3,191 matches
-
ravagii în cele mai diverse domenii ale societății contemporane: cultură, educație, politică etc. Un expert militar american, William S. Lind, a remarcat mai multe asemănări frapante ale acestui mutant cu marxismul clasic, de la potrivirea de "principii și valori" comune până la coincidențe terminologice ("societate socialistă multilateral dezvoltată" și "multiculturalism dezvoltat", de-o pildă). "Ambele ideologii sunt totalitare", de un exclusivism și o intransigență la limită cu absurdul, frizând comicul, am zice, dacă dincolo nu s-ar căsca nebunia tragică a consecințelor căderii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de ipoteze care nu rezistă. Într-o interpretare cabalistică, autorul sugerează că 28 ar fi o cifră nefastă atât pentru Basarabia, cât și pentru Eminescu, al cărui destin s-ar lega, în chip subtil, de destinul provinciei. Pe baza unor coincidențe (28 mai 1812 anexarea Basarabiei prin trădarea lui Dimitrie Moruzi, 28 iunie 1883 "ruinarea" lui Eminescu și 28 iunie 1940 invadarea Basarabiei de către trupele sovietice), Theodor Codreanu insinuează existența unor legături între cele trei momente, idee care mi se pare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1812 anexarea Basarabiei prin trădarea lui Dimitrie Moruzi, 28 iunie 1883 "ruinarea" lui Eminescu și 28 iunie 1940 invadarea Basarabiei de către trupele sovietice), Theodor Codreanu insinuează existența unor legături între cele trei momente, idee care mi se pare o pură coincidență. Specularea ei nu aduce un plus interpretativ, fiind doar o pată de culoare pe demonstrația de altminteri extrem de convingătoare. Criticul pune situația dificilă a României pe seama întâlnirii mai multor factori. Pe deoparte "răul dinlăuntru", adică disensiunile dintre partidele politice, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să închei. Cu cea mai curată iubire, te îmbrățișez și te sărut cu mult dor și drag, al tău, Sandy. P.S. Încă o potrivire. Scrisoarea ta este începută ca și a mea de pe pagina unde ar fi trebuit să înceapă. Coincidență... Aceste rânduri le-am terminat la ora 5 și 25. Mâine le voi expedia și poate luni cel târziu le vei primi. Sunt totuși neliniștit de anumite chestiuni. Zbucium sufletesc... Cele mai frumoase sentimente de la familia Condrea. Voi scrie și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
profesorul de la Iași a aflat că necazul său a fost și al fostului său elev de la Bârlad, și încurajându-l pe dânsul o făcea și pentru sine, notând: Dragă domnule Mânăstireanu, M-a impresionat profund scrisoarea primită zilele acestea. Ce coincidențe stranii în viața noastră! De când e lumea, nenorocirile sunt pe bieții oameni și noi nu le putem înlătura, orice am face. Așa a fost vrerea Domnului și noi trebuie să ne supunem „fără murmur și fără șovăire”. „Ni s-au
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tradiționala cafea naturală. Atmosfera petrecerii a fost plăcută, veselă și îmbietoare. Musafirii au plecat seara foarte mulțumiți, iar fratele a plecat sâmbătă dimineața deoarece a voit duminică de „Sărbătoarea recoltei” la Bârlad să-și mai procure câte ceva pentru iarnă. O coincidență - scrisoarea ta a sosit odată cu felicitarea adresată mie de Raluca Lefter - ca să vezi cum v-ați gândit amândoi la mine ! Suntem tare mulțumiți de veștile transmise despre scumpii noștri profesori - Cucu și Apostoleanu - precum și despre colegii Ionescu și Negură. Ai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
19); *Constantin Hușanu, Ion N. Oprea (I.N. O.) la 80 de ani, în revista Prosaeculum-Focșani, nr 3-4, 2012. p. 36-38. și Revista de literatură, civilizație și atitudine Onyx nr. 1, 2012, Dublin, Irlanda, p. 98-100; *Prof. C.C. Zincu, Postfață, Fericită coincidență, la Cartea Prietenie, lansare și după... Ed.PIM, Iași, 2012; *Ion N. Oprea, Elogiu Muncii. Cartea cărților mele***, Ed. PIM, Iași, 2009. b) În volume C.Hușanu: Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene", p.5-8
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
îl reprezenta, evident, Turcia. De-a lungul anului 1946, informațiile primite de Marele Stat Major atestau că foarte mulți specialiști americani în radare, apărare antiaeriană, tancuri și nave au sosit, sub diferite «legende» (negustori, vizitatori, reprezentanți comerciali etc.) și, ciudată coincidență, își desfășurau activitățile la granița cu Bulgaria și U.R.S.S. Concomitent, guvernul de la Ankara a cumpărat de la S.U.A. și Marea Britanie avioane de vânătoare și avioane de bombardament la mare distanță. În luna septembrie 1946, o notă semnala Secției a II
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
despre experiența spiritistă, la cămin eu i-am luat pendula din mînă și nu s-a mai legănat, am legat-o de clanță! apoi despre un blestem pe care l-am auzit și care s-a împlinit, poate că este coincidență, poate că! dar s-a împlinit exact cum i se spusese, înzecit: și-a pierdut serviciul, l-a lăsat prietena, 400 de dolari a pierdut, față de cîți bani îl făcuse să piardă pe cel care a blestemat, și a trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de regalitate dobândește un statut director, procesul de construire a identității românești capătă un caracter deliberativ. Ajutați și de concursul de împrejurări, agenții politici se angajează în primele acțiuni de manipulare simbolică a evenimentelor politice. Pe deplin conștienți de puterea coincidenței în suscitarea imaginației colective, autoritățile statale elaborează o "calendaristică simbolică" în care momentul critic de maximă încărcătură simbolică este data de 10 mai, cu cele trei semnificații monarhice ale sale: i) 10 mai 1866 - întronarea lui Carol I ca domn
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aparte în cadrul lucrării îl are abordarea contribuției lui David Easton și analiza comportamentului politic. Politica, în acest caz, reprezintă "o atribuire imperativă de valori pentru o societate", ceea ce înseamnă, subliniază profesorul Pasquino, că nu trebuie să existe neapărat și o coincidență între activitatea politică și o anumită formă organizatorică. Astfel, știința politică ar pune accentul, îndeosebi, pe cercetarea regularității apariției și desfășurării unor procese și acțiuni politice, regularități exprimate în generalizări sau teorii cu valoare explicativă și predictivă. Dintr-o asemenea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
la niveluri superioare statului (în raporturile ce se stabilesc între state, în planul politicii interna-ționale). Atribuirea valorilor După cum s-a arătat, politica este "o atribuire imperativă de valori pentru o societate". Ceea ce înseamnă că nu trebuie să existe neapărat o coincidență între activitatea politică și o anumită formă organizatorică. Așadar, se poate vorbi despre politică și într-o societate fără stat, în cadrul organizațiilor de partid și sindicale, în cadrul parlamentului, în raporturile dintre parlament și executiv și așa mai departe. Locul politicii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Donnell a subevaluat vitalitatea persistentă a unor grupuri organizații civile, confesiuni religioase, mișcări pentru drepturi, partide, sindicate care nu au putut fi eliminate de regimurile militare. Și a supraevaluat atît caracterul compact și operativitatea instituțiilor militare, cît și gradul de coincidență a intereselor lor cu cele ale asociațiilor antreprenoriale și patronale în sens larg. De fapt, regimurile autoritare, în versiunea strict militară sau în cea mai amplă, birocratică, sînt în mod inerent instabile. Concluzionînd: modalitățile de transformare a regimurilor totalitare sînt
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Varlahaghiri Venkata Giri, la București, între 3-6 octombrie 1973; s-a decis crearea unei comisii mixte româno-indiene de cooperare economică și tehnico-științifică (înființată la 13 ianuarie 1974, printr-un document semnat la New Delhi); în probleme internaționale s-au constatat coincidența sau apropierea poziției celor două părți în problemele abordate; vizita primului-ministru român Manea Mănescu la New Delhi, unde au fost semnate documente economice și culturale și adoptat un comunicat comun; vizita în România a ministrului de afaceri externe al Indiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
orizontul existenței omenești. Prin evenimentul constituirii gândirii autonome s-a petrecut o formalizare a logos-ului, așa încât faptul de a gândi (în mod formal) a devenit preeminent; cumva, și separat față de propriul său "obiect". Abia acum putem vorbi despre o coincidență între ceea-ce-este-formal și ceea-ce-este-a-priori. De asemenea, logos-ul inițial a fost de-naturat, adică scos din propria "natură", pentru a fi concentrat în aspectul său formal. Această mișcare a condus către "orizontalizarea" ființării umane, în sensul unei exprimări unilaterale, dar eficiente
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Trebuie observat și un fapt care are, în toată această desfășurare "istorică" proprie începutului logicii, o semnificație propriu-zis fenomenologică, dată fiind doar formal, în acest moment însăși calitatea de fenomen spre care trimite această semnificație convențional istorică: este vorba despre coincidența dintre: a) distribuirea prin împărțire a logos-ului și b) distribuirea prin împărțire a umanului. Nici una dintre aceste distribuiri nu poate constitui "cauză" pentru cealaltă; ele sunt concomitente, dar autonome. Din această concomitență rezultă întregul drum istoric al cunoașterii, al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre aceste distribuiri nu poate constitui "cauză" pentru cealaltă; ele sunt concomitente, dar autonome. Din această concomitență rezultă întregul drum istoric al cunoașterii, al problematicii acesteia, al formelor pe care aceasta le-a îngăduit în momente anumite ale istoriei sale. Coincidența lor este dovada unei lucrări "unitare" a conștiinței distribuitoare: de aici semnificația fenomenologică a sa. Coincidența celor două acte de distribuire prin împărțire (a logos-ului și a umanului) reprezintă, așadar, un veritabil fenomen, înțeles aici ca un fapt care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concomitență rezultă întregul drum istoric al cunoașterii, al problematicii acesteia, al formelor pe care aceasta le-a îngăduit în momente anumite ale istoriei sale. Coincidența lor este dovada unei lucrări "unitare" a conștiinței distribuitoare: de aici semnificația fenomenologică a sa. Coincidența celor două acte de distribuire prin împărțire (a logos-ului și a umanului) reprezintă, așadar, un veritabil fenomen, înțeles aici ca un fapt care condiționează toate actele semnificative ale unui domeniu de "exercițiu", în cazul acesta fiind vorba despre discurs
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin împărțire a umanului. Cele două acte de distribuire nu au, așadar, funcțiile de dat și de nimic în "structura" fenomenului despre care vorbim. Situația aceasta trebuie însă clarificată. Adică trebuie dezvăluit datul și nimicul din fiecare act al acestei coincidențe "fenomenale", care a făcut posibil un eveniment atât de semnificativ pentru însuși destinul umanului. Distribuirea prin împărțire a logos-ului rezolvă (într-o anumită măsură), mai întâi, o tensiune creată prin "mișcarea" sofistă, legată de problema naturii obiectului și a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formalizare a logos-ului, care, pentru direcția de cercetare din această lucrare, reprezintă actul său (al logos-ului) de distribuire prin împărțire. Vizibilă în filosofia sofiștilor, distribuirea prin împărțire a umanului coincide cu aristoteliciana distribuire prin împărțire a logos-ului. Coincidența creează evenimentul și acesta este responsabil pentru mersul istoric al "lucrurilor" în toate compartimentele discursului (și nu numai). De altminteri, discursul capătă "forme" diferite prin chiar acest eveniment. 1.2. Problema adecvării cuvintelor la lucruri și regulile corectitudinii gândirii; adecvare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sale, pe care le tematizează dominant din perspectivă ontologică: problema "locului" adevărului și cea a ne-ființei (socotită "gen", alături de ființă, stare, mișcare, identic și alteritate 27). Dacă adevărul este ceva și el reprezintă tocmai ceea-ce-este (iată ideea eleată despre coincidența "principială" a gândirii, ființei și adevărului) -, atunci el se află într-un loc; într-un topos, mai bine spus, care nu poate fi decât de natură "metafizică" (dincolo de physis). Fiind însă vorba deja despre o chestiune de cunoaștere, adică despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
printr-o anumită sinteză a diversului sensibil. Acesta din urmă, ca "fenomen", este condiționat de aprehensiune, de unitatea sintetică a conceptului corespunzător; dar aprehensiunea, la rându-i, pentru a fi "această aprehensiune" și nu alta, este condiționată de obiectul empiric. Coincidența acestor două condiții reprezintă adevărul empiric. Nu toate conceptele au aceeași demnitate "critică", pentru Kant. Cum știm, categoriile constituie condiții ale sintezei empirice, prin urmare, condiții de posibilitate a experienței; alături de ele, însă, se află multe alte concepte ale intelectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca posibilitate de a se constitui pe sine, constituind orice altceva în "lumea" sa. De aici două dificultăți majore în înțelegerea demersului heideggerian: pe de o parte, riscul, niciodată epuizat, de a reveni de la înțelesurile existențial-ontologice la cele ontice, datorită coincidenței nominale a "existențialilor" (conceptele potrivite ființării preeminente ontic-ontologic, Dasein-ul) cu termenii cunoașterii cotidiene și cu aceia ai istoriei filosofiei (ai metafizicii), iar pe de alta, pierderea din atenție a unității structurale a Dasein-ului. Demersul în cauză se constituie el însuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
E drept, formalul nu mai constă acum decât în abstracție: ființarea-simplu-prezentă, corelatul "obiectual" al enunțului, survine prin abstragerea tuturor sensurilor ustensilice ale ființării-la-îndemână. Dar nu cumva în felul acesta formalul semnifică tocmai ordinea în care este operată abstracția, atestând astfel coincidența cu sensul kantian al formalului, judicativ în natura sa, cum am dovedit în aplicația anterioară? Adevărul, de asemenea, este conferit, ca existențial, enunțului, dar, totodată, printr-o ipostază a sa cea "ontologică", socotită autentică el este autonomizat și rupt de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar este și cel în-ființat; se află în prezentuirea ființării conștiente care suportă survenirea viitorului, dar și în prezentuirea Celuilalt, care intră, el însuși ca ființare conștientă, cu cea dintâi ființare conștientă. Și nu este vorba aici doar despre o coincidență a orizonturilor de constituire, ca în fenomenul "empatiei", despre care vorbește Husserl atunci când încearcă să constituie "intersubiectivitatea" și celelalte ipostaze ale "comunității".219 În această rețea de legături, toate tinzând către constituirea unei unități a ființării, ființei ființării și ființei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]