7,304 matches
-
de anfilaj; se poate, însă, avea în vedere și ipoteza fixării pieselor respective, prin coasere, pe suporturi textile sau de piele - Varna, M2 și M3 (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia); ● figurarea pe statuete ceramice a podoabelor de tipul idolilor plați circulari sau ovali purtate la gât sau pe piept (Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - D. Monah, 1997, p. 135-144); ● siluetele feminine în relief de pe fațada modelului de „templu” de la Trușești, care au la gât podoabe de
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
feminine în relief de pe fațada modelului de „templu” de la Trușești, care au la gât podoabe de tipul pandantivelor (D. Monah, 1997, p. 135 144); ● siluete feminine pictate care au la gât sau pe piept idoli plați/pandantive/amulete rombice, ovoidale, circulare (Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor etc.) - D. Monah, 1997, p. 135144; Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 11. Repertoriu Nu ne propunem a oferi cu acest prilej o listă extensivă
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
coafura: decorul este divizat în două zone, prima, deasupra frunții, fiind formată din cinci linii profunde constituind patru benzi; cea de-a doua, acoperind ceafa până la extremitatea gâtului, cuprinde 13 linii longitudinale gravate, care formează 12 benzi, divizate prin linii circulare, mai lejere (H. Delporte, 1979). Acest tip de decor cadrilat pare să reprezinte o coafură sau un acoperământ specific perioadei, deoarece îl regăsim și la alte statuete (Laussel, Grimaldi, Kostenki, Kotilevo) (Z. Abramova, 1991). Grupa italiană. Poziția stratigrafică a acestor
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
pe abdomenul ușor bombat, bazinul este destul de îngust, iar dosul aplatizat. statuete cu proporțiile unui corp de femeie obeză, de talie mică. Cele mai reprezentative sunt două statute de la Gagarino și alte două de la Kotilevo 2, prezentând sâni masivi și circulari, abdomen proeminent și bazin exagerat. statuete în contur general, fără detalii. Masivitatea și lipsa detaliilor sunt trăsături comune acestei grupe. Capul, mare și lipsit de gât, se sprijină direct pe un trunchi prost echilibrat, unde sânii și abdomenul nu se
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
componente clandestine importante. În aceeași perioadă are loc și o reașezare a destinațiilor: de la țările din centrul Europei către sudul mediteraneean. Anii 2000 aduc noi schimbări de patternuri. Facilitățile legate de accesul în Spațiul Schengen influențează durata deplasărilor, accentuând componenta circulară. Statul român își intensifică eforturile legate de controlul migrației și combaterea componentei clandestine. Deplasările pentru muncă în străinătate se bazează pe un număr crescând de strategii, iar contextele de plecare se multiplică. Din perspectiva evidențierii efectelor, abordarea insistă asupra unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și factor al schimbării sociale (1997, p. 1960). Evoluția modului în care a fost gândită dezvoltarea socială este strâns legată de evoluția instrumentelor de măsurare, dar principiul metodologic al unității dintre teoretic și empiric e uneori înlocuit de un proces circular de tipul: dezvoltarea socială înseamnă ceea ce se măsoară prin indicatorii selectați. Diferitele sisteme de indicatori sociali se bazează pe o viziune mai mult implicită asupra dezvoltării, fără a oferi definiții clare ale conceptului. Există puține încercări de a construi teorii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
picioare și peste cap. 2. Cu trecerea mingii dintr-o mână în cealaltă și transmiterea ei din elev în elev, cu brațele întinse; prin față: • la nivelul umerilor; • la nivelul bazinului; • pe sus pe deasupra capului; pe la spate; • cu trecerea mingii, circular, în jurul bazinului; • cu trecerea mingii, circular pe după un picior; • cu trecerea mingii, circular, pe după ambele picioare; • cu trecerea mingii printre picioare în formă de 8: cu intrarea mingii prin față; cu intrarea mingii prin spate; • cu trecerea mingii pe sub piciorul
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
trecerea mingii dintr-o mână în cealaltă și transmiterea ei din elev în elev, cu brațele întinse; prin față: • la nivelul umerilor; • la nivelul bazinului; • pe sus pe deasupra capului; pe la spate; • cu trecerea mingii, circular, în jurul bazinului; • cu trecerea mingii, circular pe după un picior; • cu trecerea mingii, circular, pe după ambele picioare; • cu trecerea mingii printre picioare în formă de 8: cu intrarea mingii prin față; cu intrarea mingii prin spate; • cu trecerea mingii pe sub piciorul ridicat de pe sol. Variante: teme de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
și transmiterea ei din elev în elev, cu brațele întinse; prin față: • la nivelul umerilor; • la nivelul bazinului; • pe sus pe deasupra capului; pe la spate; • cu trecerea mingii, circular, în jurul bazinului; • cu trecerea mingii, circular pe după un picior; • cu trecerea mingii, circular, pe după ambele picioare; • cu trecerea mingii printre picioare în formă de 8: cu intrarea mingii prin față; cu intrarea mingii prin spate; • cu trecerea mingii pe sub piciorul ridicat de pe sol. Variante: teme de complexe de lucru cu mingea, individual și
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Krapelin (1913) care descrie opt forme clinice: 1) dementia simplex; 2) hebefrenia; 3) demența depresivă simplă sau stuporoasă; 4) demența depresivă cu idei delirante; 5) forme clinice cu stări de agitație gravă și prelungită în care sunt incluse următoarele: - forma circulară, - forma agitată, - forma periodică; 6) catatonia; 7) formele paranoide; 8) confuzia verbală sau schizofazia. K. Leonhard (1957), făcând un studiu extrem de amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
curse de cai și care de luptă în Circus Maximus”. Aceste jocuri erau extrem de îndrăgite nu numai la Roma, ci în mai toate marile cetăți și capitale de provincii unde erau amenajate circuri. Acestea din urmă confereau subînțelesul de „alergare circulară”, „întrecere în cerc”, „alergare rotundă”, adică nu pe un „drum drept”, ca de exemplu Via Apia, unde defilau militarii victorioși și carele de luptă triumfale. Se realiza, astfel, o distincție subtilă între „întrecerea năucă (rotundă) între cai” și „întrecerea (dreaptă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt mult mai bogate și mai profunde. De fapt, pentru teoria contemporană a curriculumului, numai ele au importanță. Sensurile conotative sugerează ideile de „circularitate”, „ordine”, „coerență”, „rigoare”, „regularitate inflexibilă” și „predestinare”. Le găsim în expresii metaforice precum curriculum solis („mersul circular al soarelui pe boltă”) și curriculum lunae („cursa circulară a astrului nopții”). Cea mai fascinantă și mai plină de sensuri subtile era expresia curriculum vitae 7. Prin această expresie, romanii au încercat să traducă o veche credință grecească referitoare la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru teoria contemporană a curriculumului, numai ele au importanță. Sensurile conotative sugerează ideile de „circularitate”, „ordine”, „coerență”, „rigoare”, „regularitate inflexibilă” și „predestinare”. Le găsim în expresii metaforice precum curriculum solis („mersul circular al soarelui pe boltă”) și curriculum lunae („cursa circulară a astrului nopții”). Cea mai fascinantă și mai plină de sensuri subtile era expresia curriculum vitae 7. Prin această expresie, romanii au încercat să traducă o veche credință grecească referitoare la educația de-a lungul întregii vieți - ca lege inflexibilă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau ale incinerării defuncților. Se pare că latinii și etruscii îi considerau „barbari” și „fiare” pe cei care nu-și înhumau morții. Humanus, „uman”, era numai cel care avea grija „închiderii ciclului vieții” izvorâte din humă. Viața era o „cursă circulară” între naștere și moarte. O astfel de viață riguros orânduită de zei era caracteristica distinctivă a „umanității” (humanitas, humantatis) față de bestialitate și barbarie. Era, în esență, un curriculum vitae, o „cursă circulară a vieții”. Era ceea ce elinii numiseră paideia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
izvorâte din humă. Viața era o „cursă circulară” între naștere și moarte. O astfel de viață riguros orânduită de zei era caracteristica distinctivă a „umanității” (humanitas, humantatis) față de bestialitate și barbarie. Era, în esență, un curriculum vitae, o „cursă circulară a vieții”. Era ceea ce elinii numiseră paideia sau, mai precis, enkyklios paideia ( e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, ciclică”). Dar curriculum vitae nu acoperea integral bogăția de sensuri ale expresiei grecești. De altfel, nici limbile moderne nu permit o traducere foarte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1. Curriculumul supremtc "5.1. Curriculumul suprem" Aceasta este marea creație curriculară a Antichității și, poate, a tuturor timpurilor - în orice caz, și a vremurilor noastre, când, în întreg spațiul euroatlantic se redescoperă, cu uimire și speranță reînnoită, virtuțile „educației circulare”, „de toate zilele”, „de-a lungul întregii vieți”. Este soluția așa-numitei perioade eleniste. Dar nu este o creație exclusivă a acesteia - se decantase în frământatele veacuri anterioare ale civilizației grecești. Mai ales în acele poleis democratice precum Atena sau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
geometrică a triadei și tetradei - care corespund, desigur, lui trivium și quadrivium. De asemenea, demonstrația sa în legătură cu terța: el a arătat că terța muzicală (raportul 5:4) este baza armonicii. Ca și când trivium ar fi baza symphonică și harmonică a ansamblului circular botezat enkyklios paideia. 9. Philolaos a fost contemporan cu Democrit, atingând maturitatea (akmé) în jurul anului 420 î.Hr. A condus o vreme Școala din Tarent, dar a trăit și la Theba, în fruntea unui grup de pitagoreici. Cercetările matematico-geometrice și rezultatele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și de ieșire sau de admitere și de absolvire, metodologia de reglare și autoreglare a sistemului și procesului de pregătire etc. Cele cinci componente generează un model pentadic de design curricular. Designul curricular este un proces controlat care se desfășoară circular (ceea ce amintește de enkyklios paideia). Aspectul circular al proiectării curriculare pentadice poate fi reprezentat grafic în felul următor: Fig. 12.1 - Caracterul circular al modelului pentadic de proiectare curriculară modernă (adaptare după Wheeler, 1967) Facem precizarea că acest model a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de absolvire, metodologia de reglare și autoreglare a sistemului și procesului de pregătire etc. Cele cinci componente generează un model pentadic de design curricular. Designul curricular este un proces controlat care se desfășoară circular (ceea ce amintește de enkyklios paideia). Aspectul circular al proiectării curriculare pentadice poate fi reprezentat grafic în felul următor: Fig. 12.1 - Caracterul circular al modelului pentadic de proiectare curriculară modernă (adaptare după Wheeler, 1967) Facem precizarea că acest model a fost folosit (mai mult sau mai puțin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
componente generează un model pentadic de design curricular. Designul curricular este un proces controlat care se desfășoară circular (ceea ce amintește de enkyklios paideia). Aspectul circular al proiectării curriculare pentadice poate fi reprezentat grafic în felul următor: Fig. 12.1 - Caracterul circular al modelului pentadic de proiectare curriculară modernă (adaptare după Wheeler, 1967) Facem precizarea că acest model a fost folosit (mai mult sau mai puțin fidel) și de către cercetătorii care au realizat curriculumul în vigoare pentru învățământul preuniversitar românesc. Principiile și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Calipso vine de la verbul kalnptw - „a acoperi, a învălui, a cripta”. Într-adevăr, ea acoperă și învăluie pământul cu o boltă celestă care închide toate lucrurile în îmbrățișarea sa. Aceasta este marea ei știință, posibilă grație permanenței și regularității mișcării circulare, grație legilor sferei - personificată de Atlas, tatăl lui Calipso. Așadar, legăturile lui Ulise cu Calipso nu sunt simple relații erotice, ci „țesătură”, tramă paideutică a destinului. Ulise contemplă cerul, unde se țese soarta. Studiază Pleiadele, Hiadele, Orion și devine, astfel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Ulise. Părăsind-o pe Calipso, a părăsit școala și științele pentru filosofie. Nu se întoarce acasă doar pentru a se răzbuna pe pețitori, ci pentru a în-drepta lumea - care fusese ne-dreptățită în lipsa sa - cu ajutorul legilor sferei și ale mișcării circulare a astrelor. Dar, odată îndreptate lucrurile lumii, se cuvine și o îndreptare a destinului. Aceasta nu se mai poate realiza cu legile științei, ci doar cu filosofia. Spre deosebire de științe, cu care te mai poți înșela uneori, cu filosofia nu te
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este faptul de a observa cerul, care acoperă de sus pământul, îl face un acoperiș, care cuprinde și el și le strânge la un loc toate lucrurile; observație posibilă grație faptului că axa în cauză asigură permanența imuabilă a mișcării circulare și permite cerului să continue să acopere totul și să conțină universul” (Comentarii ad Homeri Odyseean, Leipzig, 1825-1826, pp. 65 sqq, apud Buffière, op. cit., p. 593). Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Această bibliografie conține numai lucrări semnificative pentru problematica și metamorfozele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost hiperbolizate pe principiul multiplicării detaliilor nesemnificative, al amplificării zvonurilor și al profețiilor devenite reale în consecințe. Dacă vrei ca o persoană să se blocheze în propriul sistem, atunci îi satisfaci obsesia de a fi „precis informată”, ce declanșează procese circulare în lanț, dar și spiralat. „Precis” înseamnă mult și în detaliu, însă ceea ce este foarte exact poate fi nu numai absurd, ci și imposibil de prelucrat. Creierului nu-i plac analizele la nesfârșit și foarte obositoare, ci sintezele și concluziile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
m-au „întreținut” - nu poți trăi numai din iubiri! Gregory Bateson a spus-o cel mai bine: „Dacă vrem să înțelegem ceva din spiritul uman, atunci va trebui să avem întotdeauna în vedere faptul că ne aflăm în fața unor procese circulare desăvârșite”. L.A.: Epilog - dacă nu aș ști nimic despre tine, aș putea comenta cam așa: ia te uită cine vorbește despre comunism, unul care i-a întors spatele! D.G. a fost însă anchetat și arestat în decembrie 1983 pentru 40
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]