26,829 matches
-
gătit tot timpul la telefon, le gătesc, mă joc cu ei”. Tipuri de continuitate În procesul lecturii și interpretării secțiunilor relevante pentru tema continuității și schimbării, s-a impus o nouă caracterizare a datelor. Se pare că naratorii se puteau clasifica în cinci grupuri distincte, în funcție de tipul de continuitate pe care o expuneau în poveștile lor, după cum urmează: continuitate intenționată. Participanții făceau parte din acest grup dacă poveștile vieții lor relevau faptul că alegerile care întăreau continuitatea tradițiilor familiei erau făcute
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
drept afirmațiile care faptele evidente. Această reacție se poate referi la orice situație (de pildă, la stilul părinților) atâta vreme cât denotă un act de judecată sau de evaluare din partea vorbitorului. Afirmațiile de acest tip reflectă gândirea critică și, astfel, poate fi clasificată ca gândire responsabilă. Ele sunt responsabile în măsura în care vorbitorul își exersează o capacitate de a evalua evenimentele în mod independent mai degrabă decât pasiv, acceptându-le ca valori nominale. Exprimarea opiniilor critice, mai ales când acestea se referă la figuri de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ascultător, un copil bun, îmi făceam tema, dar nu depuneam prea mult efort. (...) Eram de nivel mediu”. Dacă ar fi spus doar că era un copil docil care își făcea temele fără prea mult efort, remarcile lui ar fi fost clasificate drept descrieri. Elementul evaluativ din „copil bun” și „eram de nivel mediu” este însă cel care marchează faptul că e vorba despre o evaluare. Distincțiile dintre descrieri și evaluări nu sunt întotdeauna foarte clare. Un anumit termen poate fi considerat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
la bătrânețe, când dinții naturali sunt adesea înlocuiți cu dinți falși sau cu aparate dentare. Pierderea dinților este deci semnificativă pentru pierderea unei stări (prima copilărie, forța vârstei tinere), ceea ce constituie, în mare parte, semnificația sa negativă. Dinții pot fi clasificați în patru grupe, în funcție de proprietățile lor simbolice: - incisivii, care apar în prim-plan, sunt expresia deschiderii inimii (zâmbetul), renumelui și celebrității; - caninii, care sfâșie, sunt expresia ostilității, agresivității și ambiției; - molarii, care servesc la masticarea lentă și riguroasă, sunt expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
unui ziarist care pune întrebări unei persoane competente pe un domeniu anume pentru a-l face să-și exprime opiniile despre un subiect anume, totul fiind destinat publicării în stil direct. Tipologie Ca și alte genuri jurnalistice, interviurile se pot clasifica în fel și chip. Spre exemplu, Henry Montant vorbește despre: 1. Interviul-declarație. 2. Povestirea. 3. Explicația. 4. Documentarea. 5. Indignarea (micro-trottoir). 6. Interviul imaginar. 7. Portretul. La rândul său, Curtis D. MacDougall (1982, p. 31) simplifică lucrurile, identificând: 1. Interviul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să identifice acest fel de informație (deși practicantul exercițiului fizic are o abilitate ciudată de a selecta criteriile bune pentru performanță prin imitație și se bazează pe profesor pentru asigurarea unui feedback sporit). Clasificarea feedback-ului Feedback-ul se poate clasifica în mai multe moduri. Pare a fi logic ca profesorii sa fie în mod neapărat primii care să stabilească intenția feedback-ului. Ammons , identifică trei tipuri de intenții ale feedback-ului • informație ; • motivare; • întărire (sedimentare a cunoștințelor). Link recunoaște două
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b. forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman; 2. În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a. forță statică (sau,,izometrică"), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b. forță dinamică (sau,,izotonică"), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
regim pliometric); c. forță mixtă, combinată, când pentru învingerea rezistenței se întâlnesc contracțiile dinamice cu cele statice, alternând într-o succesiune diferențiată în raport cu natura actelor sau acțiunilor motrice. 3. În funcție de capacitatea de efort (în relație cu,,puterea" individuală), forța se clasifică în: a. forță absolută (sau maximă), manifestată într-o mișcare, independent de greutatea corporală proprie, ea crește odată cu mărirea greutății corporale; b. forța relativă, care exprimă valoarea care revine în raport cu greutatea corporală proprie, ea scade odată cu mărirea greutății corporale. 4
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
mai puternică decât cea anaerobă. Capacitatea aerobă este dată de cantitatea maximă de oxigen inspirat pe care îl pot prelua celulele musculare. Formele de manifestare ale acestei calități motrice sunt: 1. În funcție de ponderea participării grupelor musculare, majoritatea specialiștilor domeniului o clasifică în: a. Rezistență generală: caracteristică efectuării timp îndelungat a unor acte sau acțiuni motrice care angrenează principalele grupe musculare (aproximativ 70%); b. Rezistență specifică (specială): caracteristică depunerii eforturilor pe care le implică probele sau ramurile de sport și unele profesii
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
fie: locală (când în efort se angrenează mai puțin de 1/3 din musculatură) și regională (când în efort se angrenează între 1/3 și 2/3 din musculatura organismului uman). 2. În funcție de sursele energetice și durata efortului, rezistența este clasificată în: a. Rezistența anaerobă: specifică pentru eforturile cuprinse între 45 secunde și 2 minute (numite și eforturi de durată scurtă); b. Rezistența aerobă: specifică pentru eforturile care depășesc 8 minute (numite și eforturi de lungă durată); c. Rezistența mixtă: specifică
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
minute (numite și eforturi de durată medie), în care pe fondul unor procese de tip aerob apar și unele anaerobe, mai ales spre limita inferioară de efort. 3. În funcție de modul în care se combină cu alte calități motrice, rezistența se clasifică în: a. Rezistență în regim de viteză; b. Rezistență în regim de forță; c. Rezistență în regim de detentă; d. Rezistență în regim de îndemânare. 4. În funcție de natura efortului, rezistența poate fi: a. Rezistență în efort constant; b. Rezistență în
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
mai bine făcând, manipulând și utilizându-și corpul. Predarea trebuie să pună accent pe experimentare și contact direct cu obiectele, pe limbajul nonverbal (gestică, mimică), pe jocuri de rol, simulări etc. 6. Inteligența naturalistă este capacitatea de a distinge și clasifica obiectele și fenomenele din jur, de a înțelege lumea naturală. Învățarea se produce cel mai bine pe baza comparațiilor, a contactului permanent cu mediul, cu „lumea reală”. Posesorii manifestă sensibilitate față de natură, față de elementele acesteia. De regulă, sunt iubitori de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și alte tipuri de bunuri 1. Dacă privim totalitatea bunurilor din perspectiva a două criterii - rivalitatea (ceea ce consum eu nu poate fi consumat și de către altcineva) și exclusivitatea (cineva poate să aibă controlul total asupra acelui bun) -, atunci putem să clasificăm acele bunuri În patru categorii: private, comune, vămuite și publice. Prin intermediul politicilor, statul poate crea cadrul instituțional pentru producerea de bunuri private și poate să producă sau să aloce celelalte trei tipuri de bunuri. Bunurile publice sunt indivizibile și ne-
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În raport cu ceilalți, lipsit de satisfacții și având, În final, sentimentul unei răpiri a libertății sale. Situațiile-Închise ale vieții, strict individuale, sunt trăite de persoană În trei planuri: somatic, sufletesc și În câmpul conștiinței, ca sentimente morale. O Încercare de a clasifica situațiile Închise este posibilă numai prin raportarea lor la tipurile de sentimente care le generează. În felul acesta, remarcăm existența unei corelații Între sentimentele egoiste și stările limitative ale individului, după cum urmează (P. FoulquiéĂ: aă Orgoliul, reprezentând tendința individului de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și un stil propriu În raport cu ceilalți. Trebuie să avem Însă În vedere și semnificația valorică sau natura modelelor externe care se oferă persoanelor. Acesta este un lucru extrem de important. În general, după sistemul de valori pe care-l conțin, putem clasifica modelele În două grupe: modele pozitive, purtătoare ale unor valori autentice, și modele negative sau antimodele, lipsite de valori pozitive, cu un rol negativ În procesul de formare al personalității. Adeziunea pentru unul sau altul dintre aceste modele, ca direcție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
clasificării caracteriologice a lui Teofrast, pe care o dezvoltă și o actualizează În concordanță cu moravurile epocii sale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, F.J. Gall lansează teoria frenologiei, conform căreia indivizii se pot clasifica tipologic după forma capului ce are rolul de indicator al unor trăsături psihologice. Ideea va stărui, fiind dezvoltată de C. Lombroso la Începutul secolului XX. Teoria se baza pe observarea structurilor anatomice craniocerebrale, inaugurând astfel discuțiile asupra „localizărilor funcționale” ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Senne și I. Gobry. Acesta din urmă pune accentul În mod special pe imitarea unui model extern, ajungând după o lungă și minuțioasă analiză la o amplă descriere și clasificare a tipurilor morale, așa cum vom arăta În continuare. Pentru a clasifica tipurile umane, În psihologia morală sunt necesare câteva repere. Orice tip uman are simultan și o anumită imagine specifică, caracteristică unei anumite persoane. Nota caracteristică a individului este dată de eul pcrsonal. Din aceste motive, criteriile de referință tipologică trebuie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
că efectele răului asupra persoanei umane duc la o modificare psihologică importantă a acesteia, cu aspecte dintre cele mai variate. În psihiatria sec. al XIX-lea, literatura engleză de specialitate vorbea despre moral insanity. În sec. XVIII aceste tulburări erau clasificate În grupa „pasiunilor morbide”. În sec. al XX-lea este fixat și unanim acceptat de specialiști cadrul nosologic al psihopatiilor, În care sunt incluse acest tip de tulburări. Un studiu de psihologie morală nu poate neglija acest grup de modificări
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de clare pentru a fi, în toate situațiile, operaționale în spațiul clinic. Din punctul nostru de vedere, în cazul celor două mari sisteme de clasificare a bolilor psihice - D.S.M.IV TM și C.I.M.10 - se procedează la o construcție ce clasifică mai degrabă, în mod forțat, bolile psihice, și nu situațiile concrete în care se pot găsi indivizii ca urmare a suferinței de natură psihică. Tocmai de aceea, pentru a șterge cumva din această tendință taxinomică, în D.S.M.IV TM este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și Toxicomanie, unitate care asigură legătura României cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri de la Lisabona, care stabilește, conform cerințelor Uniunii Europene, indicatorii și criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel național. Acești indicatori, clasificați în: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de ofertă și indicatori sociali, reprezintă instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate și utilizate la nivelul tuturor țărilor membre și candidate la Uniunea Europeană. Cei cinci indicatori epidemiologici cheie sunt: cerere de tratament ca urmare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe site-ul acestei instituții (www.cna.ro). Mediatizarea consumului de droguri Mediatizarea consumului de droguri în funcție de canalul de televiziune Din perspectiva consumului de droguri vom analiza mai multe abordări ale acestei situații. O primă tentativă este aceea de a clasifica posturile de televiziune în funcție de ponderea pe care o acordă mediatizării consumului de droguri. Astfel, considerând că totalul frecvențelor și duratelor reprezintă 100%, principalul canal de televiziune este PRO TV (62,7%), urmat de Realitatea (13%) și Prima (15%). Canalele care mediatizează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Realitatea și Antena1. Pentru intervalul post prime time, adică 23-24, din nou PRO TV are cea mai mare proporție de mediatizare a drogurilor, urmat de Antena 1 și Realitatea. Mediatizarea drogurilor în funcție de zilele săptămânii În ceea ce privește situația pe zilele săptămânii, acestea sunt clasificate ca fiind lucrătoare (10 zile) sau nelucrătoare/weekend (4 zile). Deoarece comparăm doi indicatori care provin din date de dimensiuni diferite, pe lângă dimensiunea strict cantitativă, vom considera valoarea medie a frecvențelor pe zilele lucrătoare și weekend. În acest fel vom
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe care clientul le aduce cu sine și, totodată, folosirea resurselor existente în sistemele cu care clientul intră în contact. Există mai multe criterii de clasificare a consilierii psihosociale, pe care ne vom centra în continuare. Astfel, consilierea poate fi clasificată în funcție de momentul la care este solicitată, astfel: a) consiliere în criză - ca, de exemplu, consilierea persoanelor diagnosticate ca fiind seropozitive; b) consiliere precriză - consilierea oferită înaintea efectuării testului HIV; c) consiliere postcriză - consilierea oferită după stadiul acut al unei crize
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
satului nu atât prin exemplu personal, cât prin firea-i răzbunătoare și aprigă. Alte pesonaje, precum Iosif Rodean (Arhanghelii), îl prevestesc pe Ion al lui Rebreanu, prin vitalitatea amoralismului. Tematica, mediul și personajele povestirilor lui A. sunt variate, dificil de clasificat, întrucât scriitorul abordează, după preceptele realismului, domeniile cele mai diverse și folosește în mod curent împrejurările autobiografice. Solemnitatea povestirii este rece la prima vedere, neprietenoasă, privirea pătrunzătoare și iscoditoare păstrând o urmă de neîncredere generată de timiditate. Cele mai multe dintre povestiri
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
fumat (Dumitru, 1981). ARTICULAȚIE (< fr. articulation, cf. lat. articulatio, -onis) - Încheietură, legătură mobilă între oase; ansamblul părților moi prin care se unesc două sau mai multe oase vecine. Pornind de la modul în care se realizează unirea dintre oase, articulațiile se clasifică în: articulații fibroase, în care unirea se realizează prin țesutul conjunctiv; articulații cartilaginoase, în care unirea se face prin fibrocartilaj; articulații sinoviale - unirea se face prin capsulă, existând o capsulă între suprafețele articulare, fapt ce permite mișcări ample. Forma capetelor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]