2,714 matches
-
tre anglo-saxoni dovede?te aceast? re�ntoarcere, fie c? e vorba de lucr?ri monografice ale �sociologiei trecutului�, fie de �ncerc?ri de teoretizare a proceselor de lung? durat?. �n primul caz s�nt studiate devian?a �n Nouă Anglie colonial? (Erikson, 1966), Vandeea contra-revolu?ionar? (Tilly, 1970), �nalta societate victorian? a Londrei (Davidoff, 1973), ca ?i mobilitatea social? �n Marsilia secolului al XIX-lea (Sewell, 1945). S�nt �n gra?îi �marile structuri, procesele largi ?i compară?iile vaste� (Tilly
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cînd e vorba de legături de familie? Prezența lui Carol conferă un fel de respectabilitate României, stilul de austeritate prusacă îndepărtează resturile de orientalism într-o epocă în care Orientul este perceput ca un spațiu de decadență, bun pentru expansiunea colonială și misiunea civilizatoare europeană. Jubileul din 1891 (zece ani de domnie) este un test de credibilitate pentru regalitate. Tonul observatorilor străini în privința lui Carol s-a schimbat, trecînd de la suspiciune și îndoială la respect. Regele s-a detașat de liberalii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încearcă să definească noile norme de securitate legitimate de drept. România Mare este introdusă pe o scenă internațională unde domină cacofonia referințelor ideologice. Se agită ideea că este dreptul popoarelor de a dispune de ele însele în condițiile menținerii imperiilor coloniale, se proclamă egalitatea între națiuni, indiferent de puterea lor, doar pe baza pledoariilor și argumentelor de drept istoric și etnic, pentru a justifica extensiile teritoriale. Este comemorată suferința și este suportat șocul pierderilor umane care se ridică la mai multe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o oarecare fermitate față de represiunea din URSS: Carter adresează un mesaj direct disidentului Andrei Saharov și-1 primește la Casa Albă pe Vladimir Bukovski. Intelectualii occidentali de stînga realizează puțin cîte puțin că luptele împotriva jandarmului american și a puterilor coloniale nu s-au dus de către democrați, conservatorismul totalitar al URSS și totalitarismele cîștigătoare din Africa și Asia stîrnesc teama. Chemarea repetată la un umanism liberal bazat pe valoarea primară a drepturilor individului este adresată Estului de către Vest, dar și de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poate accepta semnul egalității între cultura media și cea populară. Fiindcă, autorul, cuprinzînd întreg spectrul cultural, cercetează atent binomul cultură populară/elitistă și e convins că despre cultura populară putem vorbi cu folos raportîndu-ne la cultura hegemonică din fostele spații coloniale. Și credem că are dreptate. Previzibil, interesul lui Douglas Kellner se centrează pe cultura media americană, inundînd piața planetară. El discută, cu risipă de exemple și argumente, despre rețeta holywood-iană, fenomenul Madona și muzica rap, Michael Jackson, filmele Rambo și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poporului". Discursul construit în jurul termenului de "popular" este de mult folosit în America Latină, dar și în alte zone, pentru a descrie arta produsă de și pentru popor, în opoziție cu curentul principal al culturii hegemonice, care este adesea de tip colonial, impusă de la vîrf. Astfel, atît în America Latină, cît și în alte arii geografice, termenul "forțele populare" descrie grupurile care se revoltă împotriva dominației și opresiunii, iar termenul de "cultură populară" descrie cultura creată de și pentru popor, în care acesta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
le modifică. De exemplu, în cazul acelei space opera și al altor romane de cucerire a spațiului cosmic, a căror miză este extinderea unui teritoriu galactic sau colonizarea unor planete. Modelul analogic subiacent este, în cazul europenilor, romanul de aventuri coloniale, iar în cazul americanilor, războaiele împotriva indienilor și westernurile. Autorii de SF se pot referi și la studii de istorie sau chiar la situații istorice reale. Astfel Asimov, în saga lui Foundation ⁄ Fundația (1952-1986)96, se referă explicit la The
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
transformarea iminentă a societății din Nivôse. "Sensul istoriei" este deci așezat în cadrul unei ideologii a liberului schimb. Aï pleacă chiar în clipa în care aterizează vasul diplomaților negustori. Lumii îi spuneau pădure critică instaurarea prin forță a unui sistem imperialist colonial. Terranii, după ce au tăiat toți arborii de pe Terra, se pregătesc să cucerească o planetă plină de păduri, pe care speră să le stârpească pentru a le face loc marilor lanuri de cereale și unui "deșert de beton". Indigenii, botezați "creaturi
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ale vremii, țarist, habsburgic și otoman se bazau în politica lor de forță contra mișcărilor de eliberare din centrul și sud-estul Europei, pe armată, scut al regimurilor de ocupație militară impuse. Anglia care era cea mai mare putere industrială și colonială, apărătoare a integrității și existenței Imperiului Otoman, în care avea importante interese economice și strategice, își asigurase încă din timpul revoluției din 1848 asentimentul Franței pentru menținerea neschimbată a hărții politico-teritoriale europene. Rusia și Imperiul Habsburgic ultimul puternic zdruncinat de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Basarabiei în 1812, era avansată teoria răului mai mic: cucerirea de către Rusia Țaristă a împiedicat raidurile turcești să tătărăști, au fost accelerate dezvoltarea economică, socială și culturală, ideile rusești înaintate, inclusiv cele revoluționare, au ajuns mai ușor la Chișinău. Politica colonială țaristă, colonizarea cu elemente străine, opresiunea socială și înapoierea culturală la nivelul marii majorități a populației erau complet ignorate. Încă din 1936 romanistul M. V. Serghievski publica o lucrare în care anunța ideea dezvoltării de sine stătătoare a limbii moldovenești, în raport cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
respectivă, teze afirmate, dar nu demonstrate: „Analiza dezvoltării social - economice a Moldovei în secolul al XIX - lea (...) confirmă că ținutul, situat la hotarul de sud-vest al Imperiului Rus, a parcurs în perioada de până la octombrie stadiul capitalismului dezvoltat, în pofida politicii coloniale, promovate de autocrația țaristă față de periferiile naționale. În Moldova s-au format clasele societății capitaliste, burghezia și proletariatul, care, împreună cu țărănimea, au jucat un rol hotărâtor în transformarea părții de răsărit a poporului moldovean în națiune burgheză independentă, cu toate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
până atunci, tratase cu oarecare indiferență evoluțiile politice din acest spațiu, ea fiind angrenata, cu precădere, într-un alt "duel", adică cel pentru adjudecarea preponderentei 1 Franklin L. Ford, Europe 1780-1830, Longman, London and New York, 1979, p. 149. maritime și coloniale. Este vorba, bineînțeles, de Marea Britanie, ale cărei cercuri conducătoare de atunci erau îngrijorate de posibilitatea ca Rusia să-și fi consolidat în așa măsură pozițiile pe care le deținea, deja, în Europa Orientala, încât să fi devenit o amenințare reală
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
împotriva Angliei și a Suediei care nu abandonaseră cea de a treia Coaliție antifranceză. Cel de al patrulea articol al Tratatului a reglementat, în mod direct și explicit, viitoarele relații ale Rusiei cu Marea Britanie, care trebuiau reconsiderate, din perspectiva intereselor coloniale și continentale ale Franței. Pentru că, în cazul în care această putere ar fi refuzat oferta Rusiei de a media pacea ei cu Franța, în condițiile impuse de cea din urmă, tarul se angaja să facă "căușe comune" cu noua să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Europe" (cf., idem, History of the Ottoman Empire, p. 270). Ca urmare, Istanbulul a redevenit centrul intrigilor diplomatice 158. După cum se știe, pacea franco-engleză de la Amiens a fost de scurtă durată, războiul dintre cele două rivale la supremația maritimă și coloniala reizbucnind la 22 mai 1803. În noile condiții Poartă Otomană nu mai avea nimic de apărat, așa încât a revenit la politica de strictă neutralitate, practicată înainte de invazia franceză în Egipt 159. Pe acest fundal, Poartă Otomană a fost supusă, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
între cei doi poli: "idealism", la un capăt al spectrului, și "realism", la celălalt capăt. Conform acestor marxiști, anumite fapte erau excluse în mod axiomatic din câmpul cercetării. Tensiunile în interiorul societății, precum luptele de clasă sau competiția economică între puterile coloniale în această perioadă, o explicație marxistă populară a originilor războiului nu au fost serios luate, în considerare, în acest moment în interiorul disciplinei. Un comentator a sugerat că teoria imperialismului a fost în mod deliberat exclusă deoarece, plasând cauzele războiului în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au crezut întotdeauna că schimburile economice libere ar încuraja legăturile peste frontiere și ar produce o mutație la nivelul loialităților față de statul-națiune. Liderii ar ajunge până la urmă să admită că beneficiile liberului schimb depășesc costurile cuceririi teritoriale și ale expansiunii coloniale. Atracția de a merge la război pentru a promova interesele mercantiliste ar fi din ce în ce mai slabă pe măsură ce societățile învață că războiul nu face decât să împiedice comerțul și perspectivele de prosperitate economică. Interdependența ar lua locul competiției naționale și ar descuraja
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să fie membri egali ai societății universale a umanității și insistau să fie tratate uman. Teoriile dominante ale imperiului în secolul XX, așa cum erau ele exprimate în sistemul mandatelor Ligii Națiunilor și sistemul tutelelor Organizației Națiunilor Unite, susțineau că puterile coloniale aveau datoria să pregătească popoarele non-europene pentru o eventuală admitere într-o societate de state, în termeni egali cu membrii occidentali (Bain 2003). Europenii credeau că această tranziție ar fi durat câteva zeci de ani, dacă nu secole, în parte
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
state în 1900, Turcia în 1923, Egiptul în 1936 și China în 1943. Revolta politică împotriva Occidentului a fost cea de-a doua fază în acest proces. În acest caz, fostele colonii care își pierduseră independența cereau eliberarea de sub dominația colonială. Revolta rasială împotriva Occidentului, care includea lupta pentru abolirea sclaviei și a comerțului cu sclavi precum și toate formele supremației albe, a fost a treia parte a bătăliei pentru libertate și demnitate; o a patra dimensiune a fost revolta economică împotriva
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
decidă cum trebuie să trăiască alte popoare, prin universalizarea concepțiilor liberal-individualiste despre drepturile omului. Bull susținea că primele patru dimensiuni ale revoltei lumii a treia își găseau ecoul în concepțiile occidentale de libertate și egalitate și încercau să facă puterile coloniale să-și ia în serios propriile principii în relațiile lor cu diferitele părți non-europene ale lumii. Aceasta părea să reprezinte o dorință de a imita calea occidentală a dezvoltării sociale și politice. Dar, după cum am remarcat, revolta culturală a fost
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
clasă în acest mediu internațional în schimbare. În lucrarea sa Imperialismul: stadiul cel mai înalt al capitalismului, Lenin (1968: 102) susținea că "niciun zid chinezesc nu separă [clasa muncitoare] de celelalte clase". Într-adevăr, o aristocrație muncitorească mituită din profiturile coloniale și legată strâns de burghezie se dezvoltase în societățile capitaliste de monopol. Odată cu izbucnirea primului Război Mondial, clasele muncitoare care fuseseră "înhămate la caleașca ... puterii de stat burgheze" au făcut front comun în jurul apelurilor pentru apărarea patriei (Buharin 1972: 166
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
diluarea angajamentelor intenaționaliste ale marxismului clasic (Warren 1980; Nairn 1981). De importanță capitală aici este faptul că marxismul este o doctrină occidentală care își are rădăcinile în Iluminismul european. Cosmopolitismul marxist s-a dezvoltat în epoca dominației europene în era colonială căreia marxismul îi purta o mare admirație într-un moment în care era rezonabil să presupui că lumea non-europeană avea să devină mai asemănătoare cu Occidentul, în cele mai multe privințe. Ascensiunea "marxismului Lumii a Treia" în anii 1960 și 1970 a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Transnationalism", Gender and History, 10(3). Mitrany, D. (1948) "The Functional Approach to World Organisation", International Affairs, 24. Mitter, S. (1986) Common Fate, Common Bond: Women in the Global Economy (London). Mohanty, C. (1991) "Under Western Eyes: Feminist Scholarship and Colonial Discourses", în C. Mohanty, T.A. Russo și L.Torres (ed.), Third World Women and the Politics of Feminism (Bloomington). Mol, A. (1996) "Ecological Modernisation and Institutional Reflexivity: Environmental Reform in the Late Modern Age", Environmental Politics, 5 (2). Moon
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sistemului liberal-democratic care a caracterizat majoritatea țărilor vestice și alte câteva țări în secolul XX. Adoptarea normelor unei țări de către alta este practicată și dincolo de spațiul vest-european și de ceea ce constituie lumea comunistă. După al Doilea Război Mondial, influența țărilor coloniale în primul rând, și a Uniunii Sovietice și Chinei în al doilea rând a dus la adoptarea de norme și instituții în numeroase țări din lumea a treia, imitarea fiind în unele cazuri foarte fidelă. De la căderea comunismului în estul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lumea a treia, au încercat să "modernizeze" societatea (de exemplu, prin reducerea influenței tribale), neadoptând însă poziția marxistă sau comunistă (Lipset, 1983: 52-4). Crearea unui nou stat necesită în mod tipic o implicare din partea populației în opoziție față de o putere colonială, iar loialitățile "tradiționale" sunt de obicei insuficiente. Trebuie să existe o anumită participare din partea unei mari părți a populației; trebuie să existe și un grad de dezvoltare de grup și de pluralism de grup. Regimurile populiste s-au născut în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cazul multor regimuri sunt diverse și pot ajunge până la destrămarea corpului politic. Așa-numitul "sfârșit al imperiilor" este în realitate un exemplu de societăți plurale care nu mai puteau fi ținute la un loc. În Austro-Ungaria dinaintea Primului Război Mondial, în posesiunile coloniale ale țărilor europene după al Doilea Război Mondial, sau în Uniunea Sovietică și Iugoslavia la sfârșitul anilor '80, impactul grupurilor, în special al celor etnice, dar și al celor religioase și chiar tribale, a fost mai puternic decât sprijinul pe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]