3,278 matches
-
vacă.5 În mitologia greacă, vița de vie a fost adusă de către Dionisos, zeul grec al vinului și al beției, lui Enea, ca recompensă fiindcă acesta îi împrumutase soția. Tradiția greacă vorbește, de asemenea, despre o altă poveste în care ciobanul regelui Enea, Stafilos ("ciorchine", în limba greacă) și-a dat seama că una dintre caprele sale a devenit foarte veselă după ce a păscut struguri. Stafilos s-a gândit atunci să stoarcă ciorchinii și să strângă sucul, inventând astfel vinul. În
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mea de astăzi. Dar ce e bou ca vaca trece și mă-ncumet să te mângâi la locul umed, nepoțica moșului, că tare singurică stai tu în fața calculatorului și te ofilești de-a dorului... care dor te înconvoaie, că, vorba ciobanului, unde nu-s coaie vai de oaie... Și uite că nice nu mai am putere la imaginațiune când știu că Animalul nu umblă din cauze sinistre și absurde de server sau de cablu’ mă-sii să-i fut io azi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
lor nu este clar definit: Rada, Floarea, Spiridon au o contribuție indecisă la acțiune și totuși profilează în peisaj siluete precise și pitorești. Îi vedem, chiar dacă nu prea știm ce fac. Frumoasa Floarea este ibovnica preotului Spiridon, îl iubește pe ciobanul Bujor și probabil că-l iubește și pe Stan, de vreme ce nu-i poartă pică pentru că a lovit-o cu cuțitul: pentru noi, ea este un tip fermecător de tânără sălbatică, iubitoare și blândă, așa cum Bujor e ciobanul îmbrăcat în piei
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îl iubește pe ciobanul Bujor și probabil că-l iubește și pe Stan, de vreme ce nu-i poartă pică pentru că a lovit-o cu cuțitul: pentru noi, ea este un tip fermecător de tânără sălbatică, iubitoare și blândă, așa cum Bujor e ciobanul îmbrăcat în piei, care cioplește fluiere și însuflețește trestiile, cum Spiridon e tipul prefăcut al preotului lasciv, iar Rada tipul de neuitat al vrăjitoarei nebune care țipă ca o bufniță în apa râului. Este o trăsătură foarte particulară viața aceasta
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
plecăm împreună... împreună, legați ca spicele în snop, ca luna și râul...". Un politeism poetic și păgân animă natura, care are viața ei, sufletul, dorințele și suferințele ei, ca și cum aștrii, florile, zăpada ar fi niște creaturi conștiente și patetice. "Melancolic, ciobanul se sprijinea de fântână, nu departe de boii ale căror corne se coloraseră în purpura aproape stinsă a apusului. Câmpia fumega ca o mlaștină, iar lumina bătea cu o undă palidă coasta dealurilor. Aburi de ambră făceau să scânteieze vârfurile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din neamul disprețuit al țiganilor". Împingeți ușa și descoperiți tipurile care populează cocioaba. "Un bătrân, cu capul în mâini și gura atârnândă, se pierdea în acea nesfârșită reverie a săracului care nu vede decât trudă înainte și în spatele lui. Câțiva ciobani, mirosind a țap și a lapte acru, își cufundau privirea în flacăra albă a lămpii într-un fel de năuceală sălbatică". N-am mai termina dac-am vrea să desprindem și să prezentăm curioasele acuarele: scena înmormântării care se încheie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
caută în văzduh ciocârlia ascunsă după lună, Păcală, un soi de Polichinelle, păsările fermecate, balaurul, caii fermecați acre vorbesc, își iubesc și își apără stăpânul, trăiesc sub pământ și se hrănesc cu jăratic. Folclorul românesc este o literatură orală a ciobanilor și plugarilor; este o amplă pastorală și prezintă aceeași alegere de subiecte care, la toate popoarele, au caracterizat și inspirat pastorala: iubirea, valoarea războinică, poezia naturii. Aceste trei diviziuni naturale și logice le putem urma pentru a clasifica imensul patrimoniu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
călăreț pentru viitorul dragului său cal este redată cu un accent pătrunzător și sincer care ne emoționează. Este încă una dintre formele tandreții blânde care caracterizează un neam făcut pentru a iubi. Dacă prietenul călărețului este calul, câinele este prietenul ciobanului, se iubesc și se ajută unul pe altul. Costea pleacă la oraș ca să cumpere sare pentru oi, tărâțe pentru miei și haine pentru ciobani și opinci pentru slugi. În lipsa lui, Fulga îi fură turma. Costea se întoarce, constată furtul, se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care caracterizează un neam făcut pentru a iubi. Dacă prietenul călărețului este calul, câinele este prietenul ciobanului, se iubesc și se ajută unul pe altul. Costea pleacă la oraș ca să cumpere sare pentru oi, tărâțe pentru miei și haine pentru ciobani și opinci pentru slugi. În lipsa lui, Fulga îi fură turma. Costea se întoarce, constată furtul, se plânge. Câinii lui tineri nu spun nimic. Vine atunci încet, făcând ocoluri largi și cu urechile pleoștite, Dolca, o cățea bătrână și credincioasă. Ciobanul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ciobani și opinci pentru slugi. În lipsa lui, Fulga îi fură turma. Costea se întoarce, constată furtul, se plânge. Câinii lui tineri nu spun nimic. Vine atunci încet, făcând ocoluri largi și cu urechile pleoștite, Dolca, o cățea bătrână și credincioasă. Ciobanul întreabă pe un ton de reproș: Unde mi-e averea mea?". Cățeaua schelălăie, se culcă la pământ și ridică laba rănită în lupta cu hoții. Costea o ia în brațe: "Furii laba ți-au rănit Când la dânșii ai sărit
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
natura prietenă pentru a o pătrunde și a o adora. Și oile sunt animale binevoitoare, iar Miorița ar merita să fie mai bine apreciată la noi, unde este necunoscută. Miorița este o pastorală deopotrivă pitorească și emoționată. Moldoveanul are trei ciobani care se pricep să tundă lâna și să închege laptele. Oile pasc iarba bună și înmiresmată lângă niște izvoare limpezi, iar seara păstorul face să răsune trilurile fluierului. El are o oaie preferată, Miorița, iar aceasta nu mai mănâncă. "Apa
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
niște izvoare limpezi, iar seara păstorul face să răsune trilurile fluierului. El are o oaie preferată, Miorița, iar aceasta nu mai mănâncă. "Apa rău îți face Ori iarba nu-ți place?" Dar oița este tristă pentru că i-a auzit pe ciobani punând la cale moartea stăpânului. Acesta răspunde cu un fatalism oriental și resemnat: Dacă m-or urî Și m-or omorî, Vina lor o fi, Păcat și-or plăti ............................ Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de bătrânețe așteptând, iar iubita nu mai vine. Și numai un păstor din vale Liniștea mausoleului O tulbură cu pasul lui agale". Sfârșitul poemului lui Millevoye* pare făcut pentru a încheia legenda românească, atât de frumoasă și de emoționată, a ciobanului plâns numai de mama și de oile lui. Michelet, după ce a citit Miorița, scria: Este un cânt antic, ceva sfânt și emoționant care-ți sfâșie inima. Nu există nimic mai naiv, nici mai măreț. Aici se simte foarte profund minunata
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de piei. Se îndreaptă într-acolo, îl recunoaște pe Macovei, îl apucă de păr, îl învârte ca pe o sfârlează și-i amintește toate relele făcute. Macovei merită această corecție, căci aflăm că într-adevăr se purtase rău cu Gheorghiță, ciobanul și nepotul lui. Macovei și oamenii lui ăl trăgeau de brâu, îi furau pâinea, îi puneau piper în rachiu; când se apleca să bea apă din râu, îl loveau cu cizma în ceapă sfărâmându-i dinții și bea apa însângerată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
personală, ele țin mai degrabă de un studiu (pe care-l vom face) al operelor literare ale reginei. De la Sinaia se văd sau se ghicesc toți acești munți legendari ai Carpaților, Bucegii, Alpii Transilvaniei. Pe Vârful cu Dor, odinioară, un cioban a pus rămășag miza fiind șapte iepe că va petrece toată iarna pe munte, singur, departe de turmă și de iubită. El își face o colibă ca să se apere de ninsoare și vânt. Stătea ceasuri lungi în fața ușii, cu gândul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
trib primitiv și s-au răspândit adaptându-se la noi medii, precum cuvintele limbajului. Aceste mituri solare au uneori o măreție epopeică. Ele au fost inventate de păstori în lungile nopți petrecute pe munte, sub cerul plin de stele. Atunci ciobanul visează și salută aștrii pe care-i recunoaște și spune povestea lor. Privește cum luna dispare la orizont când soarele apare la celălalt capăt al lumii și își imaginează că aceasta este o urmărire veșnică și zadarnică pedepsind o greșeală
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
materie imaginației sale îndrăgostite de frumusețile grandioase ale naturii. Fiica Rinului a crescut devenind o fiică a Dunării și a Bucegilor. Ca să cităm acum numai un exemplu: frumoasa meditație pe care o constituie acest pasaj din O înmormântare în Carpați: "Ciobanii începeau să-și ducă turmele spre pășunile de la munte; mânau nesfârșite caravane de oi, cu mieii căutând sfârcurile mamelor și dulăii care veneau în urmă. Iar tinerii păstori, cu ochii negri ca mura, cu părul întunecat ca pana corbului ce
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
măceșul-de-munte, că femeile elegante își împodobesc pieptul cu un buchet de flori-de-colț. Florile acestea de zăpadă, pentru care câmpia îi invidiază, ei le calcă în picioare distrați, trimițându-și refrenul de la un munte la altul prin văzduhul liber. Fericiți, fericiți ciobanii, grija cea sumbră nu urcă pe piscuri; ea coboară în vale și macină inimile oamenilor în strâmtele locuințe din orașe și târguri". Ce datorează României această fiică a Rinului? Îi datorează mult, și reciproc. Ea avusese o preceptoare, D-ra Castan
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
parcă 7.000 de kilometri prin Europa, după care am fost și în Statele Unite, pentru alte câteva interviuri. Sunt în film: cei de la radio (Monica Lovinescu, Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu, Ioana Măgură Bernard, Nestor Ratesh și altiiă, ascultători (un cioban, o doamnă profesoară de la Cluj cu clasa ei de nevăzătoriă, directori americani ai postului, dar și ofițeri de securitate, disidenți (Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Radu Filipescuă, avocați și procurori, în fine, Carlos Șacalul însuși. M-am întors cu 100 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Interesant ar fi fost s-o smotocesc puțin în poarta castelului, după ora 12 noaptea fix, pe o stâncă neagră, așa, de-a futu-i... însă patriotic, galeș, cu zimțul istoriei în limfă... *** Teme pentru acasă: 1. De ce se sfiesc ciobanii să dezvirgineze kaștoacele care au căzut la capacitate? Cum se rezolvă totuși problema? Riscă ei sau riscă ele!? Se schimbă datele situației când e vorba de gagicile căzute la bac sau de cele cu bacul amânat în toamnă? 2. De ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
generat o situație de criză, creînd un precedent pentru toate luptele violente și manifestațiile de stradă care au urmat. După protestele firești ale etniei rrome, următorii care s-au folosit de această situație pentru a-și face dreptate au fost ciobanii. Nemaiputând suporta faptul că Gigi Becali este încontinuu luat în râs cu apelativul de cioban, au coborât din munți la șes, venind în capitală înarmați cu bâte și ciomege și devastând locația din Băneasa unde se filma „Cronica Cârcotașilor“, apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
stradă care au urmat. După protestele firești ale etniei rrome, următorii care s-au folosit de această situație pentru a-și face dreptate au fost ciobanii. Nemaiputând suporta faptul că Gigi Becali este încontinuu luat în râs cu apelativul de cioban, au coborât din munți la șes, venind în capitală înarmați cu bâte și ciomege și devastând locația din Băneasa unde se filma „Cronica Cârcotașilor“, apoi bătând cu bestialitate în Piața Universității pe toți cei care aveau o față comică. Următorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
lui 15. Grigoraș fiul lui Minciună 16. Ion fratele lui 17. Ștefan Chițacu, slab, bătrân 18. Simion fiul lui Sandul Lupan 19. Vasile Sofroneț 20. Neculaiu Dămian 21. Andreiu Ghirău 22. Vasile Dămianu, slab, bătrân 23. Nichifor Dămianu 24. Ion, cioban, sărac 25. Simion Chițacu 26. Lupul Buzilă 27. Macoveiu Cațuc 28. Andriaș Buzilă 29. Ion Buzilă 30. Vasile fiul lui Dumitrașcu 31. Dumitrașco Pobircu 32. Andreiu fiul lui Dumitrașco 33. Ion, rus 34. Iacov, rus 35. Toader fiul lui Sandu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lumii s-ar întâmpla asta (într-o colibă săracă din Africa, într-un cort al nomazilor din Podișul Gobi, într-un apartament de bloc sau o locuință lacustră). Ea, în același timp supraveghează și ceilalți copii care încă dorm; la ciobanul care paște oile sus pe munte în bătaia vântului și visează la o masă caldă și un pat cald, în timp ce nori negri amenințători, brăzdați de fulgere și tunete se apropie amenințători de el și de turma lui. Dacă lăsăm deoparte
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
produs într-un moment de neatenție a pazei de coastă". Către Litere vor jindui împătimiții de lectură și mari subtilități interpretative: În cunoscuta baladă Miorița sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare, și un cioban ce șochează prin prostia lui"; "În nuvela La vulturi sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugărită de turci, și copii ei"; În multe poezii, Octavian Goga a scos în evidență natura și treieratul pe căldură"; "Zaharia Stancu a scris un
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]