3,244 matches
-
XVIII.2. Căile sociale ale consacrării șamanice în opinia lui Mircea Eliade, șaman se poate ajunge „a) prin vocație spontană («chemare» sau «alegere»); b) prin transmitere ereditară a profesiei șamanice; și c) prin decizie personală sau, mai rar, prin voința clanului”. Indiferent de căi, dubla instruire prin viziuni extatice și învățătură tradițională este esențială: a) prin vocație spontană sau alegerea de către spirite. Se întâlnește în America de Nord (la indienii de prerie și california). Semne clasice ale vocației șamanice sunt cele referitoare la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
face băi de aburi, fumigații cu pelin, apoi băi cu apă rece. Caută viziunile prin practici și privațiuni autoimpuse: coborârea în fugă a povârnișurilor, înotul contra curentului, postul, abstinența sexuală; d) prin voința comunității. Nici în acest ultim caz, alegerea clanului nu trece peste experiența extatică. Dacă ea nu are loc, atunci șamanul nu va mai lua locul celui defunct. așa cum scrie Mircea Eliade în Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, șamanul are capacități fizice și intelectuale neobișnuite. De exemplu, puterea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Tribuna românilor liberi”. Redactor responsabil: N. Di Girolamo. Articolul-program exprimă, prin chiar titlul său, Mai întâi unire !, dezideratul unui mare număr de intelectuali români și al unor publicații culturale românești din afara hotarelor țării: „Gazeta aceasta, care nu e a nici unui clan, face din coloanele ei schele pentru zidirea înțelegerii în dragoste românească. Ea cheamă pe cei realiști și deciși la lucru”. Pagina întâi poartă permanent semnătura lui George Racoveanu; între colaboratorii constanți se numără Rosa Del Conte, Domnica Palade, Ion Făgărășanu
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
Fănuș Neagu, cu intenția de a da o literatură senzațional-pedagogică pentru tineret. Același melanj de educație și divertisment apare și în romanul Zori în ceață (1985), unde prozatorul revine la temele preferate (mediul cazon, Dunărea, războiul, familia), cu saga unui clan de ofițeri și „ciocoi” în care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de consum, după Marian Popa una din slăbiciuni fiind „eticismul sentimental”. SCRIERI: Croitor pentru săraci, București, 1962
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
se pare că ar fi murit cu doar două secole și jumătate înaintea lui Mahăvīra. El se bucură și în zilele noastre de o poziție excepțională în cultul și mitologia jainismului. Întemeietorul sectei jainiste era fiul lui Siddhărtha, căpetenia unui clan care stăpânea regiunea Kundapura și al Triśalei, care se înrudea cu dinastiile domnitoare din Magadha. Copilul s-a născut la Vaiśălī în jurul anului 550 î. Hr. A primit numele de Vardhamăna („Cel Îmbelșugat”), și asemeni lui Buddha a trăit o viață
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
În ceea ce privește luna în care s-a născut Buddha, cercetările converg către același rezultat. E vorba de luna vesăkha, care corespunde perioadei aprilie-mai din calendarul nostru european. Despre familia lui Buddha informațiile sunt suficiente și destul de clare. Tatăl său era conducătorul clanului Śăkya, un mic Stat oligarhic din câmpia de la poalele Himalayei, dinspre Nepal. Numele tatălui, Śuddhodana (lit. „orez pur”), este sugestiv pentru îndeletnicirile membrilor clanului. Aceștia se ocupau cu agricultura, pe un mic teritoriu, care nu depășea în suprafață 900 de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nostru european. Despre familia lui Buddha informațiile sunt suficiente și destul de clare. Tatăl său era conducătorul clanului Śăkya, un mic Stat oligarhic din câmpia de la poalele Himalayei, dinspre Nepal. Numele tatălui, Śuddhodana (lit. „orez pur”), este sugestiv pentru îndeletnicirile membrilor clanului. Aceștia se ocupau cu agricultura, pe un mic teritoriu, care nu depășea în suprafață 900 de mile pătrate. Śăkya („puternic”) era unul dintre micile principate aristocratice răspândite de-a lungul limitei de nord a bazinului gangetic, la periferia civilizației Indiei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
siguranța omului provenit dintr-un neam de seamă. Faptul că Śuddhodana era numit „raja” și nu „mahăraja”, cum erau numiți conducătorii marilor monarhii din acea epocă, este o dovadă în plus că stăpânirea sa era doar asupra unui mic teritoriu. Clanul Śăkya făcea parte din casta războinicilor, kșatriya (păli: khattiya), și se pare că era de origine indo-europeană. Faptul că membrii clanului pretindeau că sunt „descendenți ai Soarelui” pledează în favoarea acestei opinii, de altfel foarte răspândită la popoarele indo-europene. Vechile imnuri
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
marilor monarhii din acea epocă, este o dovadă în plus că stăpânirea sa era doar asupra unui mic teritoriu. Clanul Śăkya făcea parte din casta războinicilor, kșatriya (păli: khattiya), și se pare că era de origine indo-europeană. Faptul că membrii clanului pretindeau că sunt „descendenți ai Soarelui” pledează în favoarea acestei opinii, de altfel foarte răspândită la popoarele indo-europene. Vechile imnuri vedice argumentează și ele că Soarele era unul dintre primii zei adorați de aceste popoare. Mama celui care avea să devină
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
rămâne o mărturie istorică de mare importanță. Copilul nou-născut a primit numele Siddhărtha (păli: Siddhattha), în a cincea zi după naștere, într-o ambianță solemnă. Numele său de familie era Gautama (păli: Gotama). Ulterior a fost supranumit Śăkyamuni, „înțeleptul din clanul Śăkya”, Śăkyasinha, „leul clanului Śăkya”, Sugata, „cel binevenit”, Bhagavat, „cel binecuvântat” și Tathăgata, „cel care a plecat astfel” sau „cel care a ajuns acolo”. Micul Siddhărtha a fost crescut în Kapilavastu de către a doua soție a lui Śuddhodana, Mahăprajăpătī, deoarece
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de mare importanță. Copilul nou-născut a primit numele Siddhărtha (păli: Siddhattha), în a cincea zi după naștere, într-o ambianță solemnă. Numele său de familie era Gautama (păli: Gotama). Ulterior a fost supranumit Śăkyamuni, „înțeleptul din clanul Śăkya”, Śăkyasinha, „leul clanului Śăkya”, Sugata, „cel binevenit”, Bhagavat, „cel binecuvântat” și Tathăgata, „cel care a plecat astfel” sau „cel care a ajuns acolo”. Micul Siddhărtha a fost crescut în Kapilavastu de către a doua soție a lui Śuddhodana, Mahăprajăpătī, deoarece mama sa a murit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
radicală. Nu trebuie să pierdem din vedere nici faptul că Magadha era regatul cel mai puternic din zonă. Urmează o lungă și zbuciumată perioadă de chinuri și încercări. Siddhărtha devine ascet itinerant sub numele de Gautama, numele familiei sale din clanul Śăkya. Așa cum cerea obiceiul, el trece succesiv pe la școlile diferiților maeștri, pune în practică și depășește diferitele lor învățături, care reflectă ele însele indirect starea de clocot intelectual și spiritual care domnea în unele medii indiene ale epocii. În acea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
însoțit de un grup de călugări, inițiază o schismă, care predica o asceză mai severă, însă Śăriputra și Maudgalăyana au reușit să-i recupereze pe cei rătăciți. Ultimii ani ai lui Buddha au fost întunecați de evenimente tragice, precum ruina clanului său, Śăkya, și moartea celor doi importanți discipoli Śăriputra și Maudgalăyana. 3. Ultimele zile După căderea clanului Śăkya, Buddha va rămâne un timp la Răjagṛha, locuind pe colina numită „Piscul Vulturului”. Apoi, însoțit de un grup de călugări, va străbate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și Maudgalăyana au reușit să-i recupereze pe cei rătăciți. Ultimii ani ai lui Buddha au fost întunecați de evenimente tragice, precum ruina clanului său, Śăkya, și moartea celor doi importanți discipoli Śăriputra și Maudgalăyana. 3. Ultimele zile După căderea clanului Śăkya, Buddha va rămâne un timp la Răjagṛha, locuind pe colina numită „Piscul Vulturului”. Apoi, însoțit de un grup de călugări, va străbate localitățile Ambalatthika, Nalanda și Pataligama. În Pataligama a fost cazat de miniștrii Magadhei Sunidha și Vassakara. În
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
legendei, Buddha însuși a intrat în sânul Măyei sub forma unui elefant. Atunci când apare figurat în vârful unui stâlp, elefantul simbolizează cunoașterea supremă, iluminarea. Leul este simbolul regalității lui Buddha. Preafericitul a fost numit încă din timpul lui Aśoka leul clanului Śăkya. Leul este reprezentat mai ales pe coloanele buddhiste, răspândite peste tot în India. Lotusul este simbolul purității, al naturii intacte a lui Buddha și al frumuseții sale spirituale. Așa cum lotusul, deși trăiește în apă, se ridică deasupra acesteia, la
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
amuză. Lucrul e cu atît mai trist, cu cît excesul de zel înseamnă, în acest caz, lipsă de gust. *Revista italiană „Expresso” (febr. ’83) consideră regimul din România unul „dintre cele mai arhaice”, din cauza prezenței la conducerea țării a unui „clan”. Aflu, totodată, că BBC și „Europa liberă” ar fi anunțat dejucarea, la noi, a unei tentative de lovitură de stat. După mine, acesta e un zvon, nu o știre. Se încearcă, probabil, să ni se inculce o asemenea idee. Cei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vorbit cu această ocazie despre „deviaționismul” lui Hrușciov, care acceptase ideea coexistenței pașnice a celor două sisteme. Oricît s-au străduit sovieticii să-l îmbuneze, nu s-a lăsat. Influențat de anumite lecturi despre Albania, o țară „semifeudală”, organizată pe „clanuri”, am resimțit ca pe o surpriză faptul că Enver Hodja era un ins cult, vorbea cîteva limbi, cunoștea bine literatura engleză, îl pasiona arheologia! *O curiozitate păcătoasă, de care nu scap: Doamne, „care este numărul zilelor robului Tău?” (Ps.118
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sublinierea alianțelor cu China, Cuba, Coreea de Nord („pretenii” de la distanță), manifestațiile din RSC, RDG și Bulgaria. Nerăbdarea de a vedea căzută „ultima piesă a dominoului” a mai slăbit, comentatorii încep să excludă „surprizele”. Totuși unul dintre ei își încheie articolul despre „clan” cu invitația de a urmări lucrările Congresului ca pe „ultimul spectacol al neostalinismului în Europa de Est”. Străinii așteaptă Congresul mai înfrigurați decît ziariștii români. Pentru ai noștri „marele eveniment” e o corvoadă: redactări de „cuvinte”, de „telegrame”, alte servicii. O singură
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
90%, cu perfidie și forță. Minciuna a ajuns la loc de onoare. în multe privințe trăim ca în Africa de Sud, pe care o criticăm. Avem un tipic apartheid comunist, aplicat în sistemul comunist de organizarea claselor, a păturilor, a tagmelor, a clanurilor, a castelor. Românul societății comuniste este apatic, fără speranță de mai bine. De aceea își ia lumea în cap și pleacă, unde s-o putea, numai să scape. Starea de spirit a populației a devenit dramatică. Dictatura comunistă nu permite
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
șanse de supraviețuire copiilor noștri, generației care va urma. Un jucător de bridge, București, [ianuarie] 1984, difuzată la 12 februarie 1984 Domnule director, încep scrisoarea mea La poarta infernului cu o serie de aspecte reale și zvonurile care le asociază Clanului Ceaușescu, ceea ce explică situația de mizerie indescriptibilă, atât morală, cât și materială, în care se zbate poporul român, sufocat de o armată crescândă de securiști care apără prin orice mijloace clasa conducătoare, apărându-și astfel traiul îmbelșugat și propria-i
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ale acestei epoci de adânci transformări înnoitoare? Din ce buget vor fi finanțate lucrările de la adăpostul atomic, conceput pe baza unor planuri cumpărate din Occident și care va fi menit să adăpostească peste 150 de persoane numărul aproximativ al membrilor clanului Ceaușescu la 85 de metri sub Dealul Spirii? Cine va suporta cheltuielile de transformare a stadionului Republicii în bază de elicoptere, cu garaje ale corpului de pază? Regimul comunist nu va răspunde prea curând la aceste întrebări. La dispoziția lui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru interese personale; - obținerea favoarei de a avea o funcțiune ușoară, gospodărească care permitea plimbări chiar până acasă, sub motive de aprovizionări; - acordarea permisiilor de sărbătorile evreiești; - acordarea de învoiri pe timp mai mult sau mai puțin limitat, în mod clan destin, adică, a ține un om prezent dar în realitate să fie acasă la el. Aceste cazuri s’au putut petrece în special la autorități și întreprinderi și chiar la unități militare, care întrebuințează în afară de funcționarii lor proprii și evrei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mai puțin nuvele cât povestiri, texte apropiate basmului, având analogii cu folclorul și pretându-se la analogii cu Ion Creangă. Pledează în acest sens și farmecul regional, amestecul inextricabil de adevăr și irealitate. Caracterele sunt puternic marcate; orice individ din clanul Urcăneștilor e un fel de personnage reparaissant, definit prin reluări concentrice. Naratorul, estompându-și prezența, se situează tactic în durata lor, văzând și trăind lucrurile din interiorul grupului. Nici o ieșire din perimetrul securizant al satului nu e tolerată. Un nepot
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
o prozodie accidentată, aglomerând imagini disparate într-un spațiu absurd. Spre finele deceniului al nouălea, D. trece la disidența declarată. În 1988, el îi trimite lui N. Ceaușescu o scrisoare de tranșantă atitudine împotriva cultului personalității și a dictaturii de clan, denunțând demolarea monumentelor trecutului etc. Scrisoarea e însă și mărturia unei drame personale: „subsemnatul am pornit, încă din 1945, la un drum ce proclamase cu totul alt itinerar și alte obiective. Dacă ar fi reieșit că drumul va duce la
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
a poeziei românești în exil (1959). În „Carpații” publică, de asemenea, numeroase comentarii critice la rubrica „Ecouri. Reviste” și ia atitudine împotriva criticii practicate și în Occident din perspectivă extraliterară, amendând opiniile ce stau sub semnul „prieteniilor și urilor de clan politic” (Critică și critici). Prima carte publicată în Occident este un roman în limba franceză, Quelque part sur le Dniester (1949). Traduce apoi și publică, în colecția „Carpații”, volumele I-IV din Istoria românilor din Dacia Traiană de A. D. Xenopol
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]