4,120 matches
-
(n. 31 mai 1883, Săliște, comitatul Sibiu - d. 31 octombrie 1972, Cluj) a fost un profesor român de pedagogie, membru corespondent al Academiei Române și politician, luptător pentru drepturile și unitatea poporului român, unul dintre participanții importanți la realizarea Marii Uniri de la 1918. s-a născut la
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Hunedoarei" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1920. Capitala comitatului a fost orașul Deva. se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin ("Krassó-Szörény"), la nord-vest cu Comitatul Arad ("Arad"), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Alba de Jos ("Alsó-Fehér") și Sibiu ("Szeben"). În partea de sud, acest
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Hunedoarei" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1920. Capitala comitatului a fost orașul Deva. se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin ("Krassó-Szörény"), la nord-vest cu Comitatul Arad ("Arad"), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Alba de Jos ("Alsó-Fehér") și Sibiu ("Szeben"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Hunedoarei" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1920. Capitala comitatului a fost orașul Deva. se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin ("Krassó-Szörény"), la nord-vest cu Comitatul Arad ("Arad"), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Alba de Jos ("Alsó-Fehér") și Sibiu ("Szeben"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1920. Capitala comitatului a fost orașul Deva. se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin ("Krassó-Szörény"), la nord-vest cu Comitatul Arad ("Arad"), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Alba de Jos ("Alsó-Fehér") și Sibiu ("Szeben"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1920. Capitala comitatului a fost orașul Deva. se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin ("Krassó-Szörény"), la nord-vest cu Comitatul Arad ("Arad"), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Alba de Jos ("Alsó-Fehér") și Sibiu ("Szeben"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.809 km², incluzând suprafețele de
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
a fost orașul Deva. se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin ("Krassó-Szörény"), la nord-vest cu Comitatul Arad ("Arad"), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Alba de Jos ("Alsó-Fehér") și Sibiu ("Szeben"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.809 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Hunedoara a fost înființat în Evul Mediu. El a fost atestat
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
Comitatul Arad ("Arad"), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Alba de Jos ("Alsó-Fehér") și Sibiu ("Szeben"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.809 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Hunedoara a fost înființat în Evul Mediu. El a fost atestat pentru prima oară în 1265 ca "Hungnod" de către Papal Quitrent Register. În 1876, când structura
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
Arad"), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Alba de Jos ("Alsó-Fehér") și Sibiu ("Szeben"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.809 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Hunedoara a fost înființat în Evul Mediu. El a fost atestat pentru prima oară în 1265 ca "Hungnod" de către Papal Quitrent Register. În 1876, când structura administrativă a
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
de Jos ("Alsó-Fehér") și Sibiu ("Szeben"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.809 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Hunedoara a fost înființat în Evul Mediu. El a fost atestat pentru prima oară în 1265 ca "Hungnod" de către Papal Quitrent Register. În 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, teritoriul său a fost parțial modificat. În 1918
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
fost atestat pentru prima oară în 1265 ca "Hungnod" de către Papal Quitrent Register. În 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, teritoriul său a fost parțial modificat. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Majoritatea teritoriului Comitatului Hunedoara se regăsește azi în județul Hunedoara. O fâșie din partea de est se află în județul Alba. O mică fâșie în vest se află acum în județul Caraș-Severin
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
Register. În 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, teritoriul său a fost parțial modificat. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Majoritatea teritoriului Comitatului Hunedoara se regăsește azi în județul Hunedoara. O fâșie din partea de est se află în județul Alba. O mică fâșie în vest se află acum în județul Caraș-Severin (comuna Băuțar). În 1910, populația comitatului era de 340.135 locuitori, dintre
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
devenit parte a României. Majoritatea teritoriului Comitatului Hunedoara se regăsește azi în județul Hunedoara. O fâșie din partea de est se află în județul Alba. O mică fâșie în vest se află acum în județul Caraș-Severin (comuna Băuțar). În 1910, populația comitatului era de 340.135 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Hunedoara" erau următoarele:
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
Hunedoara. O fâșie din partea de est se află în județul Alba. O mică fâșie în vest se află acum în județul Caraș-Severin (comuna Băuțar). În 1910, populația comitatului era de 340.135 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Hunedoara" erau următoarele:
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
(n. 3 martie 1888, Certege, comitatul Turda - d. 12 februarie 1938, Sibiu) a fost un preot ortodox român care a pus bazele mișcării Oastea Domnului. s-a născut în familia lui Dimitrie și Ana Trifa, ca al patrulea din cei șase fii ai acestora. Pruncul Iosif
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
, alternativ "Comitatul Albei Inferior", cunoscut și ca "Varmeghia Albei" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Capitala comitatului a fost în evul mediu orașul Alba Iulia, iar între 1878-1919 orașul Aiud. se învecina la vest cu Comitatul Hunedoara
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
, alternativ "Comitatul Albei Inferior", cunoscut și ca "Varmeghia Albei" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Capitala comitatului a fost în evul mediu orașul Alba Iulia, iar între 1878-1919 orașul Aiud. se învecina la vest cu Comitatul Hunedoara ("Hunyad"), la nord cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Târnava Mică ("Kis-Küküllő") și Târnava Mare ("Nagy-Küküllő"), iar la
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
alternativ "Comitatul Albei Inferior", cunoscut și ca "Varmeghia Albei" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Capitala comitatului a fost în evul mediu orașul Alba Iulia, iar între 1878-1919 orașul Aiud. se învecina la vest cu Comitatul Hunedoara ("Hunyad"), la nord cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Târnava Mică ("Kis-Küküllő") și Târnava Mare ("Nagy-Küküllő"), iar la sud cu Comitatul Sibiu ("Szeben"). Comitatul Alba de Jos era străbătut de râurile Mureș și Târnava. Suprafața comitatului în
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
ca "Varmeghia Albei" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Capitala comitatului a fost în evul mediu orașul Alba Iulia, iar între 1878-1919 orașul Aiud. se învecina la vest cu Comitatul Hunedoara ("Hunyad"), la nord cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Târnava Mică ("Kis-Küküllő") și Târnava Mare ("Nagy-Küküllő"), iar la sud cu Comitatul Sibiu ("Szeben"). Comitatul Alba de Jos era străbătut de râurile Mureș și Târnava. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.646 km²
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Capitala comitatului a fost în evul mediu orașul Alba Iulia, iar între 1878-1919 orașul Aiud. se învecina la vest cu Comitatul Hunedoara ("Hunyad"), la nord cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Târnava Mică ("Kis-Küküllő") și Târnava Mare ("Nagy-Küküllő"), iar la sud cu Comitatul Sibiu ("Szeben"). Comitatul Alba de Jos era străbătut de râurile Mureș și Târnava. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.646 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul "Alba
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
în evul mediu orașul Alba Iulia, iar între 1878-1919 orașul Aiud. se învecina la vest cu Comitatul Hunedoara ("Hunyad"), la nord cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Târnava Mică ("Kis-Küküllő") și Târnava Mare ("Nagy-Küküllő"), iar la sud cu Comitatul Sibiu ("Szeben"). Comitatul Alba de Jos era străbătut de râurile Mureș și Târnava. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.646 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul "Alba de Jos" a fost format atunci când Comitatul Alba a fost divizat în timpul
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
orașul Alba Iulia, iar între 1878-1919 orașul Aiud. se învecina la vest cu Comitatul Hunedoara ("Hunyad"), la nord cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Târnava Mică ("Kis-Küküllő") și Târnava Mare ("Nagy-Küküllő"), iar la sud cu Comitatul Sibiu ("Szeben"). Comitatul Alba de Jos era străbătut de râurile Mureș și Târnava. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.646 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul "Alba de Jos" a fost format atunci când Comitatul Alba a fost divizat în timpul Evului Mediu târziu
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
cu Comitatul Hunedoara ("Hunyad"), la nord cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Târnava Mică ("Kis-Küküllő") și Târnava Mare ("Nagy-Küküllő"), iar la sud cu Comitatul Sibiu ("Szeben"). Comitatul Alba de Jos era străbătut de râurile Mureș și Târnava. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.646 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul "Alba de Jos" a fost format atunci când Comitatul Alba a fost divizat în timpul Evului Mediu târziu. Cealaltă jumătate a sa, denumită "Alba de Sus" (în ), constând mai ales
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
cu comitatele Târnava Mică ("Kis-Küküllő") și Târnava Mare ("Nagy-Küküllő"), iar la sud cu Comitatul Sibiu ("Szeben"). Comitatul Alba de Jos era străbătut de râurile Mureș și Târnava. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.646 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul "Alba de Jos" a fost format atunci când Comitatul Alba a fost divizat în timpul Evului Mediu târziu. Cealaltă jumătate a sa, denumită "Alba de Sus" (în ), constând mai ales din enclave locuite de sași și secui, a existat până în 1876, când
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
Nagy-Küküllő"), iar la sud cu Comitatul Sibiu ("Szeben"). Comitatul Alba de Jos era străbătut de râurile Mureș și Târnava. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.646 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul "Alba de Jos" a fost format atunci când Comitatul Alba a fost divizat în timpul Evului Mediu târziu. Cealaltă jumătate a sa, denumită "Alba de Sus" (în ), constând mai ales din enclave locuite de sași și secui, a existat până în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, iar
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]