perioade de timp viitoare, discrete sau continue, ceea ce permite alegerea celor mai bune decizii viitoare cu ajutorul cărora sistemele respective vor fi orientate, conduse și reglate. Evident că cu multe dintre domeniile cu care cibernetica a dezvoltat, în timp, legături
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
la animale, oameni și mașini. Se extrage, indiferent de context, ce se ocupă cu prelucrarea de informații și de control .... O caracteristica majora a Cibernetici este preocuparea cu construirea de modele și de aici se suprapune cu cercetarea operațională. Modelele cibernetice se pot de obicei distinge prin fiind ierarhice, adaptive și utilizează permanent buclele feedback .... Cibernetica în anumite moduri este ca știința organizației, cu accent special pe natura dinamică a sistemului, fiind organizat.” 10. Ernst von Glassersfeld [26] „Cibernetica, așa cum știm
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
din diferite domenii ale cunoașterii, dar contribuie și mai mult la accelerarea noii sinteze ce se realizează sub ochii noștri între diferitele științe preocupate de studiul sistemelor adaptive complexe privite din diferite unghiuri de vedere. Prin proprietățile sale intrinseci, sistemul cibernetic nu poate fi decât un sistem complex care se adaptează permanent la medii complexe, iar cunoașterea lui se poate face numai în măsura în care utilizăm toate metodele pe care diferitele științe ale complexității le pun la dispoziție în acest scop. Deci obiectul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
rândul lor, au o reacție inversă asupra protocoalelor de constituire a interacțiunilor locale. Rezultatul este apariția unui sistem dinamic complicat de lanțuri și legături cauzale recurente, conectând comportamente individuale, rețele de interacțiuni și rezultate sociale. Dar acesta este tocmai sistemul cibernetic de care se ocupă cibernetica în noul context al dezvoltării științelor complexității. Rolul ciberneticii economice îl privim tocmai din această perspectivă, și anume acela al trecerii masive către studiul sistemelor adaptive complexe din economie utilizând cu precădere metodele și modelele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
știință din domeniul teoriei sistemelor, consideră că lumea înconjurătoare poate fi privită ca o ierarhie de sisteme, reprezentând opt nivele de complexitate: 1) obiecte cu structură statică; 2) procese dinamice din fizică și astronomie; 3) mecanisme de control ale sistemelor cibernetice; 4) celula; 5) nivelul genetic sau al plantelor; 6) nivelul animal cu comportament orientat către supraviețuire; 7) nivelul uman; și 8) organizarea socială sau individuală bazată pe roluri. El propune o știință a complexității care să îmbrățișeze toate nivelele științei
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o serie de oameni de știință (S. Umpleby, F. Heylighen, F. Geyer, C. Joslyn, ș.a.), care are ca principal obiectiv realizarea unei sinteze dintre principiile ciberneticii și noile teorii ale complexității, știind faptul că sistemele adaptive complexe sunt și sisteme cibernetice. Deci cibernetica de ordinul trei (sociocibernetica) creează cunoaștere pentru ca aceasta să poată fi utilizată în vederea atingerii unor scopuri umane. Teoriile și ideile sociale, care le includ și pe cele economice, nu reprezintă altceva decât instrumente și mijloace ale schimbării și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
simplu decât B; f) Nonpartiționarea: un model al unui subsistem nu este în mod necesar model al întregului sistem; g) Irelevanța: un model al întregului sistem este irelevant pentru un subsistem al sistemului respectiv. Proprietățile de mai sus ale modelelor cibernetice determină, în principal, limitele utilizării modelelor în diferite situații întâlnite în realitate. Totuși nu putem verifica îndeplinirea acestor proprietăți pentru fiecare model elaborat și/sau utilizat. Ele sunt însă încorporate unor criterii cu ajutorul cărora putem să apreciem valoarea modelelor utilizate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
trebuie reluat, astfel încât să se îmbunătățească în mod semnificativ performanțele modelului elaborat. Există, de asemenea, diferite metode de validare care depind de tipul de model elaborat, de dimensiunile acestuia sau de precizia datelor și informațiilor dorite. De regulă, modelare sistemelor cibernetice se clasifică în raport cu mai multe criterii, cum ar fi tehnica de modelare utilizată sau domeniul de aplicare al modelului realizat. În ceea ce privește tehnica de modelare utilizată, se pot distinge patru categorii principale de tehnici de modelare cibernetică: 1) modelarea bazată pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de aplicare al modelului realizat. În ceea ce privește tehnica de modelare utilizată, se pot distinge patru categorii principale de tehnici de modelare cibernetică: 1) modelarea bazată pe ecuații; 2) modelarea bazată pe agenți; 3) modelarea inspirată de natură; și 4) simularea sistemelor cibernetice. Fiecare dintre aceste procese de modelare utilizează o tehnică specifică pentru a surprinde caracteristicile esențiale ale sistemelor modelate, produsul lor fiind un model cibernetic ce este apoi utilizat în procesele informaționale și/sau decizionale din sistemele respective. Modelele obținute sunt
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe ecuații; 2) modelarea bazată pe agenți; 3) modelarea inspirată de natură; și 4) simularea sistemelor cibernetice. Fiecare dintre aceste procese de modelare utilizează o tehnică specifică pentru a surprinde caracteristicile esențiale ale sistemelor modelate, produsul lor fiind un model cibernetic ce este apoi utilizat în procesele informaționale și/sau decizionale din sistemele respective. Modelele obținute sunt denumite, uneori, în funcție de tehnica de modelare utilizată cu precădere în obținerea lor, modele bazate pe ecuații (modele matematice), modele bazate pe agenți, modele inspirate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ecuații (modele matematice), modele bazate pe agenți, modele inspirate de natură sau modele de simulare. În continuarea acestui capitol vom prezenta doar modelele bazate pe ecuații și modelele bazate pe agenți și vom introduce unele elemente de simulare a sistemelor cibernetice, modele inspirate de natură fiind abordate mai târziu. 3.2. Modelarea bazată pe ecuații în economie Încă de la apariția ei ca știință, cibernetica a promovat ca metodă de bază în studierea diferitelor tipuri de sisteme abordate metoda modelării matematice. Modelarea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de rotație și cea de revoluție descrise de corpurile respective dar și stabilitatea acesteia (de exemplu problema celor trei corpuri rezolvată de H. Poincaré). Prima ecuație a modelului se numește ecuația de dinamică a (stării) 3.2.2. Reprezentarea modelelor cibernetice cu ajutorul schemelor structurale Schema structurală a unui model cibernetic este reprezentarea grafică a interacțiunii dintre elementele și/sau subsistemele alcătuind sistemul cibernetic respectiv. Se pot utiliza, pentru aceasta, o serie de simboluri grafice simple, cum sunt cele din figura 3
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
respective dar și stabilitatea acesteia (de exemplu problema celor trei corpuri rezolvată de H. Poincaré). Prima ecuație a modelului se numește ecuația de dinamică a (stării) 3.2.2. Reprezentarea modelelor cibernetice cu ajutorul schemelor structurale Schema structurală a unui model cibernetic este reprezentarea grafică a interacțiunii dintre elementele și/sau subsistemele alcătuind sistemul cibernetic respectiv. Se pot utiliza, pentru aceasta, o serie de simboluri grafice simple, cum sunt cele din figura 3.4. În figura 3.4.a) se reprezintă simbolul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
H. Poincaré). Prima ecuație a modelului se numește ecuația de dinamică a (stării) 3.2.2. Reprezentarea modelelor cibernetice cu ajutorul schemelor structurale Schema structurală a unui model cibernetic este reprezentarea grafică a interacțiunii dintre elementele și/sau subsistemele alcătuind sistemul cibernetic respectiv. Se pot utiliza, pentru aceasta, o serie de simboluri grafice simple, cum sunt cele din figura 3.4. În figura 3.4.a) se reprezintă simbolul integrator, asociat operației de integrare a intrării. Deci, dacă la intrare avem variabila
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
3.4.c) este reprezentat multiplicatorul, adică simbolul corespunzător transformării liniare a vectorului de intrare în vector de ieșire. Avem, de asemenea, două simboluri diferite pentru cazul unidimensional și, respectiv, pentru cazul multidimensional. Utilizând aceste simboluri, se pot elabora schemele cibernetice structurale ale modelelor dinamice liniare în cazul unidimensional sau multidimensional. Alegerea unuia sau altuia dintre aceste cazuri depinde de complexitatea sistemului cibernetic al cărui model dorim să îl reprezentăm. Astfel, în cazul modelului dinamic liniar, scris matricial, avem următoarea schemă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
două simboluri diferite pentru cazul unidimensional și, respectiv, pentru cazul multidimensional. Utilizând aceste simboluri, se pot elabora schemele cibernetice structurale ale modelelor dinamice liniare în cazul unidimensional sau multidimensional. Alegerea unuia sau altuia dintre aceste cazuri depinde de complexitatea sistemului cibernetic al cărui model dorim să îl reprezentăm. Astfel, în cazul modelului dinamic liniar, scris matricial, avem următoarea schemă centrală (figura 3.5). în care notațiile sunt cele obișnuite, dimensiunile sunt aceleași, iar matricele A, B și C depind de timp
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
putem utiliza două rezultate foarte importante: Teorema Cayley-Hamilton Orice matrice pătrată nesingulară satisface propria sa ecuație caracteristică, Capitolul 3. Modelarea - metodă de studiu a ciberneticii economice 3.2.5. Modele dinamice discrete Forma generală a modelelor dinamice discrete ale sistemelor cibernetice este următoarea: C) Modele dinamice discrete de ordinul întâi Pentru a arăta cum putem utiliza polinoamele cu operatori de întârziere să Pentru a analiza ecuațiile cu diferențe finite cu condiții inițiale date putem să rescriem soluția acestora sub forma: Se
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și a distribuției inițiale a pragurilor. Prin aplicarea procedurii de simulare se obțin evoluțiile principalelor variabile ale modelului: prețul activului pe piață, venitul investitorilor, volatilitatea pieței etc. Simularea constituie, alături de modelare, o metodă de bază în analiza și proiectarea sistemelor cibernetice din economie. Cu ajutorul acesteia pot fi studiate și descoperite noi proprietăți ale sistemelor adaptive complexe. Pe măsură ce s-a dezvoltat modelarea, a evoluat și simularea, amândouă fiind impulsionată de evoluția și creșterea performanțelor calculatoarelor electronice. Frecvent, modelarea și simularea sunt folosite
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sistem este posibilă și prin utilizarea unui limbaj de modelare bazat pe agenți, cum este NETLOGO. Dar despre acest tip de simulare a sistemelor economice dinamice vom vorbi în paragraful următor. 4.4. Simularea sistemelor bazate pe agenți Simularea modelelor cibernetice constituie o metodă larg utilizată în cibernetică pentru a studia și a descoperi noi proprietăți ale sistemelor adaptive complexe. Pe măsură ce concepția și metodele ciberneticii au evoluat, și simularea s-a perfecționat, ajutată evident și de creșterea continuă a performanțelor calculatoarelor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
agenți, este precedată de simularea acestora, ceea ce dă posibilitatea evidențierii caracteristicilor modelelor elaborate și a performanțelor acestora încă înainte de a fi aplicate, fiind astfel posibilă corectarea și îmbunătățirea anumitor caracteristici sau proprietăți. Prima metodă de simulare aplicată în studiul sistemelor cibernetice este considerată Dinamica Industrială sau Dinamica Sistemelor, cum a fost ea denumită mai târziu, concepută de Jay Forrester și frecvent aplicată în anii ’60’70 ai secolului trecut. Datorită rolului ei în înțelegerea modului în care acționează buclele și procesele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a bagajului de semne a celui ce Învață, ci și apropierea, egalizarea sistemică a probabilităților diverselor semne din repertoriul receptorului, cu probabilitățile diferitelor semne din repertoriul emițătorului, pe care receptorul trebuie să-l Însușească. Acesta este procesul numit, În limbaj cibernetic, acomodare informațională. Surplusul relativ de semne este denumit redundanță. Ca atare, prin redundanță se Înțelege, În general, diferența dintre informația maximă posibilă și informația real-existentă a unui element al repertoriului. Informația maximă posibilă este atinsă, În cazul unui element al
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
neurologic. Cu toate că realitatea este una singură, noi o percepem și o reprezentăm În moduri diferite. Conform teoriei cuantice, fiecare persoană este un observator și deci fiecare „fixează” realitatea În felul său. 2. Mintea si corpul reprezintă părți ale aceluiași sistem cibernetic. Mintea și corpul se află Într-o strânsă relație de interdependență, de influențare reciprocă. Starea În care ne aflăm se datorează acestor două componente. Schimbările survenite Într-o parte a acestui sistem se răsfrâng asupra celeilalte parți. Modul În care
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și a pozițiilor formelor permite observarea unor linii de evoluție, cu proprietăți liniare sau neliniare, cu puncte catastrofice ori fractale etc. La acestea vom adăuga metoda rețelelor, fără scalare, o metodă care Își revendică originea din sistemul conceptual al psihologiei cibernetice. Nu celulele Îmbătrânesc, ci relațiile dintre ele. Nu oamenii se schimba, ci relațiile dintre oameni (Prigogine). Tocmai de aceea omul trebuie cunoscut ca o intra-relație și În interrelație. Este necesară, așadar, abordarea sa ca rețea. Înțelegerea omului prin metoda
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
stări sau trăiri subiective care reflecta relațiile omului cu lumea Înconjurătoare, măsura În care necesitățile lui interne sunt sau nu satisfăcute. Programul psihicului un ansamblu de structuri invariante (constante) și stocul de informații aferent de care acesta dispune; ca sistem cibernetic, psihicul funcționează În multe din aspectele sale algoritmic, după un program Înscris În memoria speciei (instinct, reflex necondiționat etc.), sau „Învățat", dobândit (reflex condiționat, deprindere etc.) Psihic uman (p.u.) realitate subiectivă de natură informațional-energetică; un sistem de maximă complexitate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care formează o entitate supraindividuală, definită prin relațiile dintre indivizi și normele care reglementează aceste relații. Datorită caracterului complex al structurilor interne, al relațiilor de interdependență care se stabilesc între populație și dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]