3,155 matches
-
și de teoria recent] a lui John Rawls, explicat] în cartea O teorie a drept]ții (1971), discutat] în capitolul 15, „Tradiția contractului social”. Am preferat că în locul explor]rii diversele modalit]ți de ap]rare a datoriei sentimentului de compasiune s] iau în calcul dou] obiecții majore referitoare la ideea conform c]reia exist] datoria de a dovedi compasiune fâț] de s]r]cia aflat] la distant]. Prima obiecție se refer] la faptul c] dac] avem datoria de a ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
capitolul 15, „Tradiția contractului social”. Am preferat că în locul explor]rii diversele modalit]ți de ap]rare a datoriei sentimentului de compasiune s] iau în calcul dou] obiecții majore referitoare la ideea conform c]reia exist] datoria de a dovedi compasiune fâț] de s]r]cia aflat] la distant]. Prima obiecție se refer] la faptul c] dac] avem datoria de a ne p]să de ceilalți, aceasta nu dep]șește hotarele propriei ț]ri. Cea de-a doua neag] faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aflat] la distant]. Prima obiecție se refer] la faptul c] dac] avem datoria de a ne p]să de ceilalți, aceasta nu dep]șește hotarele propriei ț]ri. Cea de-a doua neag] faptul c] exist] o datorie general] a compasiunii, fie în interiorul, fie în exteriorul ț]rii. vii. Dincolo de domeniul propriei responsabilit]ți Afirmația conform c]reia „caritatea începe de acas]” reprezint], de multe ori, o obiecție general] pentru acordarea asistenței în alte ț]ri, mai precis, un refuz de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
produse mediului și la fel se întâmpl] și în acela al s]r]ciei din întreaga lume - rezultatul nedorit, dar natural, al tranzacțiilor nerestricționate din economia de piaț]. O obiecție mai radical] a celor care neag] datoria de a dovedi compasiune este reprezentat] de teza „acțiunii negative” pe care am amintit-o anterior (Harris, 1980). Aceasta depinde de chestionarea semnificației morale a diferenței dintre „a face” și „a l]să s] se întâmple”. Dac] uciderea unei persoane este un lucru r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel economisite pot și trebuie s] fie folosite pentru programe de dezvoltare și bun]stare. Din aceast] perspectiv], una dintre cauzele semnificative ale s]r]ciei mondiale este accentul pus pe cheltuielile militare din întreaga lume. ix. Cât de mult] compasiune? Trebuie s] elucid]m un ultim aspect: cât de mult] compasiune ar trebui s] dovedim? Un r]spuns care ar putea fi oferit este: cât de mult] putem. Teza „acțiunii negative” anterior discutat] implic], la fel ca și cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltare și bun]stare. Din aceast] perspectiv], una dintre cauzele semnificative ale s]r]ciei mondiale este accentul pus pe cheltuielile militare din întreaga lume. ix. Cât de mult] compasiune? Trebuie s] elucid]m un ultim aspect: cât de mult] compasiune ar trebui s] dovedim? Un r]spuns care ar putea fi oferit este: cât de mult] putem. Teza „acțiunii negative” anterior discutat] implic], la fel ca și cea a acțiunii pozitive, faptul c] trebuie prevenite toate aspectele negative atâta timp cât nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce poate fi realizat în vederea combaterii nedrept]ții și eșecurilor altora de a respecta sau proteja drepturile este, în principiu, limitat la capacitatea individului. Exist] totuși câteva aspecte profund intuitive referitoare la aceast] sugestie general] - la fel de general] precum ideea de compasiune. În mod virtual, nimeni, nici m]car dintre cei care sunt considerați oameni generoși, nu acționeaz] în virtutea unui principiu de compasiune absolut]. Câteva excepții - Maica Tereza, de exemplu - imi vin în minte, dar semnificativ este faptul c], în aceste cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la capacitatea individului. Exist] totuși câteva aspecte profund intuitive referitoare la aceast] sugestie general] - la fel de general] precum ideea de compasiune. În mod virtual, nimeni, nici m]car dintre cei care sunt considerați oameni generoși, nu acționeaz] în virtutea unui principiu de compasiune absolut]. Câteva excepții - Maica Tereza, de exemplu - imi vin în minte, dar semnificativ este faptul c], în aceste cazuri, ceea ce pentru mulți oameni ar fi considerat drept un mare sacrificiu propriu, nu este așa și pentru acei oameni. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar se poate pune întrebarea: Cât este de „semnificativ”? R]spunsul meu nu va suna că un r]spuns: Nu exist] un anumit procent de bani sau de timp care s] poate fi scos dintr-o cutie magic] a moralei. Compasiunea reprezint] o dimensiune calitativ] și nu cantitativ] a responsabilit]ții morale. Dar, dac] avem o evaluare corespunz]toare a aspectelor s]r]ciei mondiale, a identit]ților globale morale, a seriozit]ții obligației morale de a acționa pentru reducerea suferinței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evaluare corespunz]toare a aspectelor s]r]ciei mondiale, a identit]ților globale morale, a seriozit]ții obligației morale de a acționa pentru reducerea suferinței extreme, dac] știm cu adev]rât ce înseamn] o viat] confortabil] și dac] înțelegem cum compasiunea poate fi dovedit] pe cât de mult posibil în armonie cu confortul propriei noastre vieți, atunci vom ști s] ar]ț]m compasiune așa cum trebuie. Referințe: Dower, N.: What is Development? A Philosopher’s Answer (Glasgow University Centre for development Studies
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru reducerea suferinței extreme, dac] știm cu adev]rât ce înseamn] o viat] confortabil] și dac] înțelegem cum compasiunea poate fi dovedit] pe cât de mult posibil în armonie cu confortul propriei noastre vieți, atunci vom ști s] ar]ț]m compasiune așa cum trebuie. Referințe: Dower, N.: What is Development? A Philosopher’s Answer (Glasgow University Centre for development Studies: Occasional Paper Series, no. 3, 1988). Harris, J.: Violence and Responsibility (London: Routledge and Kegan Paul, 1980). Nozick, R.: Anarchy, State and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Introducere Cuvântul „eutanasie” s-a format având la origine dou] cuvinte din limba greac] - eu și thanatos - semnificând, ad literam, „o moarte bun]”. În zilele noastre, „eutanasia” este perceput] ca fiind acțiunea de a provoca o moarte bun] - „moartea din compasiune”, provocat] de o persoan] A, care pune cap]ț zilelor unei persoane B. Aceast] semnificație a termenului evidențiaz] dou] aspecte importante ale acțiunii de eutanasiere. În primul rând, eutanasia presupune luarea în mod intenționat a vietii unei persoane; iar, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filosof german al secolului al XVIII-lea, Immanuel Kant, consideră c] adev]rurile morale se bazau mai degrab] pe rațiune decât pe religie, cu toate c] „omul nu are puterea de a dispune de viață să” (Kant, 1986, p. 148). Compasiunea pentru o persoan] care sufer] de o boal] incurabil] și, în cazul eutanasiei voluntare, respectul pentru autonomie, au reprezentat argumentele principale ale celor care au susținut aspectul moral al eutanasiei. În prezent, exist] o vast] susținere a anumitor forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
calmante care duc la moartea pacientului sau neaprobarea opririi tratamentului care menține pacientul în viat]) pot s] conduc] la eutanasie involuntar]. iii. Eutanasia activ] și cea pasiv] Pan] acum, am definit „eutanasia” într-un sens mai flexibil că „moarte din compasiune”, adic] A provoac] moartea lui B, de dragul lui B. Totuși, exist] dou] modalit]ți prin care A poate realiza acest lucru: A poate s] îl omoare pe B administrându-i, de exemplu, o injecție letal]; sau A îl poate l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în anumite circumstanțe nu vor alunecă pe o pant] periculoas] care va duce de la practici justificate la unele nejustificate. În versiunea să logic], argumentul pantei alunecoase nu este conving]tor. Nu exist] baze logice penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
versiunea să logic], argumentul pantei alunecoase nu este conving]tor. Nu exist] baze logice penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici respectul pentru autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în prezent un „experiment social” cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simțim” durerea și a celor cunoscuți că și a celor necunoscuți. Dup] ce am simțit aceast] durere, este mult mai probabil s] facem ceva în acest sens. Aceasta nu înseamn] c] cei care dezvolt] relații apropiate ajung întotdeauna s] arate compasiune fâț] de ceilalți, deși se întâmpl] de multe ori așa. Eu cred c] o persoan] trebuie s] fie implicat] în relații personale pentru a fi motivat] s] fie moral] sau pentru a ști s] fie moral]. Altfel spus, oamenii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mulți au susținut c] a acționa rațional prespune a acționa moral, rațiunea este doar un element în procesul de luare a deciziilor. Sentimentele, desi adesea renegate, joac], de asemenea, un rol crucial. Sentimentele de indignare sau revolt], de simpatie sau compasiune sunt importante în dezvoltarea sensibilit]ților morale. Dup] cum ar]ta Mary Midgley: „Scrupulele reale și, eventual, principiile morale se dezvolt] din acest material brut. Ele nu ar exista f]r] el.” (Midgley, 1983, p. 43). (Vezi și discuția asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferența dintre percepție și dorinț], o judecat] moral] trebuie s] fie vreo form] de dorinț] (sau, si mai general spus, vreo form] de „atitudine-pro”) mai degrab] decât o form] de percepție, cum credeau intuiționiștii, pentru c] dorințele sunt forme ale compasiunii sau atenției, pe când percepțiile nu sunt astfel de forme. Acest argument este cel care a f]cut că noncognitivismului s] domine în perioada 1930-1970 în sfera anglo-saxon] și s] eclipseze intuiționismul (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Atitudinile morale se aseam]n
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au luat în considerare punctul de vedere al fiec]ruia în alegerea făcut], în m]sura în care este posibil acest lucru, în cazul conflictelor de idei. (1981, p. 214) Reversibilitatea, așa cum pare s] susțin] Kohlberg, este capacitatea noastr] de compasiune dat] fiind exprimarea ei complet] și cât mai logic] în contextul interacțiunii sociale (vezi și conceptul potențialului de universalizare, discutat în acest volum în capitolul 14, „Etică lui Kant”, si capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Așa cum remarc] Kohlberg: „Oricine înțelege valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la ideea de libertate a creației, Vlahuță se arată îngrijorat de posibilitatea aplicării unor directive în domeniul artei. Cu un limbaj inadecvat, violent, disputa scoate în evidență confuzia redactorilor. Proza lui Vlahuță din V. dă tonul unei literaturi încărcate de compasiune pentru năpăstuiții vieții: La arie, De la țară, Ion, în timp ce Amintiri din școală se opresc asupra suferințelor îndurate de copii nevinovați. Momente ale unor existențe nefericite, frânte, dezrădăcinate, lipsite de iubire formează subiectul multor schițe: Vlahuță, În străini, Ion Gorun, Moștenirea
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
primul rând, alteritatea socială, care Îi diferențiază pe nobili de țărani. Dar și alteritățile culturale sau confesionale: diferențele de civilizație, remarcate sau „inventate” de călători, diplomați sau alți observatori străini, de regulă veniți din apusul Europei, care privesc cu mirare, compasiune sau condescendență sărbătorile ciudate, exotice ori primitive ale românilor; apoi, alteritățile promovate de diferitele Biserici, instituții care vehiculează, fiecare, un anumit set de sărbători, ca mărci ale specificului propriu. Uneori, alteritatea este promovată În mod manifest, pentru a-l descrie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
moral al Occidentului, și care sunt dornici să atingă standardele de civilizație ale acestuia. Pe de altă parte - continuă logica acestei imagini - suferința pe care au cunoscut-o aceste popoare le conferă o autenticitate morală exemplară, demnă de admirația și compasiunea Europei Apusene. Pe o asemenea reprezentare s-a bazat, de exemplu, Întreaga mitologie a Europei Centrale, a acelui faimos „Occident kidnappé”, lansată de Milan Kundera, Czesław Miłosz sau György Konrád În anii ’80 ai secolului care a trecut. Același mecanism
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu pot fi Însă scuzate și justificate din punct de vedere moral. Filonul moralizator și raționalist al Aufklärung-ului nu poate accepta excesele, crima sau violența, indiferent de cine și În ce circumstanțe ar fi comise. Iar sentimentalismul romantic poate Îndrepta compasiunea istoricului nu doar Înspre suferințele țărănimii oprimate, ci În direcția oricăror suferințe și nedreptăți, fără a lua În considerare starea socială a victimelor. Dintre istoricii maghiari ai perioadei, Horváth Mihály oferă așadar perspectiva cea mai interesantă - originală și singulară - față de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]