61,377 matches
-
cap, nu mai zic vai de mine, ci vai de noi! - Să-mi spui și mie, Jane, o zi, o clipă măcar, când poți fi și tu serios!? - Bineeee... Îți voi comunica în scris. Valentina părăsi sufrageria aparent deranjată de comportamentul soțului ei, de așa-zisa lui răutate dar, după ce trecu pragul bucătăriei, uită totul cu desăvârșire. Știa bine că în glumele lui nevinovate există întotdeauna un semn de afecțiune. * Tot drumul până acasă, Alex întoarse pe toate fețele fiecare vorbă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nu se mulțumea cu vorbe meșteșugite, nu suporta dulcegăriile. La ea totul se baza pe certitudini; era o fire pragmatică și nu-și îngăduia să accepte jumătăți de măsură. Aceste precepte, ca și altele ce le deslușise în întregul ei comportament, îl determinară să reflecteze. El privea căsătoria ca pasul cel mai important din viața oamenilor, ca pe cea mai importantă instituție care trebuie tratată cu respect, seriozitate și mai ales cu devoțiune. Tocmai când își potrivea cravata în oglindă, ochii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cu privire la bunurile aflate în proprietate comună și neasigurarea echipelor de intervenții pentru asemenea cazuri ; neluarea măsurilor pentru a asigura securitatea și liniștea locatarilor de pe scările blocului ; nesesizarea de către administrația blocului la organele competente a persoanelor care în mod repetat, prin comportamentul lor deviant tulbură liniștea coproprietarilor și locatarilor și multe alte aspecte ce fac obiectul unor conflicte ample între proprietari și asociațiile de proprietari, cât și între acestea și furnizorii de utilități ori prestatorii de servicii care lezează relațiile de bună
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
n” motive ca : producerea de zgomote, bătăi, Țipete, alungarea din apartament a membrilor de familie, spargerea instalațiilor sanitare comune care traversează locuința sau incorecta folosire a locuinței, cauzând importante prejudicii vecinilor de apartament. Asemenea conflicte, provocate de persoane cu același comportament, pot să apară și în urma folosirii incorecte a terasei blocului, care este un bun comun pe cote-părți. În sprijinul soluționării acestor conflicte pot fi aplicate prevederile art.1354 din Codul civil, prin care se stabilește că :”cel care cauzează altuia
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
prin care se stabilește că :”cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. De asemenea Legea nr.61/1991 cu modificările la zi, instituie anumite interdicții și sancționează manifestările și comportamentele negative, având un rol atât educativ, cât și reparatoriu pe care le prevede în cazul tulburării conviețuirii sociale. În cazul acestei legi este necesară o interpretare corectă a tuturor prevederilor sale. De exemplu, a nu se înțelege că prevederea :”este
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
vecinii sau asociația cu privire la un eventual deranj fonic. Sunt situații în care se impune evacuarea locatarului pentru purtare care face imposibilă conviețuirea cu ceilalți locatari. De exemplu, în cazul unui contract între proprietarul unui apartament și un locatar-chiriaș, care prin comportamentul său tulbură liniștea celorlalți locatari din imobil. În această situație, proprietarul apartamentului poate să ceară evacuarea prin instanță a chiriașului în cauză, în baza contractului de închiriere, ca urmare a unui comportament care face imposibilă conviețuirea sau împiedică folosirea normală
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
proprietarul unui apartament și un locatar-chiriaș, care prin comportamentul său tulbură liniștea celorlalți locatari din imobil. În această situație, proprietarul apartamentului poate să ceară evacuarea prin instanță a chiriașului în cauză, în baza contractului de închiriere, ca urmare a unui comportament care face imposibilă conviețuirea sau împiedică folosirea normală a locuinței. Evacuarea se poate face și la cererea asociației de proprietari, atunci când chiriașul nu și-a achitat obligația de a plăti din cheltuielile comune pe o perioadă de 3 luni și
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
ceilalți colocatari vecini. Domnule Președinte, Subsemnatul/subscrisa domiciliat/ cu sediul în str nr bl sc et ap sectorul/județul în calitate de reclamant, chem în judecată și la interogatorii pe în calitate de pârât cu domiciliul/sediul în str nr bl sc ap sectorul/județul , în vederea : 1-rezilierii contractului de închiriere/evacuării, ca urmare a unui comportament care face imposibilă conviețuirea celorlalți vecini din bloc, stradă/chiriașul nu și-a achitat obligația de plată a cheltuielilor cu privire la spațiile comune timp de 3 luni. 2-obligării pârâtului la plata sumei de lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin stricăciuni și degradări
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
s-a întâmplat. — Ce-ați discutat cu el? insistă polițistul. — Aproape nimic. Mi-a spus că dorește o cameră, a semnat în registru, i-am dat cheia și a urcat la etajul doi. — Vi s-a părut ceva deosebit în comportamentul său? — Nu. Poate doar faptul că nu a vrut să fie ajutat cu bagajul, dar acest lucru este simplu de explicat: orice comis-voiajor ține foarte mult la marfa lui. — Știți cumva ce produse comercializa? Nu cunosc ce conținea geamantanul, dar
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și cea a dreptului, aceasta presupunând implicit noțiunea de obligativitate - supunerea față de o lege exterioară, care se plasează În aceeași ordine cu virtutea, supunerea față de legea noastră morală interioară. Unirea virtuții cu dreptul are un rol deosebit de important În analiza comportamentului ființei sociale, anume, față de sine și de semeni, dar și În contact cu formele instituționalizate ale existenței. Dualismul social dat de către drept și de către moralitate este reflexul dualismului filosofic fenomenal-noumenal a umanului: ca ființă fenomenală, omul se opune legii juridice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și autorul unei serii de lucrări În domeniul pedagogiei și istoriei Învățământului public din Germania (de ex. Geschichte des gelehrten Unterrichts, 1885, reeditat 1919-1921). Aristotel afirmase, la timpul său, necesitatea legiferării normelor morale, deci a intervenției statului pentru obținerea unui comportament conform virtuții din partea cetățenilor (a se vedea Etica Nicomahică, cartea VII, nota 98, despre rolul omului politic În educarea cetățenilor). Paulsen socotește - În directă linie kantiană că Etica pornește de la două fapte: a vrea (voință, wollen) a trebui (a avea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
etice (quid agendum), problemă care, raportată la obiect, ar putea părea În mod evident dezgolită de semnificație, În orice moment subiectul trebuie să acționeze, adică să se comporte Într-o manieră sau alta și să-și manifeste esența, chiar dacă acest comportament ar putea fi, negativ definit, drept o abținere. Și, cum depinde În mod incontestabil de subiectul Însuși de a acționa Într-un fel sau altul, el este determinat să Își aleagă prin conduita sa o regulă care-i va fi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ambele cazuri. Cele două sisteme se interpenetrează reciproc, atât practic cât și logic, iar ele constituie, În fapt, un singur și același tot, căci nu sunt, În definitiv, decât două modalități diferite, dar la fel de necesare, de judecare și reglementare a comportamentului uman. Pe prima dintre aceste maniere o putem desemna drept Morala, iar pe cea de-a doua Dreptul. Insistăm aici pe apelativul comun, sau măcar cel mai răspândit și remarcăm, totodată, că numai datorită folosinței lui, termenul de Morală Îmbracă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
punct de vedere etimologic, cei doi termeni au aceeași semnificație. Din punct de vedere logic, adică În calitate de noțiuni generale, cele două forme de evaluări și reguli practice se disting prin faptul că prima prescrie subiectului obligația de a urmări un comportament determinat, precum și abținerea de la un comportament contrar. Dimpotrivă, a doua formă conferă subiectului puterea de a afirma o pretenție și doar În funcție de aceasta să poată impune o obligație și altor subiecți. Prima dintre aceste forme (cea a moralei) devine, așadar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
termeni au aceeași semnificație. Din punct de vedere logic, adică În calitate de noțiuni generale, cele două forme de evaluări și reguli practice se disting prin faptul că prima prescrie subiectului obligația de a urmări un comportament determinat, precum și abținerea de la un comportament contrar. Dimpotrivă, a doua formă conferă subiectului puterea de a afirma o pretenție și doar În funcție de aceasta să poată impune o obligație și altor subiecți. Prima dintre aceste forme (cea a moralei) devine, așadar unilaterală și se exprimă pe deplin
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau a autorizării să mai existe inclusă În aceasta. A doua formă (a Dreptului) este, În mod opus, net bilaterală și se exprimă În două serii complementare de autorizații și obligații. În virtutea unei structuri logice diferite, Morala consideră și evaluează comportamentul uman din punct de vedere al conștiinței subiectului, adică de dinăuntru, iar ea plasează elementul psihologic al actului În primul plan. Din contră, Dreptul consideră și evaluează mereu comportamentul mai multor subiecți deodată, Între care stabilește un raport (nu e
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și obligații. În virtutea unei structuri logice diferite, Morala consideră și evaluează comportamentul uman din punct de vedere al conștiinței subiectului, adică de dinăuntru, iar ea plasează elementul psihologic al actului În primul plan. Din contră, Dreptul consideră și evaluează mereu comportamentul mai multor subiecți deodată, Între care stabilește un raport (nu e posibilă existența dreptului fără un raport juridic). Urmărește, așadar, În esență, să determine sfera comportamentului posibil din diverse părți, adică limita pretențiilor reciproce posibile ale lor. Din cauză că limita se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
elementul psihologic al actului În primul plan. Din contră, Dreptul consideră și evaluează mereu comportamentul mai multor subiecți deodată, Între care stabilește un raport (nu e posibilă existența dreptului fără un raport juridic). Urmărește, așadar, În esență, să determine sfera comportamentului posibil din diverse părți, adică limita pretențiilor reciproce posibile ale lor. Din cauză că limita se găsește obligatoriu În natura fizică, Dreptul se preocupă Înainte de toate de elementul fizic al acțiunilor umane și chiar pleacă de la acel punct adică, de la elementul intern
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Împiedica violarea dreptului sunt, din punct de vedere logic, o singură și aceeași chestiune, Întocmai cum În domeniul moralei există obligația de a efectua un lucru determinat, dar și obligația de a se abține de la ceea ce este incompatibil cu acest comportament. Cele două forme universale ale Eticii (o a treia formă nici nu poate intra În discuție) fac posibilă aplicarea aceluiași principiu sau criteriu suprem al conduitei la toate relațiile vieții individuale sau sociale. Acceptând perspectiva kantiană asumată profund de un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Este vorba despre ceea ce numim datorie, adică această obligație resimțită și recunoscută intern, care apare În conștiință Întotdeauna sub forma că pretinde subordonarea voinței proprii față de o normă generală, obiceiul sau legea morală. Funcția determinării și aprecierii propriei voințe și comportamentului conform cu această normă reprezintă, de fapt, conștiința. Judecățile sale sunt judecăți de valoare, exprimate prin bun și rău; astfel, bună este o voință determinată de respectarea legii morale fără a lua În seamă Înclinațiile naturale; rea este una contrară. Tocmai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a dreptului. Etica aceasta socialteleologică și istoric genetică apare mai Întâi sub forma evoluționismului speculativ al sistemului hegelian, mai apoi, către sfârșitul secolului, se ajunge la evoluționismul empiric. Herbert Spencer, Charles Darwin, Wilhelm Wundt sunt cei care trasează această traiectorie. Comportamentul moral și moravurile, sistemul moralității obiective, la fel ca și dreptul ca produs și funcție, nu sunt considerate ca aparținând individului ca atare sau ale rațiunii sale, ci ca aparținând rațiunii generale imanente a structurilor sociale ale vieții istorice. Tot
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
produs și funcție, nu sunt considerate ca aparținând individului ca atare sau ale rațiunii sale, ci ca aparținând rațiunii generale imanente a structurilor sociale ale vieții istorice. Tot așa cum participă la credință, la limbă, individul participă și la moravurile, la comportamentul moral al Întregului social. Moralitatea, ca determinare subiectivă a voinței aparține vieții individuale ca atare, Însă această moralitate subiectivă (care Își are sursele În etosul popular „devenit istoricește”) nu poate fi explicată fără a face referire la moralitatea obiectivă - manifestă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
date se Înfățișează unei filosofii morale social teleologice. Obiceiul și dreptul aduc și impun În societate o serie de norme generale care reglementează acțiunile tuturor ființelor pe baza cărora se realizează comunitatea de viață și colaborarea În cadrul unor formațiuni statornice. Comportamentul indivizilor fiind determinat prin obiceiuri și norme de drept, asemeni cu legile naturii, În viața acestora intervine ceva din legitatea naturii. Numai În acest mod devine posibilă prevederea și adaptarea, acțiunea sistematizată și colaborarea reglată, Întocmai cum o acțiune sigură
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
obiceiurile consolidate au efectul că „mecanizează” acțiunea, mărind astfel succesul: nu mai este imperios necesar ca fiecare să găsească soluția problemelor, oricând și oricum; calea este deja stabilită dinainte În totalitate. Acțiunea este schematizată fiind astfel, ușurată și asigurată. Iar comportamentul va fi adecvat scopului, cel mai potrivit, În condițiile conservării vieții individului. După cum instinctele au În ele Însele garanția de a fi În acord cu condițiile de viață ale speciei, la fel și obiceiurile. De precizat că, lăsate „foarte libere
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
De exemplu, se recunoaște foarte adesea, dreptul pe care cineva poate să-l aibă la respectul și simpatia altuia; se afirmă că sentimentele unei persoane În raport cu alta sunt contrare moralei; rezultă astfel că cineva poate avea dreptul la un asemenea comportament din partea altuia, fie el interior și, În consecință, pur moral. Ar fi de neconceput ca un nefericit să poată pretinde din punct de vedere juridic, mila noastră, dar acest nefericit poate desigur să aibă un drept moral la această milă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]