3,570 matches
-
a benchetuit; se ține zdravăn; a treia zi, la discuții, ca să flateze „școala clujeană” de lingvistică și semiotică, a elogiat accentuat personalit. lui Sextil Pușcariu. În aceleași zile și tot la „Filo”, a avut loc și „Al doilea simpozion național (colocviu) de filologie, lingvistică, stilistică, poetică și semiotică, cu 68 participanți din țară (alte Universități printre care: prof. M. Nasta, Csisek A., etc., pe care i-am cunoscut prin intermediul fratelui meu și ală Elenei din Troiaă Livia Bote (soția lui Marino
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care: prof. M. Nasta, Csisek A., etc., pe care i-am cunoscut prin intermediul fratelui meu și ală Elenei din Troiaă Livia Bote (soția lui Marino) etc. În prezent, Între 17-20 nov.’78 tot la Filologie (Inst. de lingvistică) are loc colocviul național de „onomastică”, În cadrul căruia am audiat unele lucrări deosebit de instructive (pt. mine) și cu semnificații (pt. ceilalți). Pe plan „plastic”: 5 expoziții simultane de pictură, grafică și gravură, cu participare mexicană și irakiană. Cine le mai poate urmări pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lui Petre Solomon: Paul Celan - dimensiunea românească - ea tratează perioada bucureșteană a lui Celan. Petre Solomon nu mai e În viață, dar fiul său, Alexandru Solomon, a făcut un excelent film pe această temă, film prezentat nu demult la un colocviu internațional despre Celan la Paris. Nina Cassian vă poate da adresa lui Alexandru Solomon la București și ar fi bine ca Leon Botstein să vadă atât filmul, cât și pe autor. În ce mă privește, urma să fac o călătorie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ei . În 1936, vărul mamei, Costică Filipescu ministrul agriculturii în Cabinetul Alexandru Vaida Voievod, în anturajul elitei satului Burdusaci, printre altele, a rostit și cuvintele comunism și Stalin. După plecarea musafirilor, mama a rugat preotul să sfințească cerdacul ospitalier al colocviilor estivale numai pentru rostirea celor două cuvinte blestemate. Intr-o asemenea familie m-am născut, am crescut și am învățat să resping cu orice preț flagelul tumoral crescut din balta carnală a urii și prostiei. Sărut în genunchi lumina aprinsă
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Apus și Răsărit (octombrie 1983), la care au participat intelectuali români din exil (Radu Enescu, M.F. Enescu, L.M. Arcade, Vintilă Horia, Aureliu Răuță, Cicerone Poghirc), o comemorare a împăratului Traian, cu participarea, alături de români, si a unor intelectuali din Spania, colocviul Ortodoxia și Apusul (München, 1984) și, pe aceeași temă, o reuniune la Paris (1986), unde s-a ținut și un simpozion literar prilejuit de comemorarea centenarului morții lui Mihai Eminescu, în iunie 1989, din comitetul de coordonare făcând parte Aureliu
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
și La Maison Roumaine (Paris), precum și scriitori din țară. S-a conferențiat despre opera poetica, filosofica și istorică a marelui poet. Cu acest prilej a fost dezvelit monumentul dedicat lui Eminescu la Paris, operă a sculptorului Ion Vlad. Lucrările conferințelor, colocviilor și comemorărilor au fost publicate în volumele Întâlnirea de la Paris, Masa rotundă de la München, Un centenaire: Mihai Eminescu. F.C.R. a subvenționat apariția mai multor lucrări: Cântarea Psalmilor, traducere de Eugenia Adams-Mureșanu (1986), C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnite
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
cronici și articole literare la „Viața românească”, „Universitas”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Dreptatea”, „România liberă”, „22”, „Cotidianul”, „Zum” (New York). A fost distins cu Premiul pentru critică și eseistică în cadrul Colocviului Național Studențesc de Literatură (1970). Debutează editorial cu volumul de eseuri și studii Fascinația exegezei (1998) din al cărui sumar sunt de menționat: Al. Philippide - toposuri expresioniste, Antinomii barochiste, Ipostaze ale absolutului, Cultul originarului, Clasicismul permanent (toate despre poezia lui
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]
-
al Catedrei de istoria teatrului universal contemporan la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. Este redactor la revistele „Veac nou” (1945-1953), și „Teatrul” (1956-1958). A publicat numeroase articole în țară și în străinătate, a participat la colocvii și simpozioane internaționale. A tradus singur sau în colaborare dramaturgie sovietică sau occidentală. Debutează editorial cu volumul Impresii literare sovietice, în 1948. Este autorul unei piese de teatru, Dialog despre dragoste, publicată în 1970. Primele volume ale lui D. se
DELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
hibride, monotone și de un nivel artistic scăzut (deși Visul lui Ali, transpus în franceză, a fost trimis, spre a fi reprezentat, Teatrului Odéon din Paris). A tradus, cu talent și meșteșug, piese reprezentative din poeții preferați: Cântecul toamnei și Colocviu sentimental din Verlaine, câteva dintre Himerele lui Gérard de Nerval, din Baudelaire, Abel și Cain, Urâtul, Femeia. A adaptat - primul în literatura română - sonetul lui Rimbaud, Voyelles. Articolele sale, Arta nouă, Literatură și artă (1896), au fost, odată cu cele ale
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
Primăvara pe Târnave, I-II, București, 1960-1963; Întâmplare de la târg, București, 1962; Limpezire, București, 1962; Pădurea de sălcii, București, 1963; Făgăduielile, București, 1964; Teatru, București, 1964; O călătorie ciudată, București, 1965; Drumul izvoarelor, București, 1965; Album de familie, București, 1967; Colocviu sentimental, București, 1967; Ce aduc zorile, București, 1968; După prăpăd, București, 1968; Lumea începe cu mine, București, 1968; Anotimpuri, București, 1970; La ora ceaiului, București, 1970; Acuarele, București, 1971; Scrisoare către fetele tinere, București, 1971; Tinerețe, București, 1971; O femeie
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
elementelor definitorii ale unei opere literare prin analizarea fragmentului. Atunci când comanda social-ideologică este evidentă, D. evită compromisul prin tratarea obiectivă a unor fenomene. A mai colaborat cu recenzii și articole pe teme culturale la revistele ,,Cronica”, ,,Dacia literară”, ,,Bucovina literară”, ,,Colocvii”, ,,Albina” și la ziare din Iași: ,,Opinia”, ,,Opinia Moldovei”, ,,Flacăra Iașului”, ,,24 ore”, ,,Independentul” și ,,Evenimentul”. Singurul volum publicat, Ei, care au scris (2001), reprezintă o culegere de documente privind activitatea Asociației Scriitorilor din Iași. A îngrijit volume din scrierile
DUMBRAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286898_a_288227]
-
CIEL), membru fondator al revistei „L’Alternative” și membru în colegiul de onoare al revistei „Kontinent”. Din 1980 este director al colecției „Est-Ouest” de la Editura Hachette și apoi de la Albin Michel. Între 1980 și 1990 participă la diverse conferințe și colocvii anticomuniste, fiind, printre altele, membru fondator al Internaționalei Rezistenței, cu sediul la Paris; pentru toate acestea, este de mai multe ori ținta unor atentate puse la cale de agenți ai Securității de la București. În 1986 i se conferă, de către ministrul
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
celebră de John Barth (Le Récit postmoderne apare În 1990 și Încearcă să sintetizeze bibliografia postmodernă la zi, cea de după 1979), foarte instructivă este abordarea conceptuală a lui Semir Badir, Într-un eseu publicat În urma susținerii unei intervenții la un colocviu internațional dedicat romanului contemporan francez, În 1996 (Histoire littéraire et postmodernité, apărut În caietele Ecritures contemporaines 2, 1999). Autorul enumeră două direcții ale captării semnificațiilor postmodernității: de la postmodernitate la postmodernism și invers, constatînd că prima cale este cea europeană, a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
media. De aceea salvarea lui nu mai vine din elocvența calității artistice intrinsece producției lui, care oricum nu-i mai asigură nici un fel de prestigiu social. Atare scriitor (un Pierre Michon de pildă, stilist desăvîrșit, căruia i se consacră deja colocvii universitare) nu va fi luat În seamă dacă oferă doar atît. Scriitorul se află dintoteauna În fața unei Încercări capitale: nu-i ajunge să confecționeze o formă “după chipul și asemănarea sa”, mai trebuie să-i insufle viață. Azi, Însă, contează
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
traducere sau nu, În această lume nouă unde ex-nigerianul Olisadebe are cetățenie poloneză. Încheiere. Ce se vede SÎntem În 2007. La aproape 20 de ani de la sfîrșitul modernității românești, la 16 de la destrămarea Uniunii Sovietice. La 41 de la un celebru colocviu de la universitatea americană John Hopkins, care a inaugurat exportul culturii franceze recente În Statele Unite, la 150 de ani de la apariția Florilor Răului ale lui Baudelaire, care inaugurează de fapt modernitatea literară franceză. Retrospectiv, lucrurile s-au Întîmplat foarte repede. Voința
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Uniunii Artiștilor Plastici în 1950. Are o activitate plastică notabilă (expoziții la Cluj, București), practicând sculptura monumentală. A realizat, de asemenea, portrete de scriitori (Labiș, Goga, Bacovia). A fost, cu întreruperi, salariat la diverse instituții culturale (între altele, la revista „Colocvii”, ca redactor, și în cinematografie, la case de filme și la Centrala Româniafilm, până la pensionare, în 1984). Ca scriitor, are un triplu debut în presă: cu versuri în 1941 în revista „Contrapunct” (Timișoara), cu un articol de critică în revista
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
Cuvântul”, „Lettre internationale”, dar și la „Adevărul”, „Ziua”, „Cotidianul” ș.a. ori la emisiuni radio sau de televiziune. Este prezent la portalul cultural electronic LiterNet (www.liternet.ro). Criticul participă la proiecte culturale sau de cercetare, prezintă comunicări la simpozioane și colocvii, prefațează volume, iar contribuții ale sale sunt incluse în volume colective consacrate unor personalități literare (Mihail Sebastian, Ov. S. Crohmălniceanu, Ștefan Aug. Doinaș). O călătorie în Brazilia (obținută ca premiu la un concurs de eseuri pe tema relațiilor româno-braziliene) i-
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
întunericului, ale extincției și înfrângerii, iar poetul e actorul fericit să joace cu exuberanță rolul învinsului; nu să locuiască, ci să moară euforic în Cuvânt. Glosele din Roua cărților (1998), subtile figurații metaforice, sunt, în cea mai mare parte, lungi colocvii cu secolul și oamenii lui. Temele mari ale exegezei teologice „în context literar” vin să evidențieze destine și să elibereze perspective, toate circumscrise unei experiențe a abisului, deschisă în aceeași măsură sentimentului și conștiinței. Purtătoare de mesajul mântuirii, operele comentate
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj, cu teza Coordonate ale teatrologiei românești interbelice, în 1986. Din 1995 este cadru didactic la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. În anii 1974, 1975, 1976 a organizat, la Teatrul Național din Cluj, primele colocvii de teatrologie din țară, urmate de Zilele Teatrale Clujene și Săptămâna Teatrelor Naționale, care se înscriu între primele festivaluri românești de teatru. A coordonat, fiind coautor, elaborarea studiului monografic Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994), editat la sărbătorirea a 75 de
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
reluate categoriile curente ale discursului teoretic despre teatru: personaj, conflict, situația dramatică, fapt dramatic ș.a. Alături de lucrările de istoria teatrului și de teatrologie, C. a mai publicat volumul de versuri Melancolii (1987). Poetul e un elegiac, în tradiție transilvană. SCRIERI: Colocvii teatrale clujene (în colaborare), I-II, Cluj-Napoca, 1974-1975; Zaharia Bârsan, Cluj-Napoca, 1978; Melancolii, Cluj-Napoca, 1987; Teatrologia românească interbelică, București, 1990; Despre constituirea dramei, Cluj-Napoca, 1995; Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994) (în colaborare), Cluj-Napoca, 1995; Silvia Ghelan. Eseu despre actor, Cluj-Napoca
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
și gândesc cu testicolele, isterizat în țara asta isterică.” Sastisit de America și isterizat de România, ultrarecunoscut literar, tradus în câteva limbi, bursier Fulbright, bursier Rockefeller, bursier NEC („iată că și tăticul Pleșu îmi dă o binecuvântare bănoasă”), invitat la colocvii și târguri internaționale de carte, recenzat în „Quinzaine littéraire” și în „Magasin littéraire” („fotografie și titlu de-o șchioapă pe prima pagină. De la prima cronică a lui Nichi, din 1981, nu am mai avut sentimentul ăsta de greață și exaltare
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
grupul de discuții privind gândirea tradițională” - sublinia Cicerone Poghirc într-un articol cu aspect programatic publicat în „Cuvântul românesc”, observând totodată că „activitatea Centrului va fi evident convergentă cu aceea a Societății Academice, urmărind aceleași scopuri” („Limite”, 36-37/1982). Dintre colocviile organizate după 1982, rețin cele ce au dezbătut problema, atât de permanent actuală, România și Occidentul sau pe aceea a unui raport tradițional, România și lumea balcanică, la care au participat cu comunicări, printre alții, Neagu Djuvara, Petre Năsturel, Claude
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
în Olanda, ca lector la Universitatea din Amsterdam, Facultatea de Litere, departamentul de franceză și română, ca și la Universitatea din Groningen. În 1971 inițiază la Amsterdam programul de studii românești, cu limba română ca specialitate principală. Editează reviste, organizează colocvii și schimburi culturale. În 1976, înființează revista „International Journal of Rumanian Studies”, unde figurează și ca redactor; seria nouă apare, la Editura Fundației Culturale Române, din 1998 până în 2001. În 1980 este numit, prin decret regal, profesor titular de limba
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
anul 1932 în „Universul copiilor”. A mai colaborat la „Buna Vestire”, „Seara” (aici a fost, în perioada iulie-ianuarie 1943-1944, redactor al paginii de cultură), „Revista Fundațiilor Regale”, „Iconar”, „Gândirea”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Ateneu”, „Glasul bisericii”, „Magazin istoric”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Tomis”, „Colocvii”, „Revista muzeelor”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta învățământului”, „Cutezătorii”, „Ramuri”, „Adolescența”. Deși a publicat, în timpul vieții, cărți precum Mode și veșminte din trecut (1971) și Acest Ev Mediu românesc (1973), cea dintâi reprezentând prima istorie a costumului de Curte din Țările Române
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
imaginaire, 1992; Territoires des fantastiques, 1998; Le Fantastique dans tous ses états, 2001. Este, de asemenea, autorul a numeroase articole publicate în revistele cu care a colaborat de-a lungul anilor Solaris, Galaxies, SF Studies și în urma participării la diferite colocvii pe tema Fantasticului și SF-ului. Cele mai cunoscute lucrări sunt: Les frontières du fantastique: approches de l'impensable en littérature; Fantastique et mythologies modernes; Letteratura e marginalità; Roger Bozzetto et Gilles Menegaldo pré
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]