2,440 matches
-
cădea înapoi în district, în ciuda sistemului de baraje foarte favorabil trupelor din eșaloanele superioare. Promovați direct în B în 1940, după desființarea Diviziei C, CFR-iștii sunt stopați în ascensiunea lor promițătoare de Dictatul de la Viena. După încheierea războiului, feroviarii clujeni sunt primii fotbaliști din România care ies “în iarbă”, evoluând cu succes, pe 1 și 2 aprilie 1945, în compania colegilor din Simeria (9-4) și Brașov (6-0). În toamna lui 1945, CFR se înscrie în divizia districtuală care avea să
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
din B. Promovarea e dublată pentru CFR-iști, în 1960, de bucuria câștigării Cupei Congresului al VIII-lea al PCR, trofeu pe care și-l adjudecă după ce trec de marile rivale locale Rapid și Știința Cluj. În același an, fotbalul clujean este martorul unuia dintre cele mai nefericite momente ale istoriei sale: divizionarele B CFR și Rapid sunt împinse de înalți responsabili locali să fuzioneze, din dorința ca județul Cluj să poată da o a doua echipă de primă mână pe lângă
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
de amatori. Astfel, după fuziunea dintre CFR și Rapid, sportul feroviar continuă sub forma echipei Depoul de Locomotive Cluj. Din ediția ‘64-’65, CFR-iștii renunță la girarea managerială a CSMC-ului. În același sezon, echipa de amatori a feroviarilor clujeni, Depoul de Locomotive, promovează în campionatul regional, acolo unde, două campionate mai târziu, sunt la un pas de accederea în Divizia C, însă pierd la limită barajul. Totuși, imediat după baraj, amatorii din campionatul regional se văd direct în Divizia
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
campionate mai târziu, sunt la un pas de accederea în Divizia C, însă pierd la limită barajul. Totuși, imediat după baraj, amatorii din campionatul regional se văd direct în Divizia B: are loc a patra fuziune din istoria fotbalului feroviar clujean - în 1967, Clujeana își cedează locul în eșalonul secund, iar noua echipă se înscrie în campionatul ‘67-’68 sub denumirea CFR Cluj. După un sezon fluctuant în ediția ‘67-’68, feroviarii au un parcurs impecabil un an mai târziu, când
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
sunt la un pas de accederea în Divizia C, însă pierd la limită barajul. Totuși, imediat după baraj, amatorii din campionatul regional se văd direct în Divizia B: are loc a patra fuziune din istoria fotbalului feroviar clujean - în 1967, Clujeana își cedează locul în eșalonul secund, iar noua echipă se înscrie în campionatul ‘67-’68 sub denumirea CFR Cluj. După un sezon fluctuant în ediția ‘67-’68, feroviarii au un parcurs impecabil un an mai târziu, când echipa doctorului Rădulescu
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
Hășmășan) - Țegean, Dragomir, Soos, Roman - Alexandru Vasile, Uifăleanu (Stîncel) - Bretan, Petru Emil, Mazurakis și Petrescu reușește o nouă promovare în Divizia A. În sezonul consecutiv promovării, CFR-iștii confirmă, pe etapă ce trece, prognozele pesimiste ale specialiștilor care vedeau trupa clujeană drept o certitudine în privința retrogradării. Numai forma la fel de proastă a contracandidatelor mențin încă vii, la finele turului campionatului ‘69-’70, speranțele suporterilor feroviarilor într-un miracol. Miracolul se petrece în ultima rundă a unui retur în care, grație și aportului
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
Brașov. O nouă salvare, iarăși pe seama jocului rezultatelor. Echipa sudată de doctorul Rădulescu în atâtea ediții de foc ale Diviziei A își arată, în fine, adevăratul potențial, ocupând la finele ediției ‘72-73 cel mai bun loc din istoria grupării feroviare clujene de până în acel moment - locul 5. Adus de la Universitatea Cluj la schimb cu Soo, Mihai Adam inspiră, prin golurile sale, marea performanță a unui CFR cu o formulă-tip: Gadja - Lupu, Dragomir, Penzeș, Roman - Marius Bretan, Cojocaru (Vișan) - Sorin Bretan
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
sigur, feroviarii se afundă, însă, în subsolul clasamentului. Miracolele din anii 1970-1973 nu se mai produc, iar CFR-ul retrogradează în B, braț la braț cu marea rivală locală Universitatea, într-unul din cele mai dezamăgitoare sezoane din istoria fotbalului clujean. În primul sezon de după retrogradare, CFR-iștii acuză șocul și renunță rapid la ambițiile luptei pentru promovare. Deși face un sezon excepțional, CFR-ul pierde promovarea la mare luptă cu FC Baia Mare. În anul următor, CFR-ul stă în umbra
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
-ul, face permanent naveta între eșaloanele II și III. Începând cu sezonul de C 1987-1988, apar în echipa CFR-ului câteva dintre numele contemporane consacrate de anii ‘90 - Olariu, Trușcă, Iepure, Miszti, Vădana sau Corpodean. Revoluția îi prinde pe feroviarii clujeni într-o situație organizațională precară, fapt reflectat de una dintre cele mai lungi perioade de anonimat din viața CFR-ului. Problemele financiare se acutizează, când, rând pe rând, se pune lacătul pe mai multe dintre secțiile care au adus gloria
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
situație organizațională precară, fapt reflectat de una dintre cele mai lungi perioade de anonimat din viața CFR-ului. Problemele financiare se acutizează, când, rând pe rând, se pune lacătul pe mai multe dintre secțiile care au adus gloria sportului feroviar clujean. Cea mai costisitoare secție, fotbalul, rezistă totuși, dar eforturile de revenire în prim-plan sunt sortite din start eșecului. Repartizați în cea de-a doua serie a Diviziei B după reforma federală, CFR-iștii au evoluții modeste în edițiile 1992-1993
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
Diviziei B, campionatul 1996-1997. În 2001, cu Marius Bretan la timonă, feroviarii abordează cu jumătate de inimă campionatul, sub presiunea ucigătoare a lipsurilor financiare. Este momentul în care, în pauza dintre turul și returul campionatului de C, omul de afaceri clujean Arpad Paszkany este convins să investească în clubul din Gruia. Ținta, extrem de ambițioasă: primul eșalon în 4 ani. Echipa a început sezonul 2003-2004 cu o serie de 13 victorii consecutive, inclusiv un rezultat istoric, 10-0 cu Minaur Zlatna. Au urmat
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
în primul „11”. După cinci victorii consecutive în debutul sezonului 2006-2007, ruptura dintre conducătorii tot mai nerăbdători și mai pretențioși și Dorinel Munteanu, tot mai irascibil și mai dominat psihic de presiunea din jurul echipei, devine evidentă. Dorinel părăsește intempestiv formația clujeană, semnând peste noapte, în plin campionat, un angajament cu FC Argeș Pitești. Oficialii din Gruia trec repede peste șoc și îl conving pe italianul Cristiano Bergodi să revină în prima ligă după experiența de la FC Național București. CFR-ul ocupă
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
Dušan Uhrin, Jr., fostul antrenor al echipei FC Timișoara. Ei sunt demiși doar după 5 etape. Locul lui Ales Jindra este ocupat de António Conceiçăo da Silva Oliveira, el venind la CFR Cluj liber de contract. O consolare pentru echipa clujeană este a doua Cupă din palmares, obținută la Târgu Jiu, după o finală câștigată cu scorul de 3-0 împotriva Timișoarei. Peste câteva luni, CFR-ul câștigă al 4-lea trofeu din istorie, Supercupa României, învingând la penalty-uri pe Unirea Urziceni
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
Petre Grigoraș îi ia locul în funcția de antrenor. La sfârșitul etapei a XIX-a, CFR ocupa locul 7 cu 28 de puncte, însă Petre Grigoraș este demis la rândul său, antrenor fiind numit Vasile Miriuță. Sub comanda acestuia, feroviarii clujeni termină ediția de campionat 2013-2014 pe locul 6, ocupând în extremis ultimul loc de Europa League datorită insolvenței declarate de către ocupanta locului 4, FC Dinamo București și a neobținerii licenței pe criterii financiare de către ocupanta locului 5, FC Vaslui. În
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
Ion Barbu, Stephane Mallarmé, Paul Valéry) și critică de poezie ("mențiunile critice ale lui Perpessicius... ... alături de el, adevăratul meu dascăl de poezie a fost Vladimir Streinu"). În toamna anului 1941, absolventul de liceu pleacă la Sibiu - unde se refugiase Universitatea clujeană, după trecerea Ardealului de Nord sub jurisdicție maghiară - și se înscrie la Medicină, dar încă din primul an frecventează și cursurile de la Litere și Filosofie. În anul 1944 se transferă la această facultate, unde îi are ca profesori pe Lucian
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la "Tribuna" din Sibiu (decembrie 1884). În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la "Tribuna", publicând "Atque nos", "Fata craiului din cetini", "Draga mamei", "Dragoste păcurărească". Ioan Slavici, directorul "Tribunei", îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
mondial, zarzavat și fructe pentru spitale și a adăpostit refugiații maghiari din 1916. Noii administrații românești i-a fost dat să transforme livada de pomi fructiferi existentă într-o adevărată Grădină Botanică. Marea Unire a adus cu sine naționalizarea universității clujene, după ce corpul profesional preexistent a refuzat să recunoască dreptul de control al statului roman și să participe la activitatea universității. La 12 mai 1919, o comisie de 14 specialiști ardeleni a fost delegată de către Consiliul Dirigent al Transilvaniei să preia
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
vegetale, fapt care a impus reconsiderarea rolului și importanței grădinilor botanice, care trebuie să depună eforturi în conservarea biodiversității mondiale. Misiunea globală a acestora trebuie să urmărească oprirea pierderii de specii și a diversității lor genetice în lume. Grădina botanică clujeană și-a impus încadrarea în aceste noi cerințe, inițiind cu succes cercetări privind posibilitățile de conservare, a unor specii valoroase din flora României, în special a celor periclitate sau endemice. Odată intrat în spațiul Grădinii Botanice , ceea ce frapează vizitatorul este
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Vizitatorilor Grădinii Botanice din Cluj le este recomandat, de aceea, să adopte o atitudine civilizată și de respect față de toată munca și eforturile a peste 100 de ani și față de tot ceea ce s-a reușit a se crea aici. Sculptorul clujean Szeszák Ferenc (1881-1919) este creatorul statuii ce o înfățișează pe Gyarmathiné Hory Etelka, numită și "Marea Doamnă a Călatei", cea care a atras atenția lumii asupra artei populare din zona etnografică Călata. Această statuie se află în , în spatele Turnului de
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
a jucat timp de nouă sezoane. În anul 1996 a fost vândut la FC Basel din cauza problemelor financiare ale clubului. El nu s-a adaptat la stilul elevțian de viață și după doar un an s-a întors la formația clujeană. În 1998 Falub s-a mutat la Gloria Bistrița și după încă un an la FC Național București. După patru ani, a plecat în Cipru la Digenis Akritas Morphou, unde și-a și încheiat cariera. Falub a început să antreneze
Adrian Falub () [Corola-website/Science/317131_a_318460]
-
fost autorul lor. În 1995, un individ a încercat să demonteze de pe soclu bustul lui Decebal pentru a-l vinde că metal reciclabil. Alertați, angajații muzeului din Turda au sesizat autoritățile locale, care au aflat că busturile sunt propietatea administrației clujene. Primarul de atunci al Clujului, Gheorghe Funar, a ridicat cele două busturi de la Turda și le-a depozitat în Lapidariul Medieval al Muzeului Național de Istorie din Cluj.
Ettore Ferrari () [Corola-website/Science/317229_a_318558]
-
în împrejurimi, fotbalului i-a revenit onoarea de a lansa sportul într-o competiție oficială. Începând cu sezonul 1910-1911, echipa de fotbal PVSE ia parte la campionatul Ligii de Nord din Ardeal, competiție care a fost câștigată de echipa feroviară clujeană KVSC. În anul 1911 s-au desfășurat la Simeria și un șir de meciuri amicale cu alte echipe, dintre care demne de a fi amintite sunt cele cu renumita echipă arădeană ATK (Aradi Tornaj Klub - Clubul de Gimnastică Arad), pe
CFR Simeria () [Corola-website/Science/319116_a_320445]
-
localități limitrofe. Are preocupări literare încă din timpul studenției, dar ieșirea din anonimat se petrece cu mare întârziere. Debutează în volum abia în 1999, cu volumul "Zodia Lupilor", semnat cu numele real, Felicia Moșneang. În anul 2000, la propunerea Filialei clujene, devine membră a Uniunii Scriitorilor din România. Nichita Stănescu ( Orizont, nr.2, 1981 ), Viorel Mureșan ( Poesis, nr.10-11-12, 1994 ); Alex. Ștefănescu ( Flacăra, nr. 25, 1995 ), Tatiana Tudorache ( Vatra, nr.6, 1999 ), Dan-Silviu Boerescu (Art-Panorama, nr. 14, 1995,), Florin Lazăr ( Steaua
Sânziana Batiște () [Corola-website/Science/319173_a_320502]