136,312 matches
-
plasă), iar plasele în comune. În anul 1864, județul Suceava era împărțit în patru plase: Moldova cu reședința la BărăștiăBoroaia Râșcăi), Muntele la Broșteni, Șomuzul la Fălticeni și Siretul la Pașcani și se compunea din 61 comune rurale și 1 comună urbanăăFălticeni). În tot județul exista un singur oficiu poștal la Fălticeni. Județul s-a numit Suceava până la 31 mai 1923, când i s-a atribuit denumirea de Fălticeni, spre a se deosebi de județul Suceava din Bucovina. La început, județul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
județul Suceava din Bucovina. La început, județul Fălticeni avea 6 plase: Dolhasca, Lespezi, Pașcani, Boroaiaădenumite după localitatea de reședință), Moldovaăcu reședința la Mălini) și Munteleăcu reședința la Broșteni). Județul cu o suprafață de 3.421 km² , se compunea din 2 comune urbaneăFălticeni și Pașcani) și 46 comune rurale cu 194 sate și 13 cotune, având 154.569 suflete. În anul 1923, funcționau în județ oficii PTT la Fălticeni, Pașcani Gară, Pașcani Târg, Lespezi, Mălini și Broșteni. La Boroaia, Șarul Dornei și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
județul Fălticeni avea 6 plase: Dolhasca, Lespezi, Pașcani, Boroaiaădenumite după localitatea de reședință), Moldovaăcu reședința la Mălini) și Munteleăcu reședința la Broșteni). Județul cu o suprafață de 3.421 km² , se compunea din 2 comune urbaneăFălticeni și Pașcani) și 46 comune rurale cu 194 sate și 13 cotune, având 154.569 suflete. În anul 1923, funcționau în județ oficii PTT la Fălticeni, Pașcani Gară, Pașcani Târg, Lespezi, Mălini și Broșteni. La Boroaia, Șarul Dornei și Borca, erau agenții speciale, iar la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a IIa. La aceeași dată s-a pus în aplicare un regulament pentru “fixarea taxelor telegrafopoștale a corespondențelor interioare din România”. Noul tarif poștal și telegrafic era mult redus ca mai înainte. Pentru o scrisoare simplă cu destinația în raza comunei de prezentare, 5 parale, iar în alte localități din țară, 20 parale, de fiecare 15 grame greutate sau fracțiune. Pentru distribuirea corespondenței la domiciliul destinatarilor, distribuitorii încasau în folosul lor câte 3 parale de fiecare trimitere. Pentru transportul gropurilor, pachetelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din Fălticeni, Cristești și Ruginoasa, din județul Suceava, existau 12, 20 și respectiv 38 de cai. O stație de poștă era prin anul 1870, și la Capu Dealului, la circa 18 km distanță de Fălticeni(pe locul fostei așezări Filipești, comuna Forăști), pe șoseaua RomanFălticeni. Necesitatea acesteia a fost, probabil, impusă de distanța prea mareăcirca 36 km) între cele două stații de la Fălticeni și Cristești. La fiecare stație de poștă trebuie să fi fost: o clădire pentru călători și căpitanul poștei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prezentare a mesageriilor voluminoase, a scrisorilor recomandate și a obiectelor de mesagerii cu ramburs limitat; admiterea avizului de plată, reexpedierea fără achitarea taxelor și expedierea mandatelor prin telegraf, sub denumirea de “mandate telegrafice”; introducerea cărților poștale închise, atât pentru interiorul comunelor, aprobate încă din 22 septembrie 1890, cât și pentru interiorul țării; introducerea mandatelor oficiale, scutite de taxe, pentru nevoile poștelor și telegrafelor; distribuirea ziarelor după lista abonaților, primită de la administrația ziarelor, cu plata anticipată; taxarea ca imprimate a publicațiilor periodice
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pentru un aviz de primire. Taxe destul de ridicate în comparație cu prețurile unor produse. Legea telegrafo-poștală din 1892, extinde dreptul de monopol asupra telefonului. Ca urmare, în 1894, au fost stabilite taxele telefonice pentru convorbirile interurbane și treptat s-au telefonizat toate comunele rurale din țară. Cu toată perfecțiunea ei, legea a trebuit să fie îmbunătățită în anii următori. Până în anul 1893, personalul de la ghișeele poștale primea recomandate și mandate toată ziua, în toate zilele săptămânii. Din luna ianuarie, s-a suspendat programul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
același scop și pentru o cât mai bună gospodărire, întreaga activitate a județului Suceava trecuse, încă din octombrie 1894, sub administrarea directă a Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni. De fapt, oficiile au fost împărțite în independente(cele de la reședința județului și din comunele urbane nereședință) și sucursaleăcelelalte din cadrul județului). Oficiile sucursale au trecut sub administrația directă a oficiilor independente. Alte măsuri luate în interesul publicului, dar și al administrașiei se refereau la: expedierea în țară și în străinătate a cărților poștale ilustrate(1905
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștale de pe liniile principale și secundare. Interes pentru organizarea poștei rurale Legea pentru înființarea consiliilor județene din 1864, prevedea printre cheltuielile obligatorii ale județelor și cele necesare pentru organizarea și întreținerea unui serviciu poștal de scrisori, între capitala județului și comunele mai importante. Preocupări pentru organizarea unui serviciu poștal rural, care să fie pus la dispoziția organelor de stat dar și a particularilor, au existat și în anii precedenți, atât în privința înființării de birouri poștale pe la toate subprefecturile din țară, cât
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prevedea următoarele: “Vătășeii sătești sunt înființați pentru a face serviciul de trebuință în administrația și politia rurală”. Același regulament stabilea îndatoririle de serviciu ale vătășeilor. Printre îndatoririle administrative se afla și aceea “De a purta toate hârtiile de corespondență, între comună și subprefectura de plasă, precum și de a face serviciul poștei între aceste localități”. Numărul mare de vătășei impunea ca activitatea lor să fie organizată, coordonată și controlată, în vederea realizării unor legături poștale efective. În plasele Șomuzul și Moldova din județul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
între aceste localități”. Numărul mare de vătășei impunea ca activitatea lor să fie organizată, coordonată și controlată, în vederea realizării unor legături poștale efective. În plasele Șomuzul și Moldova din județul Suceava, erau necesari cei mai mulți vătășei, având 17 și respectiv 12 comune. Întrucât nu sau înființat birouri poștale la subprefecturi, nici rezultatele muncii vătășeilor nu au fost corespunzătoare. Județul nu alocase mijloace bugetare suficiente în acest scop. Sumele mici prevăzute nu ofereau garanția îndeplinirii cu regularitate a serviciului poștal. De aceea, printr-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu alocase mijloace bugetare suficiente în acest scop. Sumele mici prevăzute nu ofereau garanția îndeplinirii cu regularitate a serviciului poștal. De aceea, printr-un Decret din 1865, s-a hotărât ca strângerea și predarea corespondenței să se facă în toate comunele țării de către administrația telegrafo-poștală, înființându-se la toate reședințele de subprefecturi "expedițiuni poștale" , care să fie în legătură cu stațiunile telegrafo-poștale cele mai apropiate. Toate comunele puteau avea legătură directă cu stațiunile telegrafo-poștale sau prin intermediul expedițiilor de la reședințele subprefecturilor, de cel puțin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Decret din 1865, s-a hotărât ca strângerea și predarea corespondenței să se facă în toate comunele țării de către administrația telegrafo-poștală, înființându-se la toate reședințele de subprefecturi "expedițiuni poștale" , care să fie în legătură cu stațiunile telegrafo-poștale cele mai apropiate. Toate comunele puteau avea legătură directă cu stațiunile telegrafo-poștale sau prin intermediul expedițiilor de la reședințele subprefecturilor, de cel puțin două ori pe săptămână. Decretul mai prevedea personalul necesar pe funcțiiăun expeditor poștal, un curier și un om de serviciu), modul de efectuare a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
intrat în vigoare un alt regulament și instrucțiuni, pentru executarea serviciului de către expeditorii rurali și notari. Legea preciza că, oficiile se vor înființa cu cheltuiala județuluiăconform prevederilor art. 52 din legea consiliilor județene) și vor asigura expedierea corespondenței prin toate comunele rurale ale plaselor. Fiecare „oficiu poștal” va avea un expeditor; notarii din comunele rurale fiind obligați a îndeplini această funcție în comunele lor. Fiecare comună va primi și expedia corespondența, cel puțin de două ori pe săptămână. Pachetele cu corespondență
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rurali și notari. Legea preciza că, oficiile se vor înființa cu cheltuiala județuluiăconform prevederilor art. 52 din legea consiliilor județene) și vor asigura expedierea corespondenței prin toate comunele rurale ale plaselor. Fiecare „oficiu poștal” va avea un expeditor; notarii din comunele rurale fiind obligați a îndeplini această funcție în comunele lor. Fiecare comună va primi și expedia corespondența, cel puțin de două ori pe săptămână. Pachetele cu corespondență se vor transporta de dorobanți, de la un birou rural, la biroul poștal sau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înființa cu cheltuiala județuluiăconform prevederilor art. 52 din legea consiliilor județene) și vor asigura expedierea corespondenței prin toate comunele rurale ale plaselor. Fiecare „oficiu poștal” va avea un expeditor; notarii din comunele rurale fiind obligați a îndeplini această funcție în comunele lor. Fiecare comună va primi și expedia corespondența, cel puțin de două ori pe săptămână. Pachetele cu corespondență se vor transporta de dorobanți, de la un birou rural, la biroul poștal sau alt birouăoficiu) al statului mai apropiat, iar acelea pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
județuluiăconform prevederilor art. 52 din legea consiliilor județene) și vor asigura expedierea corespondenței prin toate comunele rurale ale plaselor. Fiecare „oficiu poștal” va avea un expeditor; notarii din comunele rurale fiind obligați a îndeplini această funcție în comunele lor. Fiecare comună va primi și expedia corespondența, cel puțin de două ori pe săptămână. Pachetele cu corespondență se vor transporta de dorobanți, de la un birou rural, la biroul poștal sau alt birouăoficiu) al statului mai apropiat, iar acelea pentru comunele rurale, prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lor. Fiecare comună va primi și expedia corespondența, cel puțin de două ori pe săptămână. Pachetele cu corespondență se vor transporta de dorobanți, de la un birou rural, la biroul poștal sau alt birouăoficiu) al statului mai apropiat, iar acelea pentru comunele rurale, prin vătășei. Dar înlăturarea, din motive de economie a curierilor speciali, care trebuiau să facă legătura între birourile rurale și oficiile poștale, și a curierilor călări ai comunelor și înlocuirea lor cu dorobanți și vătășei, a îngreunat executarea în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștal sau alt birouăoficiu) al statului mai apropiat, iar acelea pentru comunele rurale, prin vătășei. Dar înlăturarea, din motive de economie a curierilor speciali, care trebuiau să facă legătura între birourile rurale și oficiile poștale, și a curierilor călări ai comunelor și înlocuirea lor cu dorobanți și vătășei, a îngreunat executarea în bune condiții a serviciului poștal. Cu toate acestea, activitatea poștală rurală s-a dezvoltat. Birourile poștale rurale puteau efectua serviciul de corespondență: scrisori simple francate și nefrancate, scrisori recomandate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
celor aflați la stațiile CFR, atribuțiunile lor trecând asupra registratorilor de la subprefecturi. Între oficiu și birourile rurale, transportul corespondenței se efectua după caz, cu calea ferată prin diligențe, curse cu cariola sau prin curieri călări, iar între birourile rurale și comunele pendinte prin dorobanți, de trei ori pe săptămână. Pentru asigurarea expedițiilor poștale se foloseau niște genți speciale, cu două chei din care, una la expeditor și cealaltă la notarul comunei, înlăturându-se astfel violarea corespondenței în timpul transportului. Prin acest regulament
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cariola sau prin curieri călări, iar între birourile rurale și comunele pendinte prin dorobanți, de trei ori pe săptămână. Pentru asigurarea expedițiilor poștale se foloseau niște genți speciale, cu două chei din care, una la expeditor și cealaltă la notarul comunei, înlăturându-se astfel violarea corespondenței în timpul transportului. Prin acest regulament sa modificat și simplificat foarte mult, atât modul de lucru, cât și imprimatele folosite. Odată cu regulamentul au fost emise noi instrucțiuni, pentru îndeplinirea serviciului de către notari, registratori, expeditorii din gări
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fondurile necesare pentru plata expeditorilor. Pe la jumătatea anului 1878, pachetele cu corespondență, se ridicau de la Oficiul Fălticeni, prin călărașul de serviciu al subprefecturii și erau predate la plase expeditorilor, apoi primarii, prin vătășeii lor de serviciu asigurau transportul în fiecare comună. Pe lângă fondurile necesare salariilor expeditorilor, județul trebuia să mai prevadă în buget fonduri pentru procurarea mobilierului și a obiectelor poștale, întreținerea birourilor etc., ceea ce s-a realizat treptat și cu mare greutate. Așa se explică faptul că, nici după aproape
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rurale. Comitetul permanent al județului Suceava, nu a aprobat în iunie 1877, decât o singură încăpere în Cazarma de călărași din localitatea Broșteni, plasa Muntele, care să fie folosită, atât pentru biroul poștal, cât și pentru locuință. În general, notarii comunelor nu-și îndeplineau conștiincios atribuțiunile serviciului poștal rural. Expeditorul rural din plasa Moldova, reclama prefectului județului, în mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Broșteni, plasa Muntele, care să fie folosită, atât pentru biroul poștal, cât și pentru locuință. În general, notarii comunelor nu-și îndeplineau conștiincios atribuțiunile serviciului poștal rural. Expeditorul rural din plasa Moldova, reclama prefectului județului, în mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an, subprefecturii plasei Șomuzul că notarii comunelor Preutești, Giurgești, Șoldănești, Oprișeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an, subprefecturii plasei Șomuzul că notarii comunelor Preutești, Giurgești, Șoldănești, Oprișeni, Hârtop, Petia și Dolhești, nu s-au prezentat de peste două săptămâni la oficiu, pentru a primi plicurile oficiale și particulare. Printr-o adresă a Direcției Generale, tot din același an, se solicita prefecturii județului să transfere
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]