9,556 matches
-
dacă, imediat ce apare, o alungăm și o proscriem, dacă învățăm să nu ne încredem în ea înainte de a ști ce putem scoate bun din ea? Dați-mi voie să deschid aici o paranteză, pentru a insista asupra importanței temelor scrise. Compunerile scrise nu au prea mult loc la anumite examene, la Școala Politehnică, de exemplu. Mi s-a spus că ele ar închide porțile unor elevi foarte buni care ar ști foarte bine cursurile, care le-ar înțelege foarte bine și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
începeau cursurile acestei școli. Creangă împlinea 27 de ani, avea deja familie, soție și copil și activa drept diacon în rândul clericilor. La școală audia cursurile a doi profesori, T. Maiorescu ținând prelegerile de pedagogie, gramatica limbii române, metodică și compunere, muzica fiind predată de Teodor Burada. Ion Creangă a frecventat cu regularitate cursurile școlii, fără a-și neglija îndatoririle de serviciu. După întâiul an de studiu este singurul distins cu premiul I: „Creangă a primit calificativul Eminenția la toate obiectele
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Tehnica umedă: culori transparente - acuarele; culori opace - guașă, tempera. b. Tehnica uscată c. Tehnica obținerii formelor spontane 2. Tehnici specifice artelor plastice și decorative a. Tehnica picturii pe sticlă b. Tehnica colajului: tehnica formelor rupte; tehnica formelor tăiate; descompunerea și compunerea unui peisaj, portret, natură statică; tehnica formelor tăiate din materiale textile; tehnica colajului din frunze și flori uscate. c. Tehnica origami d. Tehnica ceracolor e. Desenarea cu lumânarea f. Pictura cu tuș colorat sau carioca g. Desenarea cu bețișorul h.
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
frumoase și interesante. Din semințele de dovleac colorate se pot obține adevărate buchete de flori, coșuri cu fructe sau legume. Prin folosirea acestei tehnici se pot obține lucrări interesante, atractive, care dezvoltă fantezia și imaginația copilului. Tehnica descompunerii și a compunerii (unui peisaj, portret, natură staticăă Această tehnică este apreciată de elevi deoarece tinde spre arta modernă, ăi scoate din canoanel e regulilor artei tradiționale, dă frâu liber fanteziei și imaginației. Se ia un peisaj, portret, natură statică, colorat sau alb-negru
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
viteza de scris; • schematizați informația; • folosiți propriul limbaj. • folosiți creioane colorate; • lăsați spații suficient de mari între idei pentru a vă fi ușor să le descifrați. III.1.3. Tehnica elaborării planului unei lucrări Când trebuie să alcătuim o lucrare (compunere literară sau lucrare cu caracter științifică vom scrie inițial un plan care trebuie să cuprindă: Introducerea, în cadrul căreia trebuie , în general, să răspundem la întrebările: când?, unde?, cine? Cuprinsul, care are întinderea cea mai mare și în care sunt prezentate
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
elevului”, este o colecție a lucrărilor elevilor pe o perioadă mai lungă de timp și oferă o imagine asupra progresului făcut, dezvoltă respectul pentru calitate, exigența de sine. Portofoliu poate cuprinde: lucrări scrise; teste de evaluare; răspunsuri le chestionare/interviuri; compuneri pe teme date, compuneri libere; creații literare proprii; prezentarea unor autori(fișe bibliograficeă; rezumatul unor lecții citite; desene, colaje, machete, postere; jurnal personal; înregistrări ale elevilor pe casete video/audio; studii/fișe personale asupra unor plante, animale, fenomene ale naturii
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
a lucrărilor elevilor pe o perioadă mai lungă de timp și oferă o imagine asupra progresului făcut, dezvoltă respectul pentru calitate, exigența de sine. Portofoliu poate cuprinde: lucrări scrise; teste de evaluare; răspunsuri le chestionare/interviuri; compuneri pe teme date, compuneri libere; creații literare proprii; prezentarea unor autori(fișe bibliograficeă; rezumatul unor lecții citite; desene, colaje, machete, postere; jurnal personal; înregistrări ale elevilor pe casete video/audio; studii/fișe personale asupra unor plante, animale, fenomene ale naturii; fișe de lucru individual
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
cei care au rezolvat corect sarcina dată. Recompensă: Buline roșii pentru sarcina corect rezolvată. 3.1.2. Jocuri didactice de numerație Pentru a ajunge la formarea conceptului de număr este necesară o perioadă pregătitoare în care copilul desfășoară activități de: compunere a numerelor; punere în corespondență a elementelor a două sau a mai multor mulțimi; comparare a numărului de elemente a două sau a mai multor mulțimi; formare de mulțimi după două sau mai multe criterii; numărare și numire a numărului
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
tot astfel, într-o serie de succesiuni, un eveniment se poate câteodată produce după altul, fără ca din ele să rezulte o unică urmare. (59a17-21) Către aceste aspecte prezentate de Aristotel își îndreaptă atenția și P. Ricoeur atunci când definește modul de compunere a textului în cazul povestirii. Filosoful subliniază cu precizie că muthos ca "asamblare de acțiuni săvârșite" este o operație de punere în intrigă: "punerea în intrigă constă îndeosebi în selectarea și aranjarea evenimentelor și acțiunilor povestite, care fac din fabulă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
demonstrație figurată, pentru a ilustra maxima, preceptul sau teza cărora autorul încearcă, în acest mod, să le confere un mai mare impact. (1986: 16) Edgar Poe, vorbind despre un astfel de gen narativ, ajunge la aceeași concluzie, în "Metoda de compunere" din Geneza unui poem: "Pot să spun că poemul meu și-a regăsit începutul prin final, întocmai cum ar trebui să înceapă toate operele de artă (...)" (1951: 991). "Orice fel de plan, care poate fi numit plan, trebuie să fie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestire și Vannier poate repertoria diferite subiecte de tablouri care sunt considerate tot atâtea descrieri de acțiuni: întoarcerea marinarului, ieșirea elevilor de la școală, salutul drapelului, un peisaj de iarnă sau de vară etc. Pasaje descriptive pe care exercițiile școlare de compunere le-au luat, la începutul secolului al XX-lea, drept model. Pentru a introduce o secvență descriptivă într-o povestire, este necesar să recurgem la o reducție a statutului de "pasaj", evitând orice fel de încetinire sau întrerupere de acțiune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de acantă desenînd o înșiruire de valuri învolburate. Cl. Simon, p. 9 În sfîrșit, acesta este rolul intervențiilor metalingvistice care întrerup o descriere pentru a semnala operația semiotică ce participă la crearea sa, sistîn-du-se astfel orice iluzie referențială. (76) Descrierea (compunerea) poate continua (sau poate fi completată) aproape la nesfîrșit, pe măsura minuțiozității cu care se lucrează la ea, a adaptării metaforelor propuse, a adăugării altor obiecte arătate în întregime sau fragmentate de trecerea timpului; o întîmplare neașteptată (cu toate că acestea nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
definirea ei; b) poate fi completată: valabil pentru conversație sau argumentare, însă cu atît mai mult pentru descriere, care este susceptibilă de a fi prelungită la infinit, așa cum notează Cl. Simon la începutul Lecției despre lucruri (1975, p. 10): Descrierea (compunerea) poate continua (sau să fie completată) aproape la infinit în funcție de minuțiozitatea cu care se creează, în momentul respectiv, succesiunea metaforelor propuse, adăugarea unor obiecte vizibile în întregul lor sau fragmentate prin uzură, timpul, un eveniment șoc (cu toate că nu apare decît
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a frazelor [...] non arbitrare", de fapt ea nu este, orice s-ar spune, "contrariul" compoziției, al "construcției" și al rigorii. PARTEA A TREIA EXERCIȚII Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice Capitolul 1 Probleme Tradiționale, precum compunerea sau novatoare, precum scrierea uni text de ficțiune (poveste, nuvelă...), problemele sînt activități sintetice, complexe și divergente, solicitînd activarea cunoștințelor și multiplelor competențe 1. Dacă luăm exemplul scrierii unei nuvele fantastice, realizarea sa necesită controlul simultan al operațiilor ce se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
povestire și un rezumat; să relateze și să modifice conținutul unor povești, povestiri; să transforme vorbirea directă în vorbire indirectă și invers; să aplice unele norme ale dialogului în relațiile interpersonale: formele de salut, de politețe, conversație telefonică; să elaboreze compuneri după structuri date, cu note de creativitate și originalitate; să scrie corect, lizibil, respectând alineatul și încadrarea în pagină; să recunoască, să analizeze și să introducă în structuri lingvistice cunoștințele de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, dobândite; să aplice în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
din textele propuse; f) completarea construcțiilor verbale scrise lacunar; g) conștientizarea expresiilor plastice din textele literare; h) integrarea în contexte noi, proprii, a cuvintelor, prin repetarea lor, prin substituire sau prin transformare etc. Exerciții combinate, din categoria cărora prezentăm, succint, compunerile gramatical ortografice, utilizate frecvent în scopul fixării și conștientizării regulilor gramaticale și ortografice; se pot realiza liber, creativ sau dirijat, după cerințele specifice obiectivelor urmărite. Prezentarea tipurilor de exerciții a avut un caracter sumar și exemplificări limitate pentru că această problemă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și în caietele elevilor. Pentru identificarea, motivarea și, apoi, pentru aplicarea independentă a punctuației, realizăm exerciții de selectare a propozițiiilor interogative sau exclamative, de completare a semnelor de punctuație în texte scurte și chiar exerciții creative, de realizare a unor compuneri gramaticale, cu sarcini care privesc ortografia și/sau punctuația. Exemplu: Alcătuiți un scurt text despre un joc de iarnă preferat. Folosiți : a)toate semnele de punctuație învățate; b)câteva nume proprii; c)grupuri de vocale (ea, oa, ie, ia, uă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cazul învățării fizicii o constituie trasarea și interpretarea reprezentărilor grafice. Prin acestea se exprimă dependențe, uneori complicate, care, prin stăpânirea de către elevi - ar permite o modalitate de esențializare și de concentrare a unui mare volum de informații. Exemplele sunt numeroase: compunerea oscilațiilor, diagrama ciclului de funcționare a mașinilor termice, izotermele transformării de fază (Andrews), diagramele fazoriale în curent alternativ, reprezentarea drumului razelor de lumină în instrumentele optice, etc. Aproape că nu există lecție de fizică unde să nu se facă simțită
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și să fie sancționat pentru greșeli; f) elevul să fie condus, prin prelucrarea rezultatelor activității sale, spre raționamente referitoare la proprietățile realității. Concepția expusă conduce la anumite metode utile de instruire, observația și experimentul, modelarea și alcătuirea de machete, descoperire, compuneri, referate, analiza și evaluarea rezultatelor. Importanța modului de învățare prezentat constă în faptul că el conduce pe pedagogi la înțelegerea importanței activităților proprii a elevului, a necesității legării instruirii de nevoile și trebuințele elevilor. Dintr-un obiect pasiv de influențare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
care prea mult îl uitaseră la Tomis: era un fel de șantaj la adresa lor și poate vreunul dintre ei și-a lăsat și pielea din această cauză. În plus, la o examinare mai atentă, se pare că evoluția cronologică a compunerii Tristelor și Ponticelor nu este chiar atât de clară și de precisă pe cât s-ar vrea câteodată. Într-adevăr, Paratore 162 observă că în anul 12 d.H., când Ovidiu publica alte trei (= ultimele) cărți din Tristele, în același an sulmonezul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și Ponticelor nu este chiar atât de clară și de precisă pe cât s-ar vrea câteodată. Într-adevăr, Paratore 162 observă că în anul 12 d.H., când Ovidiu publica alte trei (= ultimele) cărți din Tristele, în același an sulmonezul termina compunerea a trei cărți din Epistulae ex Ponto (numai a patra carte din Ponticele a fost publicată după moartea poetului). Rezultă că cel puțin primele trei cărți din Epistulae ex Ponto erau (aproape) simultane cu ultimele trei din Tristele. Prin urmare
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Albinovanus este și destinatarul Ponticei, I, IX, a cărei inscripție este pur și simplu Celsus 234, identificându-l în același timp cu Celsus Albinovanus căruia i se adresează Horațiu. Dar acel Celsus era deja mort în anul 12 d.H. (data compunerii primelor trei cărți din Ponticele) și, prin urmare, nu poate fi identificat cu destinatarul Ponticei, IV, X, care este în viață la data elaborării scrisorii respective, care, oricum, este scrisă după 14 d.H. Destinatarul acestei ultime scrisori, în anul 16
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui (inautenticitate probată, am văzut, de verdictul negativ al lui Nicolae Iorga), însă, refuzând să accepte eșecul, junele cronicar de la "Epoca" rescrie mare parte din materialul adunat și transformă niște fragmente cu miez narativ pe care le publică, alături de câteva compuneri mai vechi (de inspirație exclusiv livrescă sau, oricum, fără legături transparente cu experiențele biografice), în volumul Nuvele florentine, apărut în același an (1906) al debutului său ca dramaturg și critic literar 129. 3.1. "O dragoste florentină". Povestea fără sfârșit
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de sens și catalizator al imaginației artistice). Pornind de la asemenea situații-tip și de la niște "subiecte" de inspirație autobiografică ori livrescă (sursele, am văzut, se confundă), literatura tânărului Lovinescu rămâne, ca operă "ficțională", neconvingătoare, și nu depășește nivelul mediocru al compunerilor după model. Dar, dincolo de nereușita estetică, prozatorul atrage atenția asupra mizei exclusiv psihologice a scrierilor sale, ca în "meditația" cu valoare de ars poetica din textul inclus în volum, la reeditarea din 1912, în chip de concluzie (Amfora). Tocmai aici
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
moment „de trecere” în parte, pînă la epuizarea complexului de reprezentări specifice. Unele secvențe se repetă de la treaptă la treaptă: cum ar fi scalda și masa. Confuzii nu se produc și asta pentru că elementele de gestică și de recuzită din compunerea scenariului poartă semne distinctive: mai precis, „rescrise”, din moment în moment, rămînînd oarecum aceleași, dar în continuă mutație semantică. Rețetarul care autorizează apa lustrală pentru botez nu este același pentru celelalte două cazuri, nuntă și înmormîntare. Așa că scalda (compoziția lichidă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]